Cap.

5 METODE ȘI TEHNICI DE
STIMULARE A CREATIVITĂȚII
PERSONALULUI
5.1. BRAINSTORMING-UL ȘI
VARIANTELE SALE
-Braistorming-ul sau „asaltul de idei” este o tehnică
de stimulare a creativității prin care, pe calea
discuțiilor de grup, se urmărește obținerea a cât mai
multor idei privind modul de rezolvare a unor
probleme, în speranța că în rândul lor se va găsi și
soluția optimă căutată.
- Această tehnică are la bază gândirea creativă în
cadrul discuţiilor de grup, fapt ce presupune
utilizarea imaginației în vederea găsirii unor multiple
răspunsuri pentru soluționarea problemelor, prin
renunțarea la inhibiții a participanților și eliminarea
barierelor rutinei din activitățile organizației.
 Principiile de bază ale brainstorming-ului (J.G.
Rawlinson) sunt următoarele:

- suspendarea oricărui raţionament;

- libertatea de gândire şi exprimare;

- cantitatea;

-fertilizarea încrucişată.
Etapele metodologice ale aplicării brainstorming-ului:

1.Pregătirea şedinţei de brainstorming:

• Conturarea problemei care necesită rezolvare;

• Stabilirea participanților la ședința de brainstorming, având la

bază principiul eterogenităţii;

• Stabilirea coordonatorului grupului (lider/ moderator);

• Alegerea locului de desfășurare a sesiunii de brainstorming;

• Planificarea sesiunii la o oră la care participanţii sunt odihniţi și

anunțarea, în scris, a acestora.
2. Sesiunea propriu-zisă/Derularea sesiunii de
brainstorming :
- Enunțarea problemei și discuțiile pe marginea ei;
- Reformularea problemei: ”Cum să ... ?”;
- Alegerea unei reformulări esențiale și notarea ei: ”În câte moduri
putem să ... ?”;
- Încălzirea;
- Brainstorming-ul propriu – zis;
- Cea mai fantezistă idee.

3. Evaluarea ideilor
 Reguli:

- stimularea participanților, astfel încât atmosfera din cadrul unei

ședințe să fie plină de entuziasm, amuzament, energie pozitivă etc.;
- acceptarea tuturor ideilor, mai ales a celor fanteziste și aiurite;
- toate ideile emise trebuie să fie notate pe coli de hârtie;
- interzicerea criticării ideilor emise de către participanți;
- încurajarea gândirii laterale (libertatea gândirii);
- ideile expuse trebuiesc numerotate fără a întrerupe șirul;
- după ce prima reformulare a fost epuizată, pot fi abordate celelalte
reformulări;
- nu este indicat să fie folosite mijloace de înregistrare a dezbaterilor;
- nu este indicat să permiteti prezența unor persoane străine
(spectatori) la ședință;
- pentru ca procesul creativ să nu fie întrerupt, atunci trebuie eliminați
factorii perturbatori;
- evitarea monopolizării ședinței de către un participant;
- încurajarea fertilizării încrucișate;
- suprimarea gândirii analitice (evaluarea ideilor) în timpul derulării
ședinței de brainstorming.
 Tehnica brainstorming prezintă următoarele avantaje:

- permite soluționarea unor probleme manageriale, în orice tip de

organizație;
- eforturi financiare reduse pentru folosirea metodei;
- poate fi folosită ca atare sau în cazul utilizării altor metode și sisteme
de management.

Principalul dezavantaj al brainstorming-ului constă în dependenţa

rezultatelor obținute în urma derulării sesiunii de calitatea
coordonatorului.
 Variante ale brainstorming-ului:

1.Tehnica Little (sau tehnica Gordon):

-a fost elaborată de William Gordon;

- se caracterizează prin faptul că problema care trebuie
rezolvată este cunoscută doar de către coordonatorul grupului;
- acesta va alege subiectul de discuţie în raport cu problema,
fără a evidenția concret natura acestuia;
- în funcție de ideile exprimate de către participanți,
conducătorul grupului, va orienta discuțiile, astfel încât,
problema dezbătută să fie soluționată;
- rezolvarea problemei se va face în câteva ședințe;
- fiecare ședință durează maxim 3 ore.
 2. Tehnica ”ochiului proaspăt”:

- conform acesteia, ședințele de creativitate sunt mai eficace

atunci când participanții nu au experiență (sau au experiență
foarte mică) și nici nu sunt specialiști în domeniul problemelor
abordate.

3. Metoda buzz sesions (”sesiunilor de discuție”):

- conform acesteia, grupul este împărțit în subgrupuri, fiecare

având un președințe de grup;
- fiecare subgrup va dezbate problema și va obține o listă de
idei;
- aceste idei vor fi dezbătute în grupul larg, fiind reținute cele
mai interesante.
 4. Metoda operational creativity (”creativității
operaționale”)

- conform acesteia, problema care trebuie rezolvată este

cunoscută doar de către coordonatorul grupului;
- la primele sesiuni de lucru se va prezenta contextul general în
care se regăsește și problema ce trebuie soluționată;
- ca urmare a calității coordonatorului, în următoarele ședințe,
discuțiile se vor restrânge și va fi prezentată și problema reală,
după care, desfășurându-se o sesiune normală de brainstorming.

5. Metoda Synapse

- conform acesteia, problema generală ce trebuie rezolvată este

fracționată în probleme particulare, care sunt tratate separat;
- astfel, se consideră că ideile originale de detaliu vor permite
găsirea soluției de ansamblu.
5.2. SINECTICA
•A fost concepută de William Gordon;
•Este o metodă similară brainstorming-ului;
• Este ”o tehnică de stimulare a creativității, bazată pe asociații
libere de idei, în care se urmărește identificarea principiilor
creativității indivizilor și a grupurilor de creativitate, precum și
folosirea principiilor în cadrul unor tehnici asociate sinecticii cum
este analogia”;
•Grupul este format din 6 participanți, 1 lider/ coordonator și 1
client (grup cu pregătire eterogenă (manageri, specialişti şi
nespecialişti în domeniul abordat));
• Competențele liderului sunt limitate, iar clientul are drept de
veto cu privire la determinarea soluției optime;
• O astfel de ședință durează între 45 – 60 min;
•Apelarea la psihologi pentru derularea şedinţei, favorizează
obţinerea unor rezultate superioare;
•Principalele surse de analogii la care se apelează sunt:
 analogia personală;
 analogia directă;
 analogia simbolică;
 analogia fantastică.
•Sinectica stimulează procesele creative spontane;
•Metoda are la bază anumite postulate:
creativitatea există sub formă latentă în fiecare individ;
creativitatea este mult mai apropiată de procesul emoțional, decât de
intelect sau rațiune;
oamenii cu moral scăzut sunt mai puțini creativi;
creația de grup este guvernată de aceleași legi ca și cea individuală.
•Mecanismele operaționale ale sinecticii sunt:
 schimbarea necunoscutului în familiar, iar a familiarului în ceva
neobișnuit;
 distanțarea în timp, a persoanelor implicate de subiect;
 crearea prin analogie a unor legături între problema supusă
inovării și alte elemente;
 emiterea de idei noi privind problema supusă analizei.
5.3 TEHNICA NOTĂRII IDEILOR ÎN
TIMPUL SOMNULUI
-Această tehnică ”are la bază ideea că, în timpul somnului,
logica conștientă nu mai este un factor care blochează
stabilirea de legături între lucruri sau fenomene. În timpul
somnului, se pot stabili relații eliberate de convenții, ducând
la combinații noi, incompatibile în starea de conștiență;

-Faze:

1.Asimilarea, înainte de culcare, a datelor problemei;

2.Accesul rapid în timpul nopţii la o sursă de lumină,
hârtie şi instrument de scris;
3.Consemnarea tuturor ideilor care apar, fie înainte de a
adormi, fie la trezire;
4.Analiza acestor idei cu echipa și alegerea celor mai bune
soluții.
5.4 TEHNICA PHILLIPS 66
-Tehnica Phillips 66 a fost concepută de Phillips Donald, care a propus
organizarea unei şedinţe de creativitate cu durată de maxim 2 ore, la
care să participe 30 de persoane.

- Etape:

1. Alcătuirea grupului de 30 de persoane, utilizând criteriul

eterogenităţii;
2. Selectarea unui lider/coordonator/moderator/animator al reuniunii;
3. Împărțirea grupului în echipe formate din 6 persoane. Fiecare echipă
funcțională îşi va alege un lider;
4. Prezentarea în plen, de către liderul reuniunii, a problemei care
trebuie rezolvată;
5. Discutarea problemei timp de 6 minute în cadrul fiecărui microgrup și
notarea tuturor opiniilor exprimate de către fiecare lider;
6. Reunirea microgrupurilor și prezentarea ideilor de către fiecare
reprezentant al celor 6 echipe;
7. Analiza în plen a opiniilor exprimate şi adoptarea soluţiei care se
consideră cea mai avantajoasă.

- Tehnica Phillips 66 nu este costisitoare şi este utilizată

pentru rezolvarea diferitelor probleme dintr-o organizație.
5.5 CUTIA CU SUGESTII
- Stimulează imaginația personalului angajat și elimină barierele
de comunicare care pot apărea, la un moment dat, în organizații;
- Această metodă presupune amplasarea în cadrul organizațiilor
a unor cutii de scrisori, în cadrul cărora angajații pot depune în
scris, orice sugestii care pot avea efect asupra îmbunătățirii
climatului organizațional, dezvoltarea activității, rezolvarea unor
probleme, rentabilizarea unor activități etc.;
- Aceste sugestii trebuiesc semnate de către angajați;.
- Aplicarea cu succes a acestei metode presupune citirea
fiecărei sugestii, analiza obiectivă și recompensarea angajaților,
în cazul în care sugestia a fost implementată în cadrul
organizației.
Vă mulțumesc!