Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Folea Teodor
De la ce vine această denumire?
Numele de Teorie a Haosului vine de la faptul
că în sistemele descrise de aceasta există o
dezordine aparentă.
Teoria haosului se ocupă cu studierea
și efectul fluturelui..
Boiangiu Victor
Istoric
Sistemele complexe sunt sistemele care conțin
atât de multe elemente în mișcare încât e
nevoie de un calculator care să calculeze toate
posibilitățile de interacțiune. Acesta e motivul
pentru care Teoria Haosului nu avea cum să
apară înainte de sfârșitul secolului al XX-lea.
Mai există un alt motiv pentru care această
teorie a aparut atât de recent, acel motiv e
Revoluția Mecanicii Cuantice și felul în care a
terminat Era Deterministă.
Folea Teodor
CINE A "INVENTAT" TEORIA
HAOSULUI?
Această teorie îl are ca părinte pe matematicianul şi meteorologul
american Edward Lorenz, care în anii 60 ai secolului trecut a folosit
calculatorul pentru a crea modele ale situaţiei meteo. Lorenz a
observat cum mici ajustări ale valorilor de intrare (rotunjirea unor la
valori, punând în loc de 0,345676, de pildă, 0,345) au generat scenarii
ale vremii radical diferite faţă de cazul în care s-au păstrat valorile
iniţiale. Pe de altă parte, cercetătorul american a observat un fapt
esenţial, o caracteristică fundamentală a sistemelor haotice: la variaţii
multiple a valorilor de intrare sunt favorizate anumite modele pentru
rezultatele finale.
Aşadar, deşi nu se poate prezice exact care va fi modelul final în
funcţie de variabila modificată, anumite rezultate par a fi favorite în
pofida altora. Aceste modele favorite pentru a descrie starea finală a
sistemului au fost denumite de Lorenz atractori.
Tudose Alexandru
Efectul ”Fluture”
Nastase Magdalena
HAOSUL NU ESTE CHIAR... HAOS
Un sistem complex cum este sistemul meteorologic al
Pământului poate fi privit ca haotic. În fapt, haosul care
apare cercetătorului nu este în fapt haos, ci un sistem atât de
complex încât este imposibil să fie surprins în toate
variabilele sale. Aşadar, sistemul haotic este unul
determinist, iar dacă îi cunoşti punctul de plecare şi îi poţi
controla variabilele, îi poţi prezice şi stările intermediare ori
finale.
O altă caracteristică cardinală a unui sistem haotic este aceea
că pornind de la o stare finală a acestuia nu se poate înţelege
starea sa iniţială. Se întâmplă astfel, pentru că există mai
multe căi de a ajunge la acelaşi rezultat. Necunoaşterea
evoluţiei sistemului face imposibilă reconstituirea acesteia
doar pe baza stării finale.
Savulescu Cristiana
Curba lui Koch
Un alt matematician, Helge von Koch, a creat o construcție
matematică numită Curba lui Koch. Pentru a crea curba lui
Koch, imaginați-vă un triunghi echilateral. Adăugați pe
fiecare latură un alt triunghi echilateral și continuați să
adaugați pe fiecare din laturile triunghiurilor un alt triunghi
echilateral, ceea ce rezultă e o curbă Koch. Orice parte a ei,
mărită, arată exact ca originalul. Aceasta e o figură
autosimilară. Curba lui Koch prezintă un paradox interesant.
De fiecare dată când un nou triunghi este adăugat la figura
centrală, lungimea liniei crește. Dar aria interioară a curbei
lui Koch rămâne mai mică decât aria unui cerc desenat in
jurul triunghiului original. În esență, este o linie de o lungime
infinită ce înconjoară o zonă finită.
LazarAntonio
Atractorii
Sistemele complexe par uneori prea haotice pentru
a mai putea recunoaște în ele un tipar. Dar prin
folosirea unor anumite tehnici, o gamă largă de
parametri pot fi concentrați într-un singur punct de
pe un grafic. Primii teoriticieni ai haosului au
descoperit faptul că sistemele complexe par a
parcurge anumite cicluri de evenimente, chiar dacă
acele evenimente sunt rareori repetate și replicate
exact. Reprezentarea sistemului sub forma unui
grafic indică faptul că exista o anumită stare la care
sistemul încearcă să ajungă, un fel de echilibru.
LazarAntonio
Fractalii
Pentru a putea depasi aceasta dificultate, matematicienii au
inventat dimensiunile fractale. Cuvantul fractal provine din
cuvantul fractional.
Un fractal este „o figura geometrica fragmentata sau
franta care poate fi divizata in parti, astfel incat fiecare dintre
acestea sa fie (cel putin aproximativ) o copie miniaturala a
intregului”. Dimensiunea fractala a curbei lui Koch e de 1.26. O
dimensiune fractionala e imposibil de perceput, dar are sens. In
comparatie cu cu o simpla linie sau curba, care au o singura
dimensiune, curba Koch e bruta si incretita. De aceea ea ocupa
spatiu mai usor, dar nu il poate umple asemenea unui patrat cu
doua dimensiuni, deoarece nu are arie. Prin urmare dimensiunea
curbei Koch e undeva intre cele doua. Termenul de fractal a ajuns
sa descrie orice imagine care prezinta atributul de auto-
similaritate.
Marin Vicențiu