4.

3 METODA DELEGĂRII
Metoda delegării = procesul de atribuire temporară a
unei sarcini, însoţite de autoritatea şi responsabilitatea
corespunzătoare realizării ei, aparţinând unui post de
manager, către unul din subordonaţii săi.

Caracteristici:

- are un caracter temporar, sarcinile fiind atribuite pe o perioadă limitată

de timp (sarcini delegabile);
- sarcinile sunt atribuite exclusiv descendent și vertical;
- pe tot parcursul utilizării metodei apare și se menține o dublă
responsabilitate;
- are un caracter formal;
- are o sferă de cuprindere restrânsă;
- cuprinde componente psihologice în ceea ce privește relația șef –
subordonat.

Componente:

- sarcina;
- competența formală;
- responsabilitatea.
Etape ale metodei delegării:

1.Examinarea de către manager a sarcinilor din propriul postși gruparea

acestora;
2. Evaluarea angajaţilor şi alegerea celor care corespund din punct de
vedere profesional pentru atribuirea temporară a sarcinilor delegabile
şi potenţial delegabile;
3. Determinarea sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor pentru
fiecare angajat delegat;
4. Acceptul fiecărui angajat asupra delegării;
5. Determinarea de comun acord nivelului de performanţă, a
rezultatelor şi a perioadei delegării;
6. Stabilirea de comun acord a situaţiilor în care se va acorda sprijin şi
consultanţă pentru realizarea sarcinilor;
7. Transmiterea de către manager a sarcinilor, competenţelor şi
responsabilităţilor şi preluarea efectivă de către angajat a acestora.
8. Evaluarea rezultatelor delegării, şi, după caz, recompensarea sau
sancţionarea angajatului delegat.
Reguli:

- analiza corectă a fişei postului şi gruparea responsabilă a sarcinilor în cele

trei categorii;
- toate sarcinile, competenţele şi responsabilităţile delegate vor fi
transmise, în scris, angajatului delegat;
- crearea unui climat favorabil desfăşurării procesului delegării;
- angajatul căruia i se vor atribui sarcini, competenţe şi responsabilităţi
trebuie să accepte delegarea şi să răspundă pentru ea;
- este necesar să fie stabilite rezultatele aşteptate, criteriile de evaluare şi
perioada delegării;
- controlarea rezultatelor obţinute trebuie efectuată luând în considerare
nu modalităţile de realizare a sarcinilor delegate, ci a modului de
respectare a competenţelor şi responsabilităţilor oferite respectivului
angajat.
 Avantajele metodei delegării:

- creşte capacitatea de motivare a angajaţilor;

- permite dezvoltarea pe plan profesional a angajaţilor (viitori
manageri);
- foloseşte eficient timpul de lucru al managerilor;
- utilizează superior potenţialul creativ - inovativ al angajaţilor;
- îmbunătăţeşte performanţele organizaţiei.

Limite ale metodei delegării:

- cultura insuficientă a managerilor;

- obstacolele generate de manageri;
- ipotezele false privind natura umană;
- obstacolele generate de subordonaţi.
4.4 TABLOUL DE BORD
Tabloul de bord poate fi tratat și analizat din cel puţin 3 puncte
de vedere:

- ca importantă tehnică de management;

- mijloc principal de raţionalizare a subsistemului
informaţional al organizaţiei;
- modalitate eficientă de evaluare și analiză a activităţii
managerilor.

Caracteristica principală a tabloului de bord este că poate fi

elaborat şi utilizat la nivelul oricărui manager, fără a exista un
model tip, general valabil.
Tabloul de bord = ansamblu de informaţii curente, prezentate într-o
formă sinoptică, prestabilită, referitoare la principalele rezultate ale
activităţilor organizației sau a unora dintre ele şi la factorii
principali ce condiţionează derularea lor eficace şi eficientă.

Forme ale tabloului de bord:

- taboul de bord restrâns sau parțial;
- tabloul de bord complex sau general sau global.

Funcțiile tabloului de bord:

- de informare;
- de avertizare;
- de evaluare;
-decizională.

Tabloul de bord trebuie să satisfacă următoarele cerințe:

- integralitate (consistență);
- rigurozitate;
- accesibilitate;
- expresivitate;
- adaptabilitate;
- economicitate.
 Etapele specifice de elaborare a tabloului de bord:

1. Identificarea factorilor – cheie , presupune:

- identificarea și analiza obiectivelor;
- stabilirea indicatorilor care permit îndeplinirea obiectivelor;
- clasificarea obiectivelor şi indicatorilor, în funcţie de importanţa realizării
acestora.

2. Alegerea indicatorilor

3. Precizarea informaţiilor care vor fi cuprinse în tabloul de bord şi

determinarea mijloacelor de culegere a acestora.

4. Stabilirea formei de prezentare, construcția şi utilizarea ” tabloului de bord”.

Avantajele tabloului de bord sunt:
- îmbunătățirea gradului de fundamentare a deciziilor adoptate de
către manageri;
- eficientizarea timpului de muncă a managerilor și a organismelor
participative de management;
- creșterea responsabilității managerilor pentru activitățile desfășurate;
- creșterea gradului de informare a managerilor asupra activităţilor
specifice domeniului condus;
- permite managerilor să adopte măsuri corective ce vizează
”problemele – cheie” din cadrul organizației;
- permite aplicarea unor criterii adecvate de evaluare a
performanțelor angajaților.

Principalele limite în utilizarea metodei sunt:

- volumul mare de muncă necesar culegerii, consemnării, prelucrării

și transmiterii informațiilor necesare elaborării tabloului de bord;
- redundanţa;
- cost relativ mare al elaborării tabloului de bord.
Vă mulțumesc!