Autoexaminarea glandei

mamare
A efectuat: Morari Emanuila
Grupa № 301 Moașă
Autoexaminarea sânilor
trebuie să constituie un
obicei constant în viața
femeii moderne. Mai mult
decât un simbol al
feminității și maternității,
sânul constituie o regiune
anatomică a corpului care
necesită o îngrijire la fel de
importantă ca cea pe care
o acordăm altor zone, de
exemplu față sau mâinile.
 Manevra de
autoexaminare
a sânilor este cea mai
simplă și mai eficientă
metodă prin care putem
să diagnosticăm precoce
atât cancerul de sân,
dar și leziuni benigne și
infecțiile, boli care pot fi
tratate și vindecate.
1.Autoexaminarea sânilor
este recomandată să se
facă în primele 5 zile
după terminarea
sângerării menstruale. În
cazul femeilor care nu mai
au ciclu (la menopauză, în
sarcină sau în cursul
lactației după naștere),
palparea se face în aceeași
zi a fiecărei luni
2.Această evaluare
se face cu bustul gol,
cu mâinile încălzite.
Multe femei preferă
să-și facă această
evaluare la duș,
pielea umedă
favorizând palparea.
3. Autoexaminarea sânilor
se face prin inspecția și
palparea bilaterală a
sânului, mamelonului și
axilei (zona de sub braț)
unde se găsesc o  parte
din glanda mamară și
ganglionii limfatici care
pot fi afectați în bolile
sânului
4.Metoda trebuie aplicată de
orice femeie începând cu vârsta
de 18 ani, pe parcursul
întregii vieți. Rolul acestei
examinări este ca femeia să se
obișnuiască cu forma și
structura propriilor sâni.
Repetată în fiecare lună, această
examinare va devenii rutină,
pacienta își va cunoaște foarte
bine structura sânului și va
identifica rapid orice modificare.
5.De multe ori această
autoexaminare este însoțită
de anxietate pentru că
femeile simt ceva la nivelul
sânului, dar nu înțeleg ce
simt și cât de important
este. Trebuie cunoscute
semnele de alarmă - acele
modificări care au
semnificație și care trebuie
să determine pacienta să se
prezinte la consult medical.
6.Nu toate formațiunile
descoperite la nivelul
sânului sunt cancere.
80 % din tumefacțiile
descoperite la nivelul
sânului NU sunt
cancere.
 PASUL 1 – Inspecția sânilor
• Se face la bustul gol, în fața
oglinzii, cu suficient de multă
lumină pentru a evita umbrele
proiectate pe sâni. Se
urmărește amănunțit aspectul
sânilor în mai multe poziții: cu
mâinile pe lângă corp, cu
mâinile în șold, cu măinile
ridicate deasupra capului. Se
vor efectua mișcări de rotire a
trunchiului pentru a inspecta
fiecare parte a sânului,
bilateral
Ce trebuie urmărit la inspecție?
• Forma și mărimea sânilor – dacă s-au produs
modificări, dacă a apărut o asimetrie de volum sau
formă, dacă au apărut tumefacții ce deformează relieful
sânului, dacă s-au modificat pliurile naturale ale s ânului
• Aspectul pielii sânilor – dacă este similar bilateral, dacă
au apărut modificări de culoare, de relief, zone cu aspect
de coajă de portocală sau roșeată sau zone cu vene
dilatate
• Aspectul areolei mamare sau mamelonului –
modificare de formă, de culoare, eroziuni sau ulcera ții,
retracție de mamelon sau scurgeri spontane de lichid
prin mamelon
Atenție la semnele de
alarmă 
• Tumefacție nou apărută
ce deformează relieful
sânului
• Modificări de mamelon –
eroziune, scurgere
mamelonara
• Modificări de piele –
retracție, infiltrare,
îngroșare, accentuarea
desenului venos
 PASUL 2 – Palparea sânilor
Se face cu mâna dreaptă pentru
sânul stâng și cu mâna stângă
pentru sânul drept. Se folosesc
degetele 2-3-4, pulpa degetelor și
nu vârful degetelor, discret
depărtate. Palparea se face inițial
superficial (pentru țesuturile
superficiale), apoi cu o presiune
medie (pentru cele intermediare)
și apoi mai ferm (pentru
țesuturile profunde), exercitând o
presiune a glandei mamare pe
peretele toracic.
Palparea trebuie să fie
progresiv mai fermă pe
măsură ce sunt examinate
țesuturile mai profunde, dar
în nici un caz nu trebuie să
fie dureroasă. Se va examina
fiecare centimetru de sân,
fără a pierde contactul cu
sânul (nu se ridică degetele,
nu se „sar” porțiuni de sân).
Mișcările de palpare trebuie
să fie blânde și fără grabă.
Este recomandată
examinarea sânilor stând
în picioare, apoi culcat pe
spate, cu mâna sub cap
de partea sânului ce
trebuie examinat.
Palparea în aceste 2
poziții favorizează
explorarea fiecărei
porțiuni de glandă
mamară, indiferent de
profunzime.
Sunt recomandate 2 modalități de palpare, care pot fi aplicate
pe rând, în aceelași episod de examinare:
• Prin mișcări circulare, care pleacă de la mamelon până la
periferia sânului. Se repetă examinarea de 2-3 ori pentru
fiecare sân, cu presiune din ce în ce mai fermă, pentru a
identifica și structurile cele mai profunde
• Prin mișcări verticale de sus în jos, de la claviculă până la
coaste, și care avansează de la stern la marginea laterală a
sânului. Se repetă examinarea și în sens invers, de 2-3 ori.
• Atenție la semnale de alarmă:
• Tumefacție nou apărută
• Durere la nivelul unor tumefacții mai vechi
• Scurgere mamelonară apărută în cursul palpării
PASUL 3 – PALPAREA/ EXAMINAREA
AXILEI ȘI A MAMELONULUI
BILATERAL
•  Aceste 2 zone (mamelonul- central,
axila – lateral) necesită o atenție
specială pentru că:
• La nivelul axilei există țesut mamar
unde se poate dezvolta o tumore
• Axila este o zonă relativ traumatizată
prin proceduri cosmetice, iar leziunile
apărute la acest nivel sunt deseori
atribuite aplicării de deodorant sau
metodelor de depilare
• În cazuri rare, prima
manifestare a unui cancer
poate fi o tumefacție
axilară prin invazia
ganglionilor de la acest
nivel, fără tumora mamară
palpabilă (așa numitul
cancer mamar ocult)
• Nu de puține ori prima
manifestare a unui cancer
de sân poate fi o scurgere
mamelonară sau o
eroziune a mamelonului
• Palparea axilei se face în
aceeași manieră folosită la
palparea sânului  – degetele 2-
3-4 grupate, cu mișcări blânde,
explorând toate laturile axilei în
căutarea unei tumefacții nou
apărute
• Palparea mamelonului se face
cu mișcări delicate, exercitând
o discretă presiune pe areola
mamară, dar și pe mamelonul
cuprins între  degete, în
încercarea de a obține o
eventuală scurgere mamelonară
Atenție la semnale de alarmă
• Tumefacție nou apărută la
nivel de axilă
• Scurgere mamelonară
• Modificări de mamelon
(retracție, tumefacție,
eroziune)
• Odată încheiată această
examinare, pacienta își va
găsi liniștea și starea de bine
dată de un rezultat bun al
examinării.
 DE REȚINUT
• Autoexaminarea sânilor este cea mai ieftină și cea mai rapidă metodă
de depistare a afecțiunilor sânului. Durează doar câteva minute, dar
poate aduce ani de sănătate și viață frumoasă.
• Semnele de alarmă  - nu trebuie neglijate pentru că semnalează boli
importante:
• Scurgere mamelonară sanguinolentă (sau de orice fel înafară perioadei
de alăptare), spontan sau la palparea sânului sau mamelonului
• Eroziunea mamelonului sau a areolei mamare
• Retracția sau tumefacția mamelonului
• Formațiune tumorală palpabilă oriunde la nivelul sânului,
mamelonului sau axilei
• Modificarea de formă sau volum a sânului
• Modificarea pielii sânului – roșeața, infiltrare, retracție
Împreună putem preveni și trata
maladiile glandei mamare.