Cap.

3 SISTEME ȘI METODE GENERALE

DE MANAGEMENT
3.1. MANAGEMENTUL PRIN PROIECTE
(M.P.P.)
 Managementul prin proiecte are ca premisă de bază ideea
conform căreia eficiența unei organizații depinde de gradul în
care aceasta poate asimila ”noul” și de modul în care poate să
exploateze potențialul creativ – inovativ al personalului.

Proiectul = ”un efort temporar întreprins pentru a crea un produs,

serviciu sau rezultat unic”.

Managementul prin proiete = ”o metodă de exercitare a funcțiilor

managementului, în cadrul unei componente organizatorice
distincte de structura organizatorică a organizației, constituită
pe o perioadă delimitată, în vederea soluționării unor probleme
complexe, precis definite, ce au un puternic caracter inovațional
și care presupun participarea unor specialiști cu pregătire
diversă din mai multe compartimente ale organizației”.
Caracteristici esenţiale ale M.P.P.:

•durata de acțiune este limitată temporar;

•manifestarea unor probleme complexe, cu un puternic caracter

inovaţional;

•pentru rezolvarea proiectelor se necesită implicarea unui număr

mare de specialişti din interiorul şi din exteriorul organizaţiei;

•paralel cu structura existentă, pe toată durata proiectului, se

va crea o structură organizatorică proprie.
Organizaţiile orientate pe proiecte pot fi:

- organizaţii care obţin profit din proiecte executate

pentru terţi;

- agenţi economici care au adoptat managementul prin

proiecte ca principală metodă de management.
Forme ale managementului prin proiecte:

1. Managementul prin proiecte cu facilitare;

2. Managementul prin proiecte cu responsabilitate

individuală;

3. Managementul prin proiecte cu stat major;

4. Managementul prin proiecte mixt.

1. Managementul prin proiecte cu facilitare (înlesnire) se
caracterizează prin:

- persoanele implicate în realizarea proiectului nu sunt detașate

din subdiviziunile organizatorice ale organizației, iar
responsabilul de proiect este fie unul din cei mai implicați
participanți, fie cel mai credibil șef de subdiviziune
organizatorică;
- rolul responsabilului de proiect este acela de a înlesni
circulația informațiilor între specialiști și de a indica anumite
modalități de acțiune;
- responsabilul de proiect nu poate controla mijloacele de
realizare ale proiectului, acționează la cererile superiorului său,
nu are autoritate asupra particianților la proiect și comunicarea
cu acești participanți se realizează indirect.
 

2. Managementul prin proiecte cu responsabilitate individuală

se caracterizează prin :

- întreaga responsabilitate privind coordonarea şi realizarea

proiectului revine unei singure persoane (managerul de proiect);
- în echipa de proiect sunt cooptați specialiști din interiorul
organizației ( din diferite subdiviziuni organizatorice ale
organizației ), care, pe toată perioada derulării proiectului vor fi
dublu subordonaţi.
3. Managementul prin proiecte cu stat major se
caracterizează prin:

- coordonarea și realizarea activităților necesare derulării

proiectului revine atât managerului de proiect, cât și unui
colectiv de specialişti (stat – major);
- colectivul de specialişti participă exclusiv la realizarea
problemelor și este format din persoane care provin din mediul
extern al organizaţiei;
- pentru anumite lucrări specifice proiectului, se utilizează și
specialişti interni (desemnați de conducerea organizaţiei).
4. Managementul prin proiecte de tip mixt se caracterizează
prin:

- întreaga responsabilitate privind coordonarea şi realizarea

proiectului revine managerului de proiect, dar și unui colectiv
mixt de specialiști;
- colectivul mixt este format din specialiști din interiorul și
exteriorul organizației și execută sarcini destinate exclusiv
realizării proiectului.
Etape M.P.P.:

1. Definirea proiectului;
2. Proiectarea organizatorică a proiectului;
3. Alegerea managerului de proiect şi formarea echipei de proiect;
4. Redactarea bugetului proiectului;
5. Determinarea modalităţilor de control ale proiectului;
6. Pregătirea climatului pentru implementarea M.P.P.;
7. Derularea propriu-zisă a proiectului;
8. Evaluarea rezultatelor proiectului –faze:
8.1.Evaluarea finală a rezultatelor proiectului;
8.2. Compararea rezultatelor obţinute cu obiectivele stabilite,
identificarea abaterilor semnificative şi a cauzelor care le-au
generat;
8.3. Popularizarea rezultatelor obţinute;
8.4. Acordarea recompenselor materiale şi morale în concordanţă
cu nivelul realizării obiectivelor şi/sau, după caz, sancţionarea
pentru neîndeplinirea obiectivelor;
8.5. Dizolvarea echipei de proiect şi a structurii organizatorice
specifice proiectului.
Avantaje M.P.P.:

- crește capacitatea de adaptare a organizației la cerințele

mediului extern;
- favorizează schimbul de experienţă în cadrul subdiviziunilor
organizatorice ale organizației, și între acestea și alte
organizații;
- intensifică mecanismele structurii informale și utilizează
pozitiv efectele acesteia;
- permite identificarea şi/sau formarea de manageri cu un înalt
grad de implicare, dinamici și competenţi;
- raţionalizează sistemul informațional;
- îmbunătățește sistemul decizional prin creșterea ritmului de
succedere a deciziilor şi a gradului de fundamentare a deciziilor
etc.
Dezavantaje ale utilizării managementului prin
proiecte sunt:

- instabilitate organizatorică determinată de

caracterul temporar al structurii proprii proiectului;
- probleme în a identifica manageri de
proiect competenţi, dispuşi să-şi asume riscurile
implicate de proiect;
- posibilitatea apariţiei unor stări conflictuale, între
membrii echipei de proiect și personalul
organizaţiei respective etc.
3.2. MANAGEMENTUL PE PRODUS (M.P.Prod.)
Managementul pe/prin produs (M.P.Prod) este o variantă a
managementului prin proiecte, axat în principal pe dezvoltarea
competitivității unor produse sau familii de produse ale
organizației.

Managementul pe/prin produs = un sistem de management

caracterizat prin atribuirea principalelor sarcini, competenţe
şi responsabilităţi de conducere privind fabricarea şi
comercializarea unui produs sau grupe de produse
asemănătoare, cu pondere semnificativă în producţia
întreprinderii, unui cadru de conducere care se ocupă în
exclusivitate de adoptarea deciziilor şi operaţionalizarea
acţiunilor pentru menţinerea şi creşterea competitivităţii
sale(lor).
Etapele metodologiei de aplicare a Managementului pe
Produs:

1.Determinarea produsului sau a familiei de produse care formează

obiectul Managementului pe Produs

Criterii:
- volumul și ponderea produsului sau a familiei de produse în totalul
producţiei fabricate;
- gradul de complexitate;
- ritmul de uzură morală;
- estetica produsului/ familiei de produse;
-ambalarea și distribuția produsului/ grupei de produse;
- seria de fabricație;
- anul de fabricație al produsului și locul ocupat în curba de viaţă;
- strategia globală de dezvoltare a organizației, etc.
Nu trebuie neglijată analiza comparativă cu produse similare existente pe
piaţa internă şi externă.
2. Fixarea obiectivului urmărit

În funcţie de rezultatele analizei anterioare, managementul de vârf

poate să stabilească următoarele obiective:
- conceperea unui nou produs;
- reproiectarea unui produs sau a unei familii de produse pe care
organizația deja îl (o) fabrică;
- introducerea în fabricaţie a unui nou produs;
- schimbarea canalelor de distribuţie, etc.

3. Alegerea managerului de produs care va implementa acest

sistem;

4. Elaborarea strategiei parțiale privind concepţia, fabricarea

şi/sau comercializarea produsului sau grupei de produse;

5. Proiectarea modificărilor necesare implementării strategiei

parțiale adoptate;

6. Evaluarea periodică a nivelului de realizare a obiectivului stabilitși

adoptarea unor măsuri corective (dacă este cazul).
 Avantajele utilizării Managementului pe
Produs, sunt :

- creşterea flexibilității structurii organizatorice la

cerinţele mediului;
- abordarea sistemică a organizării, fabricației și
comercializării produselor sau a grupelor de produse;
- abordarea previzională a fabricației și
comercializării produselor în concordanță cu
strategiile organizației;
- creșterea ordinii, disciplinei, inițiativei,
responsabilităţii și creativității personalului etc.
Dezavantajele Managementului pe Produs se referă în
principal la:

- dificultăţi în garantarea autonomiei M.P.Prod.;

- deficienţe în ceea ce privește articularea structurii
formale;
-posibilitatea generării unor conflicte între
managerul de produs și echipa sa şi ceilalţi membri ai
organizaţiei etc.
Vă mulțumesc!