Sunteți pe pagina 1din 14

ETAPELE DE DEZVOLTARE

A COPILULUI
• Dezvoltarea cognitiva(Piaget)
• Dezvoltarea moralitatii( Piaget si Kolberg)
• Dezvoltarea relatiilor sociale
• Jocul si rolul in dezvoltarea copilului
Dezvoltarea cognitiva
 Termenul “cognitiv”, derivat din latinescul
cognosco (a cunoaste), se refera la toate acele
activitati implicate in achizitia, procesarea,
organizarea si utilizarea a cunostintelor – cu alte
cuvinte, toate acele abilitati asociate cu gandirea si
cunoasterea. Procesele cognitive ale perceptiei si
memoriei sunt cele mai amplu studiate.
 Abilitatile cognitive includ ,de asemenea, si
inteligenta evaluata a copiluli, nivelurile de gandire
si chiar, intr-o oarecare masura, creativitatea si
modul in care sunt initiate relatiile interpersonale.
Stadiile dezvoltării la Piaget

 0-2 ani: Inteligenta senzorio-motorie:Copilul


reactioneaza reflex, in activitati precum suptul, lovitul,
apucatul. Incepe sa coordoneze informatia vizuala si tactila
pe care o primeste din mediu cu deprinderile motorii pe care
tocmai le dezvolta. In aceasta etapa constata ca daca isi
misca ochii, are acces la mai multe imagini si poate chiar sa
observe cum propriile manute si picioruse interactioneaza cu
obiectele.
 2-7 ani: Gandirea pre-operationala
 Copilul invata sa isi reprezinte lumea inconjuratoare prin
simboluri si imagini, dar gandirea lui este ilogica,
nesistematizata si egocentrica. El nu poate sa distinga
propriul punct de vedere de cel al altora. Are tendinta sa vada
lucrurile numai din propria perspectiva, lipsindu-i structura
cognitiva necesara pentru a tine cont de opiniile altora.
 7-11 ani: Operatiile concrete ale gandirii:Copilul
dezvolta abilitatea de a gandi sistematizat, dar numai
atunci cand se refera la obiecte si activitati concrete.
Acum se dezvolta rationamentul stiintific, mai exact
copilul poate sa inteleaga conservarea cantitatilor si a
numarului.
 De la 11 ani: Operatiile formale ale gandirii:Odata cu
debutul pubertatii, copilul dobandeste abilitatea de a
gandi un nivel abstract, ipotetic. El va putea de acum sa
intelega si sa opereze cu idei abstracte, precum
Dumnezeu, dragostea sau dreptatea. Dar de aici incolo,
intram pe taramul fermecat al adolescentei.
Dezvoltarea moralitatii
  Studiul dezvoltarii morale constituie obiect de
cercetare in psihologie de peste 60 de ani.
Investigarea modului  in care copilul isi dezvolta
valorile morale implica analiza proceselor prin
care copilul adopta si interiorizeaza regulile si
standardele comportamentului asteptat in
societatea din care face pare. Interiorizarea poate
fi definita ca procesul prin care standardele si
valorile devin parte a sistemului propriu de
motive si care dirijeaza comportamentul, chiar si
in absenta presiunii venite din partea celorlalti.
Stadiile judecatii morale la
Piaget
 In cercetarile sale, Piaget a fost interesat de modul in care
copiii ajung sa inteleaga regulile moralei. El credea ca
intelegerea regulilor si a conventiilor sociale de catre copil
se face in relatie cu nivelul de dezvoltare cognitiva. 
 Piaget observă jocul copiilor între 4 si 12 ani și raportarea
acestora la reguli și, de asemenea solicită copiii să
raspundă unor întrebări legate de minciună, pedeapsă,
dreptate etc. Pe această bază el operează o primă
diferențiere între morala heteronomă și morala autonomă.
 Stadiul moralei autonome durează între 7 și 12 ani. Copiii
încep să înțeleagă că regulile si normele sunt create de
oameni și pot fi schimbate prin consens.
Stadiile dezvoltarii morale –
Lawrence Kohlberg
 Un exemplu de cercetare in traditie piagetiana este
activitatea lui Lawrence Kohlberg. Acesta a fost interesat
de dezvoltarea morala si a propus o teorie a stadiilor
judecatii morale.
 Metoda lui Kohlberg:Kohlberg a utilizat in cercetarea sa
dileme morale; dilemele erau scurte povestiri care descriau
situatii in care o persoana trebuie sa ia o decizie morala.
Participantilor li se cerea sa raspunda la o serie de intrebari
deschise, sa arate care credeau ca este cursul corect al unei
actiuni, si totodata sa justifice de ce anumite actiuni sunt
„bune” sau „rele”, corecte sau gresite. Kohlberg era
interesat nu atat de raspunsul „da” sau „nu” al subiectilor,
cat de justificarile pe care le dadeau acestia.
Dezvoltarea relatiilor sociale
 Atunci cand copilul se joaca alaturi de alti copii, el
invata sa devina pe de-o parte o persoana sociala, iar
pe de alta isi dezvolta abilitatea de a munci in echipa
si de a respecta anumite reguli.
 Socializarea este esentiala pentru cresterea si
dezvoltarea armonioase ale unui copil. Dezvoltarea
sociala incepe sa prinda contur inca de la nastere si se
dezvolta pe tot parcursul vietii copilului. De la
primele interactiuni cu tine si taticul si pana la crearea
primilor prieteni si apoi la scoala si la serviciu, copilul
este inconjurat tot timpul de oameni care formeaza
cercul lui social, in care, practic, se dezvolta.
Jocul si rolul in dezvoltarea
copilului
 Activitatile de joc la copii
 Ca si pentru ceilalti pui de mamifere, jocul este o parte caracteristica a
comportamentului tuturor copiilor normali, sanatosi.
 Opinia dominanta a psihologiei este aceea ca jocul are implicatii
majore in dezvoltarea psihologica a copilului. Acest capitol are ca
obiectiv investigarea naturii si functiilor jocului si a rolului sau in
dezvoltare.
 Daca un copil ar avea ocazia sa aleaga intre a juca un joc si a invata o
poezie, in 9 din 10 cazuri va alege sa se joace. Copiii incep sa se joace
inca din primele luni de viata. Pe masura ce cresc si pe masura ce
acumuleaza noi informatii, copiii se dezvolta si la capitolul joaca.
Constientizeaza mai bine ceea ce fac, inteleg mai bine cum
functioneaza un joc si isi pun mintea la contributie pentru a-l termina.
Astfel, iti dai seama ca jocul are un rol important in dezvoltarea
intelectuala a copilului.
 Prin joc, copilul isi dezvolta vocabularul:Povestile pe care i le citesti
copilului tau contribuie la dezvoltarea vocabularului. Acelasi rol il are
si jocul. Imagineaza-ti un joc precum cel prin care copilul trebuie sa
construiasca o casa. Daca ii explici ca langa casa trebuie sa fie un gard
sau ca micuta casa are un acoperis rosu si prin acoperis iese fum, el va
capta toate aceste informatii si data viitoare cand se va juca singur va
incerca sa isi aminteasca tot ce i-ai spus si va sti ce inseamna gard, unde
este locul acoperisului si pe unde va iesi fumul.

 Joaca inseamna invatare:Pana intra la scoala, copilul invata prin joc.


Traieste experiente noi, exploreaza, isi exerseaza abilitatile intelectuale
si senzoriale si comunica. Tot prin joc, copilul invata ce inseamna
respectul pentru aproape, invata sa fie recunoscator si bun.
Toti suntem niste copii
indiferent de varsta
Proiect realizat de :

Baciu Vasile-Robert
Cojocaru Ioan
Scala Friedmann
Evaluarea punctajului:

 Peste 25 – Perfect maturizat emotional


 22-24 – Maturizare buna
 20-21 – Nivel corespunzator de maturizare
 18-20 - Nivel mediu de maturizare
 16-18 – Situatie spre limita, tendinta spre
dezechilibru
 14-15 – Usoara imaturitate emotionala
 12-14 – Reactii adolescentine, imature
 10-12 – Reactii infantile, puerile
 0-10 – Infantilism