CANADA

Elaborat de: Iacobciuc

Victoria
 Unul dintre elementele cele mai vizibile
în descrierea statului canadian este
uimitoarea sa diversitate culturală,
lingvistică, geografică, reflectată şi
susţinută de structurile sale
descentralizate şi autonome de
dezvoltare.
„TĂRÂM AL EMIGRANŢILOR” , ASEMENEA STATELOR UNITE
ŞI AUSTRALIEI, CANADA ADUNĂ PE TERITORIUL PROPRIU,
ÎNTR-UN MOZAIC MULTICULTURAL ÎN EXPANSIUNE, MAI
MULTE GRUPURI MINORITARE ETNOLINGVISTIC:

Minorităţi
neoficiale

Grupuri
minorita
re
Minorit Popula
ăţile ţia
oficiale nativă
 Canada contemporană este un veritabil mozaic cultural,
aşezat pe o structură bilingvă (engleză/franceză).

 Din populaţia totală de peste 30 de milioane de

locuitori:

5,6
milioan 6,1
e milioane 4,1
anglofo francofo milioane
ni ni europeni

470 000 1,6

aborigeni milioane
asiatici şi
africani
 Gestionarea politică a acestei bogate structuri
demografice este încredinţată unui sistem federal de
guvernare, care conferă autonomie decizională celor
zece provincii şi celor două teritorii nordice :

 British Columbia,
 Alberta
 Québec
 Saskatchewan
 Manitoba
 Ontario
 New Brunswick
 Nova Scoţia,
 Prince Edward Island şi Newfoundland.
 PROVINCIA SASKATCHEWAN:
 În Saskatchewan, preocupările pentru implementarea elementelor
de multiculturalitate în educaţie sunt destul de extinse, dovadă
stând şi numeroasele reglementări iniţiate, ca reacţie de adaptare
a unor principii generale la un anumit specific local:

Official Languages Act:

engleza şi franceza - limbi oficiale

Saskatchewan multicultural act:

recunoaşte oficial pluralitatea culturală

School Act:
permite şi altor limbi să fie predate şi folosite ca limbi
de instrucţie
 Pentru definirea viziunii Ministerului Educaţiei
din Saskatchewan asupra educaţiei
multiculturale, se menţionează: termenul
„desemnează un proces educaţional
interdisciplinar care promovează înţelegerea,
acceptarea, empatia, relaţiile armonioase şi
constructive între oameni aparţinând
diferitelor culturi; această abordare îi
încurajează pe toţi cei care învaţă, indiferent
de vârstă, să perceapă diferitele culturi ca o
sursă de dezvoltare şi îmbogăţire”.
Din aceeaşi perspectivă, sunt structurate scopurile subsumate acestui termen:

 dezvoltare personală (din punct de vedere cognitiv şi spiritual):

 - susţinerea elevilor pentru întărirea încrederii în sine şi a unei percepţii adecvate
asupra propriei persoane;
 - susţinerea elevilor pentru a studia propriile tradiţii culturale şi pentru a fi mândri
de identitatea lor etnoculturală;
 - dezvoltarea valorilor de demnitate umană, indiferent de rasă, culoare politică, sex,
limbă sau patrimoniu cultural;
 - pregătirea elevilor pentru a accepta ca firească identificarea fiinţelor umane cu un
anumit grup etnocultual;
 - înzestrarea elevilor cu abilităţi, competenţe, cunoştinţe, strategii pentru
dezvoltarea de relaţii eficiente şi echilibrate interpersonale şi intergrup ;
 dezvoltarea de atitudini pozitive cu privire la membrii altor grupuri etnoculturale;

 - familiarizare cu necesităţile şi aspiraţiile tuturor grupurilor culturale din

comunitate;

 apartenenţa la o societate/participare activă:

 - dezvoltarea competenţelor specifice pentru ca tinerii să fie activi din punct de
vedere social şi politic, pentru a stimula schimbările sociale constructive;
 - dezvoltarea capacităţilor elevilor de a-şi examina propriile atitudini şi valori
etnoculturale, de a-şi dezvolta propria cultură ca o parte importantă a identităţii
canadiene;
 - dezvoltarea de oferte curriculare care să reflecte adecvat realităţile etice şi să
promoveze schimburile interculturale (Multicultural Education in Saskatchewan: A
vision for the future, 1989).
 PROVINCIA BRITISH COLUMBIA

În provincia British Columbia, se conturează următoarea

definiţie a educaţiei multiculturale, existentă în
documentele incluse pe site-ul oficial de prezentare al
Ministerului Educaţiei (BC Education, Appendix C
Multiculturalism and Antiracism Education):
 „Educaţia multiculturală implică:

 recunoaşterea faptului că fiecare cetăţean aparţine unui

grup cultural;
 acceptarea şi aprecierea diversităţii culturale ca o trăsătură
pozitivă a societăţii;
 înţelegerea faptului că educaţia multiculturală se
adresează tuturor elevilor;
 întărirea încrederii în sine şi dezvoltarea de oportunităţi
pentru ca indivizii să poată aprecia bogăţia culturală a altor
grupuri” (http://www.bced.gov.bc.ca).
 PROVINCIA ALBERTA

În martie 1987, Ministerul Educaţiei din Alberta a iniţiat un document strategic

privind educaţia grupurilor de aborigeni din provincie : Policy Statement on
Native Education in Alberta, primit cu entuziasm maxim în Parlament.
Documentul viza implicarea guvernului pentru a asigura copiilor aparţinând
acestui grup minoritar oportunitatea de a beneficia de o educaţie care să le
respecte nevoile culturale proprii. Pentru aceasta se propunea dezvoltarea de
programe educaţionale care:
 să asigure şanse egale copiilor aborigeni pentru a beneficia de o educaţie de
calitate, la standarde similare cu toate celelalte grupuri etnice canadiene;
 să stimuleze aceşti elevi pentru a-şi dezvolta la maxim propriul potenţial;

 să creeze oportunităţi pentru copii aparţinând populaţiei native de a-şi putea

studia cultura proprie şi pe cea a celorlalte grupuri etnice ;
 să ofere şansa tuturor elevilor - aborigeni sau nu - de a se familiariza cu
elementele de specific ale acestei culturi şi de a recunoaşte contribuţia acestei
culturi la dezvoltarea provinciei şi întregului stat canadian.
  Fondurile guvernamentale alocate pentru transpunerea în
realitate a unor astfel de direcţii strategice au fost direcţionate
către proiecte focalizate pe arii tematice distincte:
 dezvoltarea personalului;
 dezvoltarea limbii materne a populaţiei native prin cursuri
adecvate, materiale-suport, pachete de resurse;
 dezvoltarea de resurse didactice.

 Pentru eficientizarea modalităţilor de raportare la populaţia

nativă, şcolile au dezvoltat oferte curriculare adaptate, cu
spaţii distincte de valorizare a specificului cultural al acestor
grupuri minoritare (de exemplu, Oamenii Canadei: Metişii,
Vântul schimbării: Guvernul indian, Oameni din preeria de vest
etc.).
 Este important de menţionat faptul că noile redimensionări
curriculare au fost introduse în toate şcolile, şi nu doar în cele
cu un număr mare de elevi aborigeni şi că aceste noi teme nu
au fost artificial adăugate vechilor conţinuturi, ci au fost
integrate organic logicii interne a fiecărei arii curriculare.
 PROVINCIA ONTARIO

Aceeaşi preocupare de reorganizare multiculturală a

curriculumului este prezentă şi în Ontario.
 Spre exemplu, Curriculumul-nucleu pentru clasele I-IX,
plasează printre cele zece obiective ce trebuie atinse pe traseul
şcolar menţionat , atenţia spre educarea elevilor pentru a
„participa in calitate de cetăţeni responsabili la dezvoltarea
comunităţii locale, naţionale şi globale”.
 Se subliniază necesitatea înţelegerii altor culturi, dezvoltarea
capacităţilor care să permită acceptarea firească a alterităţii,
respectarea drepturilor omului şi construirea de relaţii sociale
sănătoase : curriculumul trebuie să nu conţină prejudecăţi şi
trebuie să reflecte toate grupurile culturale care compun
societatea noastră” ;
 „trebuie ca toţi elevii să se regăsească în curriculumul şcolar” ,
astfel încât „fiecare să-şi dezvolte acele cunoştinţe, capacităţi,
atitudini şi comportamente necesare pentru a trăi într-o lume
complexă şi diversă” (Ontario Ministry Education and Training,
1993, p. 13).