ALIMENTAȚIA, PARTE INTEGRATĂ

A TRATAMENTULUI CURATIV ÎN
BOLILE FICATULUI
PAVEL VERONICA IULIANA
 INTRODUCERE
Ficatul este unul din organele cele mai importante din organism,cu rol deosebit in digestie si
metabolism. Dupa ce s-a efectuat digestia la nivelul stomacului si intestinului,factorii nutritivi sunt
dirijati spre ficat spre calea venei porte,aici avand loc desfasurarea unor procese metabolice
importante de transformare ( degradare sau sinteza ) si stocare a acestora.
Asa cum am mentionat, ficatul detine un rol important in transformarile factorilor nutritivi proveniti
din alimentatie, dar in acelasi timp trebuie mentionat ca dezechilibrele produse in alimentatie se pot
repercuta nefavorabil asupra acestui organ, corelatia acestora fiind mai stransa decat in cazul altor
organe.Se cunoaste astazi ca se pot produce leziuni hepatice ca rezultat al dezechilibrelor din dieta.
Astfel, amintim afectarea ficatului in cursul unor boli ca pelagra, malnutritia proteino-calorica din
cursul excesului ponderal sau din unele tezaurismoze.
 NUTRIȚIA SĂNĂTOASĂ

Nutriția este știința care interpretează interacțiunile dintre nutrienți si alte substanțe din hrană
 (de exemplu, fitonutrienți, antocianine, taninuri, etc.) în raport cu mentenanța, dezvoltarea,
reproducerea, sănătatea și starea de boală a unui organism. Include ingestia alimentelor,
absorbția, digestia, biosinteza, catabolismul și excreția.
Dieta unui organism este ceea ce mănâncă, care este determinată în mare măsură de
disponibilitatea, procesarea și palatabilitatea hranei. O dietă sănătoasă include prepararea
alimentelor și metode de stocare care protejează împotriva oxidării nutrienților, împotriva
căldurii sau percolării, și care reduc riscul toxiinfecțiilor alimentare.
O nutritie sanatoasa este foarte importanta pentru sanatatea organismului. Prin urmare, este
esential sa cunosti notiunile de baza ale unei nutritii sanatoase pentru a-ti schimba obiceiurile de
alimentatie si pentru a incepe instil de viata sanatos.
O nutritie sanatoasa este foarte importanta pentru sanatatea organismului. Prin urmare, este
esential sa cunosti notiunile de baza ale unei nutritii sanatoase pentru a-ti schimba obiceiurile de
alimentatie si pentru a incepe instil de viata sanatos.
Totusi, daca vrei sa faci diferenta intre ingredientele de pe etichetele produselor de nutritie si sa ai
o dieta echilibrata, trebuie sa intelegi notiunile de baza ale unei nutritii sanatoase.
 Nutrienți
Nutrienții sunt clasificați în două categorii: macronutrienți, necesari organismului în cantități relativ mari,
și micronutrienți, necesari în cantități mai mici.
Macronutrienți sunt glucidele, grăsimile, proteinele, și apa.
Micronutrientii cuprind un numar de 13 vitamine si 12 minerale. Ii vom aminti pe fiecare dat fiind
faptul ca multe persoane sunt interesate sa ii cunoasca. Acestia sunt vitamina A, B1, B2, B3, B5, B6, B7,
B9, B12, C, D, E si K, respectiv mineralele: potasiu, sodiu, calciu, fosfor, clor, zinc, cupru, magneziu, iod,
mangan, molibden si seleniu.

Glucide. Glucidele pot fi clasificate în monozaharide, dizaharide, sau polizaharide în funcție de numărul

unităților de monomer (zahăr) din compoziție. Glucidele sunt constituienți majori în alimente precum orez
, paste, și alte produse pe bază de cereale. Monozaharidele, dizaharidele, și polizaharidele conțin una,
două, sau trei unități de zahăr, respectiv. Polizaharidele sunt numite de asemenea glucide complexe,
deoarece sunt unități de zahăr lungi și ramificate.
Fibre. Fibrele alimentare sunt glucide a căror absorbție este incompletă la oameni și la unele animale.
Cerealele integrale, fructele (în special prunele, prunele uscate, și smochinele), și legumele sunt surse bune de
fibre alimentare.
Lipide. Moleculele de lipide sunt formate de obicei din mai mulți acizi grași (conținând lanțuri lungi de atomi
de carbon și hidrogen), legați de o moleculă de glicerol.
Acizi grași esențiali. Majoritatea acizilor grași sunt neesențiali, în sensul că organismul îi poate produce la
nevoie, în general din alți acizi grași și întotdeauna cu un consum de energie. Un echilibru adecvat de acizi
grași esențiali — acizi grași omega-3 și omega-6 — pare a fi, de asemenea, important pentru sănătate, cu toate
că demonstrația experimentală definitivă a fost evazivă.
Proteine. Proteinele sunt materiale de structură pentru o mare parte a corpului animal (mușchi, piele, și păr).
Proteinele formează, de asemenea, enzimele care controlează reacțiile chimice în organism.
 Reguli pentru o nutriție sănătoasă

1.alimentatie diversificata
2.produse din cereale integrale si cartofi
3.multe fructe si legume 
4.zilnic lapte si produse lactate
5.putina grasime si alimente cu continut ridicat de grasime
6.sare si zahar cu masura
7.multe lichide
8.alimente usor condimentate
9.luati-va timp, savurati mancarea
10.aveti grija de greutatea dvs., pastrati un echilibru si un stil de viata sanatos
 REGIMUL ALIMENTAR IN BOLILE
DE FICAT
Regimul alimentar în cazul hepatitelor
Regimul alimentar are un rol deosebit de important, asigurând creşterea rezistenţei generale a organismului. La început
se vor administra sucuri dietetice de legume (morcov, tomate, sfeclă roşie, castraveţi, lactucă), sucuri nefermentate din
fructe (mere, portocale, lămâi, prune, struguri, căpşuni, fragi, agrişe, afine, pepeni verzi), consumate imediat după
preparare, şi ceaiuri medicinale îndulcite cu miere de albine. La 2-3 zile după încetarea crizelor se introduc în
alimentaţie produse lactate (lapte dulce şi acru, iaurt, brânză proaspătă de vaci - 250 g/zi, caş dulce, urdă, telemea
desărată - 100 g/zi, smântână - 2 linguri/zi), margarină, untdelemn crud (40-50 g/zi) şi oţet de mere.
Sunt uşor suportate supele cu zdrenţe de ou, legumele verzi fierte (fasole păstăi, mazăre), ridichi rase, salate de legume
(cu pătrunjel, ţelină, mărar, spanac, lobodă, morcov ras, lactucă, castraveţi, ardei gras). Mai pot fi consumaţi cartofi
fierţi sau copţi, peşte slab (păstrăv, ştiucă, lin, biban, şalău, cod), carne de vită slabă sau de pasăre (sub formă de rasol).
La masă se serveşte pâine prăjită, mămăligă, chifle, tăiţei, macaroane, fulgi de ovăz, orez, ouă moi, ochiuri româneşti
fierte în apă, budinci, papanaşi.
La desert sunt indicate fructe proaspete (mere, pere, cireşe, vişine, piersice, caise, fragi, coacăze, agrişe, afine, prune,
gutui, pepeni verzi, struguri, lămâi, portocale, măsline) care măresc rezerva de glicogen a ficatului şi îi îmbunătăţesc
starea funcţională prin protejare împotriva toxinelor.
Regimul alimentar in hepatita virală acută
•Aportul caloric se va aprecia in functie de starea de nutritie a individului, pentru a nu accentua
dezechilibrele nutritionale ale organismului.In general,se va da o ratie suficienta din punct de
vedere energetic, 40-45 cal/kg corp, care sa impiedice eventala utilizare a propriilor tesuturi ale
organismului în scopul producerii de energie.
•Proteinele se vor da in cantitate normala, stiindu-se ca denutritia proteica se insoteste de alterari
hepatice.
•Lipidele se vor da in proportie normala, dar foarte proaspete si corect pregatite.
•Vitaminele. Când dieta este echilibrată, realizată din alimente proaspete, corect pregătite, care
satisfac necesarul de vitamin
Se mai dau supe de legume limpezi, supe-creme de fainoase, mucilagii, lapte (daca este tolerat ca
stare sau inclus in preparate.), piureuri de legume (cartofi, morcovi ) preparate cu putin iaurt sau
cu lapte. Pentru ameliorarea gustului preparatelor, pot fi utilizate condimente aromate.
Mesele vor fi servite în cantități reduse, pentru a nu încarca stomacul, și mai frecvent, pentru a
realiza, în final, aportul cloric necesar.
 Regimul alimentar in hepatitele cronice
oAlimentatia acestor bolnavi trebuie corect supravegheata intrucat are un rol important in contextul mijloacelor
terapeutice.
oAstfel, daca starea de nutritie a bolnavului nu a fost afectata, se va da un regim normocaloric daca bolnavul
prezinta o denutritie concomitant cu afectarea ficatului, aceasta se va corecta printr-un aport hipocaloric de
diverse grade, concordant cu deficitul bolnavului. Concomitent, bolnavul trebuie să primeasca un aport optim de
proteine, care contribuie la regenerarea si mentinerea tesutului hepatic, structural și funcțional. Ratia de glucide
va completa necesarul caloric.
oAcestea se vor consuma din alimente ca: legume, fructe, cereale si mai putin sub forma dulciurilor concentrate
care produc modificari brutale ale glicemiei, cunoscand faptul ca, de cele mai multe ori, exista concomitent si
scaderi ale curbei de toleranta la glucide. Suplimentele vitaminice sunt recomandate în cazurile în care nu se
realizează un aport corespunzător cu nevoile individului prin dietă.
 Hepatita cronica persistentă
Vor fi permise urmatoarele alimente :
-carne de vita, pasare, peste, proaspata si slaba, sunca de manzat, conserve de carne si de peste dietetice,la care se face mentiunea pe eticheta de
ambalaj ca sunt indicate in aceasta afectiune ;
-lapte dulce sau bătut, iaurt, branza de vaci proaspata,cas,urda,branzeturi dietetice din comert,hiposodate ;
-oua proaspete,fierte moi,ochiuri romanesti,omleta dietetica sau in preparate (budinci, sufleuri),un ou la 2-3 zile ;
-grasimi foarte proaspete : unt, frisca, smantana, uleiuri vegetale in cantitatile recomandate in cadrul alimentatiei rationale;
-pâine alba sau intermediara, veche de o zi;
-fainoase rafinate: gris, orez, fidea, spaghete, macaroane, taitei s.a;
-legumele proaspete cu continut celulozic redus, pregatite ca salate crude (cele cu celuloza fina) sau coapte in mancaruri de legume sau cu carne, ca
budinci, piureuri, soteuri, sufleuri ;
-fructele sunt in general permise toate, proaspete, sucuri de fructe, compoturi, salate de fructe sau in preparate (gelatine, cu aluaturi dietetice,
sufleuri) ;
-deserturile se vor pregati din fructe, branza de vaci,ou,lapte si fainoase ;
-sosurile se vor pregati cu faina diluata în apa rece și adaugata in preparatul care fierbe pe foc impreuna cu grasimea;
-dintre condimente sunt permise numai cele aromate, utilizate în cantitate suficienta pentru asezonarea preparatelor,care trebuie sa fie prezentate cat
mai aspectuos si sa fie cat mai gustoase,pentru a se asigura consumrea lor in cantitatile necesare pentru acoperirea nevoilor nutritive ale bolnavului.
Mesele vor fi de volum moderat si mai dese,5-6 pe zi,servite la ore regulate, intr-o ambianta cat mai buna buna asigurarii unei digestii
optime.
Vor fi interzise urmatoarele alimente :
-la toate sorturile de carne grasa, cele bogate in tesut conjuctiv, vanatul, mezelurile nedietetice, conservele de carne sau de peste nedietetice,
carnurile prajite (snitele,paneuri) tocatura nedietetica (prajita cu ceapa si condimentata cu condimente interzise) ;
-branzeturile foarte sarate sau foarte grase ;
-ouale prajite sau incluse in preparate nedietetice ;
-grasimile prajite de orice fel, untura, slanina, seul;
-painea neagra,painea prea proaspata, fainoasele nerafinate ;
-legumele cu celuloza dura, crude, cele prajite sau cele pregatite cu foarte multa grasime
-fructele oleaginoase(masline,nuci,alune) ;
-deserturile preparate cu multa grasime sau cu mult ou, ciocolata, cacaoa si toate derivatele lor ;
-bauturile excitante (cafeaua,cacaoa,ceaiul), bauturile alcoolice de orice fel ;
-condimentele iritante iuti ca :boia iute,ardei iute, piper, mustar, hrean, usturoi s.a.
Se vor evita ,in general,mesele excesive, preparatele laborios realizate,cele condimentate excesiv si cu condimente interzise, mesele unice de
volum mare,mesele la ore neregulate,cele abundente,servite seara inainte de culcare.
 Hepatita cronic ă agresivă
Vor fi permise urmatorele alimente:
-carne de pasare, vitel, vita, peste, proaspata si slaba, sunca dietetica proaspata, pregatita fiarta,fripta inabusita,ca tocatura dietetica:
-laptele dulce,batut ,iaurt,branza de vaci proaspata,casul dulce;
-albusul de ou,galbenusul numai in preperate dietetice,2 pe saptamana
-grasimile foarte proaspete,untul,frisca, smantana dulce, uleiul, adaugate proaspete sau fierte in preparate;
-paine alba veche de o zi,fainoase rafinate (orez,gris,fidea,taietei,macaroane);
-legumele verzicu celuloza fina,pregatite cu sufleuri,budinci,piureuri,soteuri sau salate cu sucuride lamaie sau ulei,rase marunt;
-fructele sunt permise ca atare, fara caja si samburi, dar bine parguite, sub forma de piureuri,compoturi,ca sucuri de fructe,coapte sau in
preparate;
-deserturile se vor pregati din fructe, branza de vaci, fainoase, lapte, aluaturi dietetice;
-condimentarea se va face cu condimente aromate: patrunjel marar, cimbru, tarhon, dafin;
-sosurile se vor pregatinumai dietetic,cu faina (diluata separat in apa rece) si grasime adaugata la preparatul care clocoteste pe foc.

Mesele se vor servi la temperatura optima,pentru asigurarea unei bune utilizari digestive, in 5-6 prize de volum redus,la ore regulate, masa de

seara se va servi cu cel putin 2ore inainte de culcare pentru asigurarea unei digestii bune si a unui somn odihnitor. Nu se va omite grija pentru

ambianta in care se serveste masa,care influenteaza apetitul bolnavului si,sin ultima instanta, utilizarea optima a hranei.
Vor fi interzise urmatoarele alimente:
-carne de oaie, porc, de gasca, vanatul, viscerele, pestele gras, conservele de carne si peste,afumaturile,mezeluri
nedietetice;
-branzeturile grase,fermentate,sarate;
-ouale in cantitate excesiva si preparatele prin prajeli,fierte tari sau in preparate nedietetice;
-paine neagra,paine prea proaspata,fainoase nerafinate;
-legume cu celuloza dura,crude,mancaruri sau preparate din legume nedietetice;
-fructe bogate in celuloza dura,cele oleaginoase;
-deserturile preparate cu multa grasime sau mult ou, ciocolata, cacaua si toate derivatele lor;
-bauturile acoolice de orice fel(inclusiv berea vinul),bauturile excitante (cafeaua, cacaua, ceaiul);
-condimente iuti iritante,ca boia,ceapa,ardei iute, piper, mustar, hrean, usturoi.
Se vor evita mesele cu incarcate,cu preparate laborioase pregatite, unice, servite seara inainte de culcare sau la ore
neregulate. De asemene , se va evita consumul de lichide in timpul mesei , fapt pentru care face dificila digestia
alimentelor prin diluara sucurilor digestive.
 REGIMUL ALIMENTAR ÎN CIROZELE HEPATICE
Ciroza compensata fara ascita si fara icter
Cirozele hepatice sunt afectiuni ale ficatului, cu evolutie severa, produse fie ca urmare cu evolutie severa, fie prin tulburari nutritionale severe, prin alcoolism sau prin sufernte
ale cailor biliare cu obstruarea cronica a acestora ,care in final duc la o modificare profunda a arhitectonicii hepatice, sclerozarea sau fibrozarea de diverse grade.

Vor fi premise urmatoarele alimente:

-carnea slaba de pui, vitel, gaina, curcan,vita, proaspata sau pestele alb,slab,proaspat,preparate ca rasol,friptura,inabusite,gratar sau ca tocaturabdietetica aromatizata cu
condimente permise;

-laptele dulce, bătut iaurtul ,branza de vaci proaspata ,urda,casul dulce;

-ouale: albusul în preparate, galbenusul in cantitate moderata 1/4 sau 1/2 pe zi, in preparatele dietetice;

-grasimile foarte proaspete ca: untul, smantana, frisca si uleiul se vor da in cantitate limitată, in functie de toleranta bolnavului;

-paine alba veche de o zi, fainoasele rafinate date cu moderatie pentru a nu accentua tulburarile diseptice;

-legumele proaspete cu celuloza fina, pregatite ca salate, soteuri, sufleuri, piureuri, budinci;

-fructele cu celuloza redusa, consumate ca atare, fara coaja, si samburi sau ca sucuri de fructe, piureuri, fructe coapte, compoturi, gelatine cu sucuri de fructe;

-deserturile se vor pregati cu fructe sau branza de vaci, cu lapte, fainoase;

-condimentele vor fi folosite pentru obtinerea unor preparate cat mai atragatoare si mai gustoase. Se vor folosi numai cele aromate: cimbru, patrunjel, marar, leustean, dafin

Aportul de sodiu va fi in jur de 2 g/zi. Se vor respecta ore regulate de masa .Volumul meselor va fi redus, ratia globala realizandu-se in mia multe pranzuri. Masa de seara se va
sevi mai devreme pentru a nu impiedica odihna din timpul noptii. Se va tine cont, de asemenea de ambianta in care se serveste masa, pentru stimularea apetitului bolnavului,
care de obicei este redus. Este important ca bolnavul sa consume ratia se care are nevoie pentru a nu agrava starea ficatului prin accentuarea denutritiei.
Vor fi interzise:
-toate sorturile de carne grasa, vanatul carnurile bogate in tesut conjunctiv, carnurile fezandate, conservele de carne
nedietetice,mezelurile, pestele gras, conservele de peste, icrele;
-branzeturi fermentate, grase, branzeturile topite;
-ouale in exces, cele preparate nedietetic;
-grasimile in exces, cele prajite, untura, slanina, seul, untul topit;
-painea neagra, painea prea proaspata, fainoasele nerafinate, excesul de fainoase;
-legumele bogate in celuloza grosolana, crude,care produc balonari postprandiale greu suportate de bolnav, leguminoasele uscate;
-fructele oleaginoase, fructe bogate in celuloza grosolana, cu coaja si samburi;
-deserturile pregatite cu mult unt sau grasime ,preparatele de patiserie, cele prajite cu nuci, alune, ciocolata si toate derivatele sale,
cacaua, prajiturile pregatite cu mult ou, cozonacul;
-condimentele iuti, picante;
-supele grase ciorbele cu rantas;
-sosurile pregatite nedietetic cu ceapa, prajite in grasime incinsa. vor fi evitate mesele prea voluminoase, excesiv condimentate,
unice, cele servite inainte de culcare ,si orele neregulate de masa. Va fi evitat consumarea de lichide in timpul mesei. Alcoolul sub
orice forma este strict
contraindicat. Mentionam ca se poate produce alterari profunde hepatice in urma unei prize de alcool la acesti bolnavi ,uneori cu
consecinte deosebit de grave.
 Cirozei decompensate cu ascita si edem
In ciroza compensata fara ascita si fara icter, vor fi premise urmatoarele alimente:
-carnea slaba de pui, vitel, gaina, curcan,vita, proaspata sau pestele alb,slab,proaspat,preparate ca
rasol,friptura,inabusite,gratar sau ca tocaturabdietetica aromatizata cu condimente permise;
-laptele dulce, bătut iaurtul ,branza de vaci proaspata ,urda,casul dulce;
-ouale: albusul în preparate, galbenusul in cantitate moderata 1/4 sau 1/2 pe zi, in preparatele dietetice;
-grasimile foarte proaspete ca: untul, smantana, frisca si uleiul se vor da in cantitate limitată, in functie de toleranta
bolnavului;
-paine alba veche de o zi, fainoasele rafinate date cu moderatie pentru a nu accentua tulburarile diseptice;
-legumele proaspete cu celuloza fina, pregatite ca salate, soteuri, sufleuri, piureuri, budinci;
-fructele cu celuloza redusa, consumate ca atare, fara coaja, si samburi sau ca sucuri de fructe, piureuri, fructe coapte,
compoturi, gelatine cu sucuri de fructe;
-deserturile se vor pregati cu fructe sau branza de vaci, cu lapte, fainoase;
-condimentele vor fi folosite pentru obtinerea unor preparate cat mai atragatoare si mai gustoase.
Se vor folosi numai cele aromate: cimbru, patrunjel, marar, leustean, dafin
Vor fi interzise:
-toate sorturile de carne grasa, vanatul carnurile bogate in tesut conjunctiv, carnurile fezandate, conservele de carne
nedietetice, mezelurile, pestele gras, conservele de peste, icrele;
-branzeturi fermentate, grase, branzeturile topite;
-ouale in exces, cele preparate nedietetic;
-grasimile in exces, cele prajite, untura, slanina, seul, untul topit;
-painea neagra, painea prea proaspata, fainoasele nerafinate, excesul de fainoase;
-legumele bogate in celuloza grosolana, crude, care produc balonari postprandiale greu suportate de bolnav,
leguminoasele uscate;
-fructele oleaginoase, fructe bogate in celuloza grosolana, cu coaja si samburi;
-deserturile pregatite cu mult unt sau grasime, preparatele de patiserie, cele prajite cu nuci, alune, ciocolata si toate
derivatele sale, cacaua, prajiturile pregatite cu mult ou, cozonacul;
-condimentele iuti, picante;
-supele grase ciorbele cu rantas;
-sosurile pregatite nedietetic cu ceapa, prajite in grasime incinsa.
 Cirozei decompensate cu ascita si edem
In cazul cirozei decompensate cu ascita si edem, este vorba de un stadiu avansat al cirozei, in care se combina tulburari
metabolice complexe hidroelectrolitice, hormonale.
Vor fi permise urmatoarele alimente:
- carnea slaba de pasare sau vita ,in cantitate limitata in functie de aportul total de sodiu;
- branza desodata sau laptele desodat;
- ouale numai in preparate,dar in cantitate limitata incat au un continut ridicat de sodiu;
- grasimile limitate cantitativ sub forma de unt degresat sau ulei proaspat, adaugat la preparate ;
- paine fara sare,alba veche de o zi;
- fainoasele fara ou orezul are un continut redus de sodiu ); desigur se vor da numai cele rafinate;
- dintre legume se vor alege numai cele cu celuloza fina (dovlecei, rosii, ardei, fasole verde tanara), dar in functie de continutul
lor de sodiu, pregatite ca soteuri, piureuri, mancaruri de legume, supe-creme sau ca salate rase marunte,asezonate cu sucuri de
lamaie;
- fructele sunt permise in general toate cu exceptia celor cu continut ridicat de celuloza. Se vor da coapte ,cu sosuri de
fructe,piureuri,in preparate sau crude daca sunt bine pregatite;
- deserturile se vor pregati cu fructe, gemuri preparate in casa fara conservant,aluaturile fara bicarbonat sau praf de copt;
Vor fi interzise urmatoarele alimente:
- toate sorturile de carne grasa ,carnurile fezandate, mezelurile de orice fel (chiar si cele dietetice, care aduc un important aport
de sodiu), pestele gras de orice fel,conservele de peste sau carne, icrele, viscerele, afumaturile;
- laptele si toate derivatele sale ne desodate,care au dezavantajul furnizarii uniu aport important de sodiu, branzeturile
fermentate si framantate,branzeturile topite, cascavalurile;
- ouale ,in general, cele pregatite nedietetic;
- grasimile cu sre, untura, margarina, slanina;
- painea sarata de orice fel, fainoasele cu ou;
- legumele bogate in sodiu: telina, varza, sfecla, spanacul , ridichile;
- fructele oleaginoase,fructele cu continut celulozic ridicat;
- deserturile pregatite cu multa grasime,cu ou, cele pregatite cu bicarbonat,sau praf de copt,cele preparate cu nuci, alune,
dulceturi preparate cu conservant;
- bauturile cu continut ridicat de sodiu, apele minerale clorosodice,cele bicarbonate;
- sosurile pregatite nedietetic,sosurile preparate cu sare sau cu ou, cele pregatite cu multa grasime;
-condimente iuti, picante;
- supe sau ciorbe in cantitate mare (intrucat incarca stomacul dand senzatia de satietate fara a realiza un aport nutritiv suficient).
 MENIURILE RECOMANDATE IN HEPATITA CRONICĂ
Varianta 1
Ora 8: Ceai+ pâine prăjită cu unt și marmeladă
◦ ceai 250ml+ pâine 80g+ unt 10g+ zahăr 10g+ marmeladă 20g

Ora 13: Ciorbă de sfeclă cu cartofi +pâine

◦ sfeclă 100g+ cartofi 70g+ morcov 30g+ albitură 30g+ țelină 30g+ ulei 10ml+ pâine 100g
Ardei umplut cu carne +pâine
◦ ardei 250g+ orez 10g+ ulei 10 ml+ carne 120g+ roșii 100g+ iaurt 50g + ou 25g+ pâine 80g
Mere
◦ mere 100g

Ora 20: Mâncare de dovlecei cu carne de pasăre + pâine

◦ dovlecei 250g+ roșii 100g+ ulei 15ml+ verdeață 10g+ smântână 15g+ pâine 40g+ carne de pasăre 150g
Orez cu lapte
◦ orez 30g+lapte 250ml+zahăr 10g+ zahăr vanilat 5g
Varianta 2
Ora 8: Ceai cu zahăr+pâine cu unt și dulceață de caise
◦ ceai 250 ml+zahăr 10g+ unt 15g+dulceață 30g +pâine 80g

Ora 13: Supă de legume cu iaurt+pâine

◦ legume 5% HC 200g+orez crud 15g+ verdeață 2g+iaurt 100g+pâine 100g

Mâncare de fasole verde cu carne de vită+pâine

◦ carne de vită 150g+ fasole verde 200g+ roșii 100g+ ulei 15ml+ ceapă 10g+ pâine 80g

Compot de piersici Compot de piersici cu zahăr

◦ piersici 200g+zahăr 10g

Ora 19: Cartofi gratinați cu brânză de vaci

◦ cartofi 250g +lapte 50 ml+margarină 10g+brânză de vaci 50g+ smântână 25g+ ou 25g

Lapte cu cacao
◦ lapte 250 ml+cacao 5g+ zahăr 10g
 Ardei umpluti cu carne de vita 
Ingrediente

 400 grame carne de vita fara os

 50 grame orez Mod de preparare
 50 ml ulei Se fierbe carnea de vita, se da prin masina de tocat, se amesteca
 450 grame rosii
 1 albus de ou cu orezul fiert, sarea si albusul
 o legatura de verdeata  Se prepara ardeii grasi pentru umplut (se gusta din fiecare
 sare
 faina ardei, ca sa nu fie iute), se umplu si se aseaza in cratita
 ardei grasi  Se toarna peste ei un pahar cu apa si putina sare
 Se dau la cuptor intr-un vas cu capac, pentru fierbere
 Intre timp, se curata rosiile, se taie in bucati, se amesteca cu
putina sare, zahar, faina, ulei si se pun peste ardei. Se mai fierb
la cuptor.
 Pateuri de cartofi cu branza de vacă 
Ingrediente
 3,5 kg cartofi
 5 albusuri de ou
 50 g unt
 500 g branza de vaca
 500 g lapte

Preparare
Se pun cartofii la fiert în coajă; cînd intră bine furculiţa în ei se scot şi se curăţă. Se trec apoi prin maşina de
tocat sau prin râzătoare. Se amestecă pireul obţinut cu albuşurile de ou bătute cu furculiţa, cu făina şi cu untul.
Se fac apoi pateuri rotunde, care se aşază într-o tavă pudrată cu făină.
Cu o lingură de supă udată se face în fiecare pateu o gropiţă, în care se pune branza. Se ung pateurile cu lapte
şi se dau la cuptor aproximativ un sfert de oră.
Mulțumesc !