PORȚI LOGICE ȘI

ELEMENTE DE
ALGEBRĂ BOOLEANĂ
ABSOLVENT : PANDURU ALEXANDRU
ÎNDRUMĂTOR : DUMITRACHE CLAUDIA - OANA
•DESPRE LOGICA BINARĂ SAU
ALGEBRA BOOLEANĂ
• La ce ajută lucrarea de față , care sunt beneficiile și aplicațiile celor două
mari teme ?
• Voi începe prin a vă spune că cele două teme sunt relativ simple . Prima
temă constă în aplicarea principiilor algebre binare sau booleene în
funcționarea componentelor actualelor echipamente tehnologice , iar a
doua temă ce face trimitere directă la elementele fizice propriu-zise care
pun in practică principiile algebrei booleene , reprezintă componenta
structurală principală care stă la baza tuturor proceselor automate și
semiautomate ale aparatelor , mașinilor si a oricăror dispozitive actuale
moderne .
• Încep astfel să vă ofer o imagine de ansamblu în ceea ce privește algebra
logică sau booleană!
• Algebra booleană, numită și Logica booleană ( logica binară ) , este un
subdomeniu al matematicii în care legile gândirii - obiectul de studiu
al logicii clasice  - sunt studiate cu ajutorul metodelor simbolice.
Denumirea aceasta a fost dată în onoarea matematicianului
englez George Boole , care în lucrarea The Laws of Thought („Legile
gândirii”), publicată în 1853, a pus bazele acestei algebre .
• Logica binară este cea mai simplă și cea mai comună formă de structurare a operațiilor
logice. Logica binară pornește de la premisa că o propoziție poate avea numai unul din
două rezultate posibile: adevărat sau fals. În sens abstract, se pot folosi și valorile binare
1 și respectiv 0 pentru a reprezenta cele două alternative.
DESPRE PORȚILE LOGICE
• Ce este o poartă logică ?
• O poartă logică este un dispozitiv electronic numeric elementar
implementând o funcțiune logică abstractă elementară. Porțile logice sunt
structurile de bază care permit realizarea unor funcții logice și matematice
mult mai complexe în circuitele integrate digitale. O poartă logică poate fi
modelată ca o rețea de comutatoare controlate electric ( de exemplu
cu tranzistoare MOS ). La început porțile logice erau realizate din diode
(lămpi electronice sau semiconductoare) și rezistențe electrice (discrete).
Vom vedea în cele ce urmează o expunere cu lux de amănunte a
adevăratei imagini ce o poartă cele două mari teme dezbătute in această
lucrare si vom înțelege lucruri a căror aplicabilitate stă la baza funcționării
tehnologiei contemporane.
• Înfuncționarea unor instalații electronice , pneumatice sau hidraulice se întâlnesc cazuri când unele
elemente funcționează pe principiul totul sau nimic ( un întrerupător electric care poate avea contactul
închis sau deschis ).
• Pentru rezolvarea acestor circuite care conțin asemenea elemente se folosește algebră binară sau
booleană .
• În ea există convenția ca : - unui element deschis să i se asocieze valoarea ,, 0 „ logic
• unui element închis să i se asocieze valoarea ,, 1 „ logic
• Aceste valori se numesc stări logice .
• Între logica bivalentă care operează cu noțiuni de adevărat sau fals și algebră binară care operează
cu stările logice 1 și 0 există o strânsă legătură în sensul că :
• Unei propoziții adevărate îi corespunde starea logică 1 ;
• Unei propoziții false îi corespunde starea logică 0
• Elementele folosite pentru efectuarea calculelor în algebră binară se numesc elemente logice și cu
ajutorul lor se formează funcțiile logice .
• Deoarece calculatoarele au un număr mare de circuite de comutație ( iar funcțiile logice se folosesc în
studiul circuitelor de comutație ) algebra binară îndeplinește un rol foarte important în proiectarea
circuitelor de comutație .
• Algebra binară poate fi aplicată la orice fel de element electric , mecanic , hidraulic la care se pot
distinge două nivele ale semnalelor.
• O variabilă binară nu poate lua decât două valori 0 sau 1 .
• Aceste variabile se mai numesc și constante binare.
• Simboluri ,proprietăți și reguli de calcul în algebră binară :
• X (X +Y ) = X•X+X•Y= X+XY =X(1+Y) =X 1+Y=1
• În algebră binară se definesc două operații suma logică SAU și produsul logic ȘI pentru care se folosesc simbolurile +
și respectiv • .
• Proprietățile operațiilor din algebră booleană :
• Comutativitatea
• X+Y =Y+X
• X•Y=Y•X
• Asociativitatea
• (X+Y)+Z=X+(Y+Z)
• (X•Y)•Z=X•(Y•Z)
• Distributivitatea
• X•(Y+Z) = X•Y+X•Z
• X+(Y•Z)=(X+Y)(X+Z)
• Algebra binară conține numai două elemente : 0 și 1 , care sunt și elemente neutre ale acestor operații .
• Pentru fiecare element x există un element invers ( x negat = notat X cu o bară orizontală deasupra ) astfel încât :
• X + X negat = 1 , principiul terțului exclus
• X • X negat = 0 , principiul contradicției
• Algebră logică este guvernată de un set de legi , principii și teoreme care constituie reguli de calcul în prelucrarea
expresiilor logice .
• Pentru majoritatea acestora se aplică principiul dualității conform căruia simbolurile • ( ȘI ) se schimbă cu simboluri +
( SAU ) și invers , iar unitățile se schimbă cu zerourile și invers .
• Reguli de calcul în algebră booleană :
• Principiul dublei negații
• X dublu negat = X
• Legile de impotență
• X+X+....+X = X
• X•X•....•X = X
• Legile de absorbție
• X•(X+Y) =X
• X+X•Y =X
• Legile lui 1 și 0
• X+0=X X+1=1
• X•0=0 X•1=1
• Teoremele lui De Morgan
• X•Y totul negat = X negat +Y negat
• X+Y totul negat = X negat • Y negat
• Tabel cu valorile funcțiilor logice implementate prin intermediul
porților logice