Sunteți pe pagina 1din 7

CATEGORII SEMANTICE:

Sinonime
Antonime
Omonime
Paronime
Pleonasm
SINONIMELE
 Sunt cuvintele cu formă diferită şi înţeles identic sau foarte asemănător.
! Un cuvânt poate avea mai multe sinonime, formându-se astfel o serie sinonimică: adevărat - real - veritabil - autentic .

 Există mai multe tipuri de sinonime:


 a) Sinonimele totale - sunt puţine la număr şi se stabilesc între cuvinte vechi, regionale şi cuvinte literare sau între denumirile populare şi
termenii tehnico-ştiinţifici: inimă-cord; cupru-alamă; timp-vreme; repede-iute; varză-curechi; porumb-cucuruz, păpuşoi etc.

b) Sinonimele parţiale - sunt cele mai frecvente şi se realizează, de obicei, între cuvinte vechi şi cuvinte mai noi: bun-
preţios, valoros, blând, gustos;
cuvânt- discurs, cuvântare, vorbă etc.

Se poate stabili o relaţie de sinonimie şi între o expresie şi un cuvânt sau între două expresii:
a băga de seamă = a observa;
a o lua la sănătoasa = a fugi;
a se da de-a dura = a se rostogoli, a se da de-a rostogolul;
a-şi lua nasul la purtare = a se obrăznici, a i se urca la cap.

Notă:
* Sinonimul şi cuvântul înlocuit trebuie să fie aceeaşi parte de vorbire:
substantive: noroc=şansă;
verbe: a reuşi-a izbuti;
adjective: prietenesc=amical;
pronume: el—dânsul;
numerale: întâiul—primul;
adverbe: mereu-totdeauna;
prepoziţie: către=spre
ANTONIMELE
 ANTONIMELE sunt cuvinte cu formă diferită şi cu înţeles  opus:
    mare # mic; înalt # scund; bun # rău;  sus # jos etc. 
 Antonimia se poate realiza şi cu ajutorul prefixelor (prefixe antonimice,  negative sau privative): 
confirma # infirma; închide  # deschide; împacheta   #    despacheta;   cinstit   #   necinstit; egal # inegal;
lipit # dezlipit  etc. 
 Antonimia se realizează şi între un cuvânt şi o   locuţiune:
  a opri # a da drumul 
Notă:
  Perechea de antonime trebuie să  fie compusă din părţi de vorbire de acelaşi fel:
substantive: bucurie  # tristeţe;

adjective:     bun # rău;

verbe: a  da # a lua;

adverbe:      sus # jos.


OMONIME

 OMONIMELE sunt cuvinte cu formă identică şi acelaşi corp  fonetic, dar cu înţeles total
diferit:
  Barca pluteşte pe lac.
  Am dat cu lac pe unghii.
  Eu am o rochie nouă.
  El a luat nota nouă la  istorie.
  îrinâ  poartă pantofi  cu toc.
  Ei au plantat lângă poartă un brad. 
Omonimele sunt de mai multe feluri:
 - lexicale;
  - lexico-gramaticale;
OMONIMELE

a) Omonimele lexicale pot fi:


  - totale - omonimele  care au forme flexionare identice:
  leu / leu---------lei / lei
  Mai am  doar un leu în buzunar. Mai am doar doi lei în buzunar.
  De la circ a scăpat un leu.  Am  văzut mulţi lei la Zoo.

- parţiale - omonimele nu au  forme flexionare identice:


  Masa:
mese (de bucătărie)
  mase (de oameni)
  Bandă:
  bande (de răufăcători)
   benzi (magnetice) 

b) Omonimele lexico-gramaticale sunt  cuvinte cu formă identică, dar care sunt părţi de vorbire diferite:
  Noi:
— adjectiv: Am  caiete noi.
— pronume: Noi plecăm imediat. 
PARONIMELE
g u r   s u n et) şi cu
o ri d i
iff e r ă u n s in
e i de n tică (une e mentul
a p r o a p . C o m p l
u v in
i n te c u formă ş i   u n p r enume
N I M E L E sunt c a re u n nume
PARO iecare o m
ri te . ir e . F
sensuri d
if e
p a r te d e vo r b
c o m p l i ment.
nu m e l e este o i i- a m f ăcut un
   Pr o
u l te fe luri. E
ică e s te cel al 
ai m aronimic
este de m t ă p e r e c h e p
e l u i m a i puţin
t e e c o n sidera z u a l în locul  c
de cuvi n u vântul u
n ţ ie ! p e r e c h e s e şte c
  Ate u p ă   care o o rb it o rul follo o
l tură.
i t e r i u l d i că ) . V d e i n cu lt
  * Cr f u z ie paronim a c e s ta gradul
c o n în felu l
atracţiei ( idenţiindu-şi în ic t e fa miliale
cunoscut miliare în llo
v
, e id oc de con
fl
d e fa m illiie)        
      
                     
g a t          
o n fl i c te fa i a t ; fa m ilial = le a e a o r ig inară  
  c m , apro p     localit t
= in
in ti c     d e
(famiilli a r
i g i n a l ă   
   în   lo
—   d e o rigine)
a      or riginar
 localitate osebit it, a p a rt e ; o
n a l = d e
(origiin
PLEONASMUL

PLEONASMUL este o greşeală de exprimare, care constă în folosirea alăturată  a unor


cuvinte sau a unor construcţii cu acelaşi înţeles: 
  a aduce aportul                        
  cobaii de experienţă
  a avansa înainte                        
  contrabandă ilegală
  averse de ploaie                         
  a coborî  jos
  babă  bătrână                            
  concluzie finală
  caligrafie frumoasă                     
  conducere  managerială
  cel mai superior                         
  a conlocui impreuna
  a cere o solicitare                       
  a conlucra împreună
 

S-ar putea să vă placă și