Sunteți pe pagina 1din 16

Absolvent

Absolvent
Insuficiența renală acută

 Insuficiența renală reprezintă diminuarea capacității de


filtrare a rinichilor asociată cu un dezechilibru al
organismului în săruri și apă și cu dificultăți de reglare a
tensiunii arteriale.

 Insuficiența renală acută (IRA) constă într-o privare


bruscă a organismului de funcția sa renală. Spre
deosebire de insuficiența renală cronică, IRA este în
general reversibilă și se vindecă deseori fără sechele.
Cauze

IRA poate apărea în cazul în care un pacient prezintă:

 Pierderi de sânge în cantități mari,


 Deshidratarea datorată excesului de diuretice,
 Afecțiuni cardiace severe precum insuficiență
cardiacă, aritmie, hipertensiune, endocardită.
 Afecțiuni ale ficatului sau ale
rinichilor, spre exemplu: Sindrom
nefrotic, Ciroza hepatică, Lupus
eritematos sistemic

 Litiaza renală, tumorile, o


injurie a tractului urinar sau
o prostată mărită ce determină
blocarea eliminării urinii din
rinichi. 

 Consumul de medicamente care pot afecta rinichii,


cum sunt antibioticele (Gentamicina sau
Streptomicina), antiinflamatoarele (Aspirina sau
Ibuprofenul), substanțele de contrast folosite în
investigațiile cu raze X
Semne și simptome
Unele cazuri de insuficiență renală acută nu
manifestă niciun semn sau simptom, boala fiind
detectată prin teste de laborator (teste de sânge
sau teste de urină).
Simptome
Bolnavii tipici prezintă următoarele simptome:
 scăderea cantității de urină;
 amețeli;
 scaune sanguinolente;
 respirație urât mirositoare;  respirație dificilă;
 gust metalic în gură;  dureri în piept sau presiune;
 vânătăi ușor formate;  vărsături;
 retenția fluidelor;  diaree;
 scăderea apetitului;
 creșterea presiunii sanguine;
 oboseala;
 diminuarea senzațiilor, în special
 sângerări;
la nivelul mâinilor și picioarelor;  sughiț persistent.
Diagnosticarea IRA

Pentru diagnosticarea IRA,  sunt efectuate teste de sânge și


urină pentru depistarea unor anomalii în nivelul de uree,
creatinina și potasiu. Este de asemenea măsurată cantitatea de
urină emisă zilnic.
Dacă diagnosticul nu este cert pe baza acestor
teste, se apelează la:

Radiografie

Ecografie
abdominală

RMN
Tratament
Principalele obiective ale tratamentului IRA sunt:
 restabilirea funcţiei renale
 menţinerea funcţiilor vitale
 menţinerea echilibrului hidro-electrolitic şi acido-
bazic.
 prevenirea sau tratarea oricăror complicaţii cauzate
de insuficienţa renală acută
 corectarea sau tratarea cauzei care stă la baza
insuficienţei renale acute.
• Tratamentul etiologic urmăreşte îndepărtarea
sau ameliorarea cauzei care a dus la producerea
IRA, ca de exemplu:
 intoxicaţii;
 volum sangvin scăzut; 
 medicamente ;
obstrucţie; 
 afecţiuni renale .
 Tratamentul patogenic încearcă ameliorarea
funcţiei renale prin administrare
de diuretice, vasodilatatoare şi antibiotice.

 În unele cazuri va fi necesară efectuarea dializei,


iar medicul va putea opta pentru realizarea
hemodializei, hemofiltrării sau a dializei
peritoneale.

 Medicul poate recomanda şi efectuarea


unei interventii chirurgicale fie pentru înlăturarea
unei obstrucţii, fie în cazuri grave pentru
realizarea unui transplant renal.
Dietă
Insuficiența renală poate fi prevenită și tratată prin intermediul unei
diete alimentare corespunzatoare, care să limiteze aportul zilnic de
proteine si sodiu.

Pentru a îmbunătăți activitatea renală


trebuie să:
Limităm cantitatea de proteine,
pentru a reduce nivelul de toxine din
sânge și a ajuta rinichii să funcționeze
la parametrii normali. Alimentele
bogate proteic sunt reprezentate de
carnea roșie și de ouă.
 Consumă mai puține alimente
bogate în fosfor, precum:
mazăre, fasole, soia, produse
lactate. În cazul insuficienței
renale rinichii nu pot elimina
surplusul de fosfor din
organism, fapt ce afectează
direct sănătatea oaselor.

 Redu cantitatea zilnica de sodiu prin


evitarea sării de bucatarie si a unor
alimente precum: preparate din
carne, conserve, murături. O
cantitate marită de sodiu nu
afectează doar activitatea renala, ci
poate provoca și hipertensiune
arteriala.
Factori de risc

Insuficiența renală acută apare de obicei la


persoane care sunt deja bolnave grav și se află în
spital sau la terapie intensivă. Persoanele care au
avut o intervenție chirurgicală cardiacă sau
abdominală sau transplant de maduvă prezintă un
risc mai mare.  
Persoanele care au anumite afecțiuni sau boli și care sunt
mai în vârstă sunt mai susceptibile să facă insuficiență
renală acută.

Afecțiunile care pot crește riscul


apariției IRA sunt : 
 existența unei boli a rinichilor
sau a ficatului;
 diabetul zaharat;
 insuficiența cardiacă;
 hipertensiunea arterială;
 obezitatea. 
Concluzii
 Incidenţa este reprezentată de un procent de 5%
dintre pacienţii spitalizaţi, aproximativ 20%
dezvoltând IRA în terapia intensivă.

 În cadrul pacienţilor ce dezvoltă IRA izolată,


neînsoţită de alte boli, mortalitatea este estimată a
fi sub 10% în comparaţie cu cei ce dezvoltă IRA în
cadrul unor boli critice severe mortalitatea ajungând
în aceste cazuri între 60-100% .