Sunteți pe pagina 1din 37

Finalitățile educației

SUPORT DE CURS PENTRU ELEVI


FINALITATE = scop, 
țintă către care tinde o
activitate.
Finalităţile educaţiei se
concretizează în:
 idealul educaţional

 scopurile educaţiei

 obiective educaţionale.
Idealul educațional = reprezintă
finalitatea educaţională de maximă
generalitate care exprima modelul sau
tipul de personalitate solicitat de
condițiile sociale ale unei etape istorice
si pe care educația este chemată să-l
formeze în procesul desfășurării ei.
Legea învăţământului prevede
faptul că „idealul educaţional al
şcolii româneşti constă în
dezvoltarea liberă, integrală şi
armonioasă a individualităţii
umane, în formarea personalităţii
autonome şi creative”.
 Idealul educațional are trei dimensiuni:
 socială - vizează tendinţa generală de
dezvoltare a societăţii cu trăsăturile ei
definitorii;

 psihologică - profilul de personalitate și


configuraţia de trăsături necesare pe care
societatea le solicită de la majoritatea membrilor ei;

 pedagogică - se referă la posibilităţile de care


dispune activitatea educaţională pentru a
transpune în practică acest ideal.
TIPURI DE IDEAL EDUCAȚIONAL
 În Grecia antică, în Atena idealul educațional
urmărea dezvoltarea armonioasă a personalității, în
plan estetic, moral, fizic (kalokagathia), iar
Sparta viza
preponderent
dezvoltarea fizică,
prin exerciții militare.
 În
Evul mediu, idealul educațional a cunoscut
două
modele distincte:

 idealul clerical – însușirea celor șapte arte


liberale
(gramatica, retorica, dialectica, aritmetica,
geometria,
astronomia și
muzica)
idealul cavaleresc – însușirea celor
șapte virtuți cavalerești (călăria,
mânuirea spadei, vânătoarea, înotul,
șahul, cântul și recitarea de versuri).
Renașterea își propune formarea unei
personalități cu o cultură enciclopedică
(„homo universale”).
 În epoca modernă se impune idealul
personalității eficiente într-o activitate
productivă
(profesie)
SCOPURILE EDUCAȚIONALE
 concretizează conţinutul idealului la
diferite niveluri ale activităţii
educative.

 le
regăsim la nivelul diferitelor tipuri de
educaţie (educaţia intelectuală, morală
etc.), diferitelor nivele şi profiluri de
învăţământ sau tipuri de şcoli.

 Exemple:
formarea culturii generale la tânăra
generaţie,
asimilarea tehnicilor de muncă
intelectuală,
pregătirea pentru profesie etc.
OBIECTIVE EDUCAȚIONALE
 Finalitățile
care concretizează idealul si scopurile
educaționale, la nivelul diferitelor discipline de
învățământ sau al diferitelor forme ale activității
instructiv-educative.
Din punct de vedere al generalității pot fi:
obiective cadru
obiective de referință
obiective operaționale
- obiectivele cadru – capacități si atitudini specifice
unei discipline de învățământ, realizabile de-a
lungul mai multor ani de studiu
exemplu – Educația pentru sănătate:
Utilizarea limbajului specific educaţiei pentru
sănătate
Dezvoltarea unor comportamente de protejare a
sănătăţii personale şi a mediului
obiectivele de referință – specifică rezultatele
asteptate ale învățării pe fiecare an de
studiu și urmăresc progresul în achiziția de
capacități si cunostințe de la un an de studiu
la altul
exemplu – Educația pentru sănătate
să identifice principalele părţi ale organismului,
utilizând termeni simpli de anatomie
să identifice transformările corpului prin
creştere, folosind termeni simpli de
anatomie
obiectivele operaţionale/concrete
vizează performanţele de învăţare ale
elevului proiectate de fiecare profesor la
nivelul lecției, în termeni de acţiuni ale
elevului, observabile şi măsurabile.
TIPURI DE OBIECTIVE OPERAŢIONALE
1. OBIECTIVELE INFORMATIVE
/COGNITIVE = sunt cele care se referă la ce
va şti elevul după o secvenţă de predare /
învăţare.
2 .OBIECTIVE FORMATIVE = sunt cele care
se referă la ce va şti elevul să facă după o
secvenţă de predare / învăţare: formarea de
priceperi, de deprinderi intelectuale şi
practice, utilizarea aparatelor şi
instrumentelor, dovedirea unor atitudini,
etc.
După domeniul la care se referă distingem:
-obiective cognitive - se referă la asimilarea de
cunostințe, la formarea de capacități intelectuale;
-obiective afective - vizează formarea
convingerilor, sentimentelor, atitudinilor;
-obiective psihomotorii - se referă la operații
manuale, la formarea de conduite motrice,
practice.
CELE MAI CUNOSCUTE
MODELE TAXONOMICE SUNT:
 pentru domeniul cognitiv: taxonomia
lui Bloom
 pentru domeniul afectiv: taxonomia
lui Krathwohl
 pentru domeniul psihomotor:
taxonomia lui Simpson
Operaționalizarea
obiectivelor
Tehnicile (procedurile) de
operaționalizare precizează ceea ce va face
elevul, performanța de care va fi capabil după
parcurgerea unei secvențe a
procesului de predare-învățare.
Procedura de operaţionalizare a
obiectivelor, formulată de
Robert F. Mager
 include un singur comportament
caracterizat prin trei indicatori:
- specificarea comportamentului final (ce
trebuie să realizeze elevul) în termeni
observabili; Elevii să localizeze
- descrierea condiţiilor de realizare; pe
hartă
- specificarea nivelului de reuşită
minimală (nr. minim de răspunsuri corecte
sau numărul maxim de greşeli tolerate şi
interval de timp maxim oferit pentru
rezolvarea sarcinii).cel puțin trei râuri.
Modele de aplicații pentru
elaborarea obiectivelor
pedagogice cognitive

Taxonomie elaborată de
B. S. Bloom
DOMENIUL COGNITIV
competențe vizate performante posibile:
acţiunea elevului/studentului
1. CUNOASTERE (date, termeni, clasificări, a defini… a recunoaşte…
metode, teorii, categorii) a distinge… a identifica… a aminti…

2. INTELEGERE / capacitatea de raportare a noilor a ,,traduce", a transforma, a redefini;


cunoştinţe la cunoştinţele anterioare prin: a interpreta, a explica, a demonstra;
traducere /interpretare /extrapolare a extinde, a estima, a determina;

3. APLICARE (a noilor cunoştinţe) a aplica, a generaliza; a alege, a clasifica;


a utiliza, a se servi de…; a restructura;

4. ANALIZA pentru: căutarea elementelor ; a distinge, a identifica, a recunoaşte;


căutarea relaţiilor; căutarea principiilor de organizare a proiecta, a compara, a deduce;
a distinge, a analiza, a detecta;

5. SINTEZA pentru: crearea unei opere personale; a scrie, a relata, a produce;


elaborarea unui plan de acţiune; derivarea unor relaţii a proiecta, a planifica, a propune;
abstracte dintr-un ansamblu
a deriva, a formula, a sintetiza;

6. EVALUAREA prin: a judeca, a argumenta, a evalua, a valida, a decide


a) critica interna a compara, a contrasta, a standardiza,
b) b) critica externa a judeca, a argumenta, a evalua.
Model de operaționalizare
a obiectivelor pedagogice
concrete de ordin afectiv

Taxonomia elaborată de D.
Krathwohl
DOMENIUL AFECTIV
COMPETENȚE VIZATE PERFORMANȚE POSIBILE:
acţiunea elevului/studentului

RECEPTAREA prin: a diferenţia, a separa, a izola, a diviza;


a) conştientizarea mesajului a accepta, a acumula, a combina; a alege, a răspunde
b) voinţa de a recepta corporal, a asculta, a controla;
c) atenţie dirijata sau preferenţiala

REACTIA / RÅSPUNSUL prin: a se conforma, a urma, a aproba; a oferi spontan, a


a) asentiment discuta, a practica, a (se) juca; a aplauda, a aclama, a-
şi petrece timpul liber intr-o activitate;
b) voinţa de a răspunde
c) satisfacţia de a răspunde

VALORIZAREA prin: a-şi spori competenta prin…;a renunţa, a specifica; a


a) acceptarea unei valori b) preferinţa pentru o valoare c) ajuta, a încuraja, a acorda asistenta, a subvenţiona; a
angajare argumenta, a dezbate, a protesta, a nega;

ORGANIZAREA prin: A discuta, a abstrage, a compara, a teoretiza o tema;


a) conceptualizarea unei valori A organiza, a defini, a formula, a armoniza, a
b) organizarea unui sistem de valori omogeniza;

CARACTERIZAREA prin: a schimba, a completa, a fi apreciat; a face aprecieri


a) ordonarea generalizată valorice legate de o activitate; a dirija, a rezolva, a-şi
asuma o sarcina, o acţiune; a colabora conform unor
b)caracterizarea globală -autocaracterizare globală
norme manageriale; a rezista la condiţii de
schimbare.
Modele de operaționalizare a
obiectivelor pedagogice
concrete de ordin psihomotor

Taxonomia elaborată de E.J.


Simpson
DOMENIUL PSIHOMOTOR
PERFORMANTE POSIBILE:
COMPETENȚE VIZATE Acţiunea elevului/studentului
PERCEPȚIA prin: A auzi, a vedea, a pipai, a gusta, a mirosi, a simţi;
a) stimularea senzoriala (exemplu) a descoperi defectul unei maşini după
selecţia indicilor zgomot;
c) traducere
DISPOZIȚIA: (ex.) a cunoaşte instrumentele necesare unei lucrări de
a.) mintala atelier;
b.) fizica (ex.) a lua poziţia necesara pentru a arunca bila la
popice;
c.) emoţionala
(ex.) a fi dispus să execuţi o operaţie tehnologica;
REACTIA DIRIJATA prin: (ex.) a executa un pas de dans imitând;
a.) imitaţie (ex.) a descoperi procedeul cel mai eficient pentru a
b.) încercări şi erori executa o operaţie practica la caligrafie;
AUTOMATISM (ex.) a fi capabil să execuţi un lanţ de miscari la
deprinderi gimnastica;
REACTIA COMPLEXA cu: (ex.) a monta un aparat şi a te folosi de el fără ezitare;
a) înlăturarea nesiguranţei (ex.) a şti să cânţi la vioara conform unor norme
b) performanta automata estetice;
OBIECTIVELE TREBUIE SĂ
ÎNDEPLINEASCĂ MAI MULTE CONDIŢII:
- să se refere la activitatea de învățare a elevilor si nu
la activitatea profesorului;
 să fie formulat în termeni expliciți care să vizeze o
singură operație sau acțiune;
 obiectivul să descrie comportamente observabile la
elevi prin „verbe – acțiune”;
 sarcinile didactice să fie variate, depăsind nivelul
simplei reproduceri de informații;
 să nu fie prea numeroase;

 să se evite numărul exagerat de obiective


operaționale pentru o lecție (maxim 5-6).
OPERAŢIONALIZAREA
OBIECTIVELOR
Avantaje: Limite:
 obiectivele asigură  nu toate obiectivele pot
rigoarea necesară fi precizate specific,
acţiunii educaţionale; concret (de ex.
obiectivele care au în
 realizează o predicţie a
vedere trăsăturile de
rezultatelor aşteptate; caracter, atitudinile,
 au rol orientativ pentru sentimentele nu pot fi
formate pe parcursul
profesor şi stimulativ unei lecții);
pentru elevi;  nu toate
 reprezintă repere în comportamentele pot fi
evaluarea rezultatelor anticipate (mai ales când
învăţării. vizăm creativitatea
elevilor, rezolvarea de
probleme pe căi
euristice).
TEME DE DEZBATERE ŞI APLICAŢII:
 Ce relaţie există între idealul, scopul şi
obiectivele educaţiei ?
Precizaţi obiectivele cadru ale înv ăţământului
primar la disciplina Educație pentru sănătate
Analizaţi un obiectiv al taxonomiei domeniului
afectiv prin prisma disciplinei Educație pentru
sănătate
Enumeraţi cinci condiţii de formulare a
obiectivelor operaţionale.
Analizaţi relaţia dintre scopul şi obiectivul
educaţional şi precizaţi două diferenţe dintre
acestea.
Stabiliţi obiectivele operaţionale la două lec ţii
din disciplina Educație pentru sănătate utilizând
tehnica lui Mager.
BIBLIOGRAFIE
 Cucoș, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 1996
 Joița, E., (coord.), Pedagogie si elemente de
psihologie scolara pentru examenele de
definitivare si obtinerea gradului didactic II,
Editura Arves, București, 2002
 Moise, C, Concepte didactice fundamentale,
Editura Ankarom, Iași, 1996
 Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică ,
Bucureşti, 1992
 Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis,
Bucureşti, 2002
 Potolea, D., Teoria şi metodologia obiectivelor
educaţionale, în Curs de pedagogie,
Universitatea Bucureşti,1988

S-ar putea să vă placă și