Deşertul

Aproximativ o treime din suprafaţa Terrei este acoperită de deşerturi.

In regiunile de deşert sunt în general diferenţe mari de temperatură de la zi la noapte.
Cauza lipsei de vegetaţie dintr-un deşert (pustiu) poate fi lipsa apei sau , în regiunile arctice,
lipsa căldurii necesare vieţii.
Plantele deşertice
 Welwitschia mirabilis,

Este o plantă rară, a cărei rădăcină se înfige vertical până la 25 m pentru a obţine apă din straturile
impermeabile adânci.
Tulpina subterană este groasă de circa 130 cm, iar la suprafaţa solului prezintă un crater de frunze stelate
de 1 - 3 m lungime, care se târăsc ca nişte panglici deşirate. Ciclul ei de înflorire este de 20 de ani.
Ţinând seama că planta înfloreşte de 6 - 8 ori înainte de a se usca, viaţa ei poate dura aproximativ două
sute de ani.
Animale deşertice
Oamenii din zonele deşertice
 Deşertul de Porţelan

Frumuseţea de gheaţă a acestor întinderi ce par de zăpadă este dată de faptul că, spre
deosebire de nisipurile celorlalte deşerturi, care sunt alcătuite din quartz, nisipul de aici este
format dintr-un melanj de gips şi sulfat de calciu.
Este cunoscut drept cel mai mare depozit natural de gips din lume.
 Deşertul de sare

Salar de Uyuni din Bolivia este o zonă magnifică ce adăposteşte cel mai mare deşert
sărat din lume, vulcani activi, "păduri" de cactuşi înalţi şi gheizere. Locul arată ca un miraj
extraterestru, ceva cu totul de pe altă lume.