Sângele - Circulația

Carmen Crivii
Departamentul de Științe Morfologice
 Sângele

• fluid (țesut conj. fluid)

• masa = 8% din masa corporală
• + lichidul interstițial (LEC)
LCR
limfa
perilimfa
endolimfa
MEDIUL INTERN AL ORGANISMULUI
 Sângele
55% plasmă 45% elemente figurate
= Vol globular procentual
• 90% - H2O = Hematocrit
• Reziduu uscat: • Eritrocite = hematii
► 1% - anorg. : Na+ K+ • Leucocite
Ca2+ Mg2+ Cl- HCO3- • Plachete sang. =
► 9% - org. : majorit. = trombocite
Proteine Plasmatice:
- albumine (transport)
- globuline (imunitate)
- fibrinogen (coagulare)
 1 - Eritrocitele
4.5 – 5 mil./mm3
• Elemente figurate celulare – 7,5μ
FĂRĂ nucleu/mitocondrii
• Conțin Hb → rol în fixarea gazelor respiratorii
O2 + CO2
• Menținerea echilibrului acido-bazic
 Grupele sanguine

• Aglutinogene = macromolecule din structura membranei hematiilor, cu

rol de Ag
• Aglutinine = compuși plasmatici cu rol de Ac
 Grupele sanguine

REGULA TRANSFUZIEI = aglutinogenul (Ag) din sângele DONATORULUI

să nu vină în contact cu aglutininele (Ac) din sângele PRIMITORULUI
GRUPA 0 – donator universal
GRUPA AB – primitor universal
 Sistemul Rh (D)

• Gena dominantă pentru antigen Rh (D)

=> 85% din populație
– prezintă pe eritrocit Ag D (Rh +)
=> 15% din populație –> Rh –
• Natural – NU EXISTĂ aglutinine omoloage anti Rh!
• Se produc prin:
- transfuzii repetate sange Rh + la persoane Rh –
- sarcină făt Rh + cu mamă Rh -
Dezvoltare aglutinine anti-Rh

I sarcină  amestec sânge fetal/matern  aII-a sarcină

 2 – Leucocitele
5 000 – 10 000/mm3
 Leucocitele
• Elemente figurate celulare
cu NUCLEU/ MITOCONDRII
• Au capacitate de a emite
PSEUDOPODE (prelungiri
citoplasmatice temporare)
↓
traversează porii peretelui
capilar = DIAPEDEZĂ

ROL ESENȚIAL
 în APĂRAREA ORGANISMULUI
Apărarea organismului

• Agenți patogeni – purtători de antigene

• Antigene libere
= MACROMOLECULE PROTEICE
sau POLIZAHARIDICE
STRĂINE ORGANISMULUI (Ag)
↓↓↓
mediul intern
=> producerea de Anticorpi (Ac)
= proteine din clasa γ-GLOBULINELOR
CARE neutralizează X distrug Ag
 Apărarea nespecifică = înnăscută

• Prezentă la toți oamenii

• Prin mecanisme celulare (fagocitoza) + umorale
• Participă celule și substanțe PREFORMATE
• Este o apărare primitivă/promptă/eficacitate medie
 Apărarea specifică = dobândită
• În urma expunerii la agenți ce pot induce un răspuns imun
=> IMUNOGENE
• DOBÂNDITĂ NATURAL
→ PASIV – transfer transplacentar de Ac
→ ACTIV – în urma unei boli
• DOBÂNDITĂ ARTIFICIAL
→ PASIV – administrare de antitoxine/ γ-globuline
→ ACTIV – administrare vaccin ( reacții atenuate)
=> DOBÂNDIREA IMUNITĂȚII
 Apărarea specifică - Caracteristici
• Răspuns imun primar  la primul contact cu Ag
• Răspuns imun secundar  la un contact ulterior –
răspuns pe seama LIMFOCITELOR CU MEMORIE
↓↓↓
1 – diferențiere structuri proprii
de cele străine organismului
2 – specificitate
3 – memorie imunologică

Răspunsul imun specific – mediat umoral de LIMFOCITELE B

- mediat celular de LIMFOCITELE T
Apărarea organismului
 3 – Trombocitele
150 000 – 300 000/ mm3
• Elemente figurate NECELULARE
• Rol în HEMOSTAZĂ
 Hemostaza - coagularea
• Hemostaza = totalitatea mecanismelor ce
intervin în OPRIREA SÂNGERĂRILOR
la nivelul VASELOR MICI!!!
 Timpul 1 – VASCULO-PLACHETAR
(hemostaza primară)

• Leziune vas  VASOCONSTRICȚIE (reflex/umoral)

 aderarea plachete la plagă
 agregare/ metamorfoza vâscoasă Tromb
=> oprirea sângerării
în 2 – 4 minute
 Timpul 2 – PLASMATIC
(coagularea)
• Fibrinogen solubil  Fibrină insolubilă
 Dinamica procesului de Coagulare
Factori plasmatici
plachetari
tisulari
4 – 8 minute fosfolipide

Tromboplastină Protrombină

10 secunde
Ca2+

Trombină Desface din FIBRINOGEN,

monomeri de FIBRINĂ
1 - 2 secunde

POLIMERIZARE SPONTANĂ
=> REȚEA DE FIBRINĂ
+ fixare elemente figurate în ochiurile rețelei
=> OPRIREA SÂNGERĂRII
 Rolul sângelui

• Rolul componentelor
• Sistem de integrare și coordonare a funcțiilor
prin hormoni, mediatori chimici, cataboliți
• Îndepărtare și transport spre excreție a
substanțelor TOXICE/ ÎN EXCES/NEUTILIZABILE
• Termoreglare (sub controlul hipotalamusului –
prin intermediul sistemului adrenergic)
Circulația
 Circulația mică - pulmonară
• Origine: Ventriculul drept  Trunchiul Pulmonarei  2
Aa Pulm.  capilarizare la nivel alveolar – schimb gaze
respiratorii CO2 / O2 
4 Vv. Pulmonare (2 dreapta/2 stânga)  Atriul Stâng
Circulația mare = sistemică
 Aorta toracică
• Orig: ventriculul stâng
• Ao ascendentă – 5/6 cm
→ ram colat – Aa coronare
• Arcul Ao:
→ ram colat: - Tr Br-Cef
- A Carot Com St
- A Sclv St
• Ao descendentă:
→ ram colat: - ram parietale
- ram viscerale: - esofagiene
- bronșice
- pericardice
Artera carotidă comună
• La nivelul marg sup a
cartilajului Tiroidian - Se
divide în:
• A. Carot Internă  craniu
 encefal + ochi
• A. Carot Externă  reg.
occipitală/temporală/facială
/gât
 Artera subclavie

• Ram colaterale:
A. Vertebrală  gaura
occipitală  se unește cu
cea de partea opusă 
encefal
 A Toracică Internă  Aa
A axilară
intercostale anterioare A toracică internă

• Ram terminală = A AXILARĂ

 Artera subclaviculară  membrul
superior

• A axilară
• A Brahială
• A Radială (lateral)
+ A Ulnară (medial)
• Arcadele palmare
• AA Digitale
 Aorta descendentă abdominală
• Ram parietale
• Ramuri viscerale:
→ ram pereche:
- Aa Renale
- Aa Gonadale (Testic. X Ovar.)
→ ram nepereche:
- Tr Celiac: - A Spl
- A Gastr St
- A Hepatică
F – St - Spl – D - P
- A Mez Sup
J – Il – Cec/Ap – Col Asc – ½ dr Col Tr
- A Mez Inf
½ st Col Tr – Col desc – Sigma – Rect Sup
 Aorta descendentă abdominală
• Ram terminale:
• Aa Iliace Comune – la nivelul
artic. sacroiliace:
→ A Iliacă Internă
→ pelvis:
ram parietale
ram viscerale
Vz Ur - Rect Infer
uter/vagin/vulvă
prostată/penis
→ A Iliacă Externă
→ membrul inferior
 Artera iliacă externă  membrul
inferior
• A femurală (fața ant coapsă)
• A poplitee (fața post genunche)
• A Tibială ant (fața ant gambă)
↓
A Dorsală a Piciorului
↓
Aa Digitale Dorsale

+ A Tibială post (fața post gambă)

↓
Aa Plantare Externă & Internă
↓
Aa Digitale Plantare
 Circulația venoasă

• 2 Vene Cave –
superioară &
inferioară
↓↓
Atriul Drept
 Vena cavă superioară

• Colectează sânge de la:

→ cap/gât – V Jug Int
→ membrul sup – V Sclv
↓↓
V Brahio-Cefalică
(st - dr)
→ torace: pereți
viscere (esofag/pericard/bronșice)
- V Azygos
 Vena subclaviculară
drenează membrul superior
• VV superficiale
 VV profunde
= VV subcutanate
= vizibile prin transparența teg
NU însoțesc AA !!!

• VV profunde – însoțesc AA
 Vena cavă inferioară

• Adună sângele de la:

→mbr inferior – V Iliacă Ext
→pelvis – V Iliacă Int
↓↓
V Iliacă Comună dr & st
↓↓
Vena Cavă Inferioară
 Vena iliacă externă
drenează membrul inferior
• VV superficiale
 VV profunde
= VV subcutanate
= vizibile prin transparența
teg
NU însoțesc AA !!!

• VV profunde – însoțesc AA
 Afluenții VCI

• VV parietale – lombare
• VV SR, R, gonadale
 Afluenți direcți – pe partea
dr
 VV SR, gonadale stg. –
afluenți ai VR stg  VCI
• VV hepatice
(<= VV centrolobulare)
 Vena portă

• Vena splenică
• Vena mezenterică
superioară
• Vena mezenterică
inferioară
Aduce nutrimentele
absorbite digestiv – la
ficat!!!
 Circulația limfatică

• Drenează țesuturile
• Pereții limfaticelor – aceeași struct cu
capilarele sang
DOAR – mai subțire!!!
 Circulația limfatică

Capilare sang. – interpuse

Capilare limf. - terminale
 Circulația limfatică
• Capilare limf  Vase limfatice  Ggl Limf
↓
colectoare
limfatice mari
↓
circulația
venoasă
 Vasele limfatice
• Structura perete ca și venele sanguine
• Sunt prevăzute cu valve semilunare
 Ganglionii limfatici

• Stații obligatorii pt limfă

• Produc - limfocite/monocite
• Produc – Ac
• Rol în circulația limfatică
• Barieră pt - substanțe toxice
- agenți patogeni
 Grupe ganglionare

• Ganglioni latero-cervicali
• Ganglioni submandibulari
• Ganglioni axilari
• Limfaticele gld. mamare
• Ganglioni inghinali
• Ganglioni lombari
 Vasele limfatice mari
Canalul Toracic
• Orig. – cisterna chili – abdominal/ L2 - 25 – 30 cm
• Traversează diafragma – între – Col Vert = post
-- Aortă = anter
• Se drenează în confluența de formare a
V Br-Cef St
 Vasele limfatice mari
Vena Limfatică dreaptă
• Vas scurt: 1-2 cm
• Se drenează în confluența de formare a
V Br-Cef Dr
Debitul limfatic – variază în funcție de
condițiile hemodinamice locale
• 1500 mL/zi 1 ml apă

16 ml apă 15 ml apă
 Splina - aparține de sistemul circulator
(organ limfoid periferic)
• Organ abdominal/unic/localizat în loja splenică
• 80-200 mg/brun-roșcat

• Produce – limfocite
• Distruge hematii bătrâne => rol în metabolismul Fe
(=> formarea bilirubinei/biliverdinei → V. Spl. → V. Portă → Ficat)
• Rezervor de sânge – 200-300 ml => în circulație:
- hemoragii/efort fizic
 Splina
• Vascularizația – A Splenică (din Tr Celiac)
-- V Splenică ( V Portă)
Inima
 Inima
= forța motrice a sistemului cardio-vascular
ARTERELE VENELE
= conducte de distribuție = rezervoare de sânge

MICROCIRCULAȚIA
= arteriole, metarteriole, capilare, venule
 Inima
= organ musculo-cavitar
 Debitul cardiac
Debitul = Volumul bătaie (70 – 75 ml) X Frecvența cardiacă (70 – 75 ctrcț/min.)
Cardiac

DC = 5 L/min
VARIAZĂ ÎN FCȚ. DE: ↑ Frecv. Cardiace (tahicardie):
 Forța de contracție  Sist. Nerv. Simp.
 Presiunea arterială  EFORT FIZIC INTENS
 Volumul de sânge aflat în ventricul
la sfârșitul diastolei ↓Frecv. Cardiace (bradicardie):
 Sist. Nerv. Parasimp.

DC = 150 ml X 200 ctrcț/min = 30 L/min

DC : ↓ în SOMN ↑ în FEBRĂ/ SARCINĂ/ ALTITUDINE
Inima – scheletul fibros
 Inima
2 sinciții funcționale: atrial + ventricular
CU 1 LEGĂTURĂ ELECTRICĂ
 2 tipuri de celule:
 Celule ce inițiază și conduc impulsul
 Celule ce conduc și care răspund la stimul prin contracție
= miocard de lucru
 Inima – proprietăți

1 – EXCITABILITATEA:
 proprietatea de a
răspunde la un stimul
prin PA propagat
 legea TOT SAU NIMIC
 particularitatea PA
miocardic →
inexcitabilitatea inimii în
sistolă!!! (repolarizare în
platou → perioadă
refractară prelungită)
 Inima - țesutul excitoconductor

2 – AUTOMATISMUL:
 Nodul SA – lângă orif. VCS
 Nodul ATRIOVENTRICULAR –
la joncțiunea atr./vtr.
 Fasciculul HIS cu Ramurile
Dreaptă/Stângă
 Rețeaua Purkinje – în pereții
ventriculari

Căldura/ Sist. Nerv. Simp. – TAHICARDIE

Răcirea NODULULUI/ Sist. Nerv. Parasimp. - BRADICARDIE
 Inima
3 – CONDUCTIBILITATEA:
 Proprietatea de a propaga
excitația la toate fibrele
(sinapse electrice)
 V fasc His = V mioc de lucru X 10
4 – CONTRACTILITATEA:
 Proprietatea mș cardiac de a
genera tensiune între capete
SAU de a se scurta
 Geneza tensiunii + V de scurtare =
manifestări fundamentale ale
contractilității
 Forța de contrcț.
~ grosimea peretelui inimii
Ciclul cardiac
 Deschidere
valve Atr-Vtr

S. Atr. Diastola Atrială S. Atr.

D. Vtr. Sistola Ventriculară Diastola Ventriculară

Definiti-
vează
umple-
rea vtr.

Ciclul cardiac
0.8 sec la o frecv. card de 75
contracții/min
 Deschidere
valve Atr-Vtr

S. Atr. Diastola Atrială S. Atr.

D. Vtr. Sistola Ventriculară Diastola Ventriculară

Definiti-
vează
umple- Sistola
rea vtr. IZOVOLUM.

Închidere
valve Atr-Vtr

Cavit. închisă – generează tensiune

pe un volum incompresibil
=> pres. intravtr. ↑
Ciclul cardiac
0.8 sec la o frecv. card de 75
contracții/min
 Pres. Intravtr. >
Pres. Arter.
Deschidere Deschidere valve
valve Atr-Vtr Semilunare

S. Atr. Diastola Atrială S. Atr.

D. Vtr. Sistola Ventriculară Diastola Ventriculară
Faza de EJECȚIE
Definiti-
vează
umple- Sistola Diastola
rea vtr. IZOVOLUM. IZOVOLUM.
Scurtarea
fibrelor
Închidere Închidere valve
valve Atr-Vtr Semilunare

Cavit. închisă – generează tensiune

pe un volum incompresibil
=> pres. intravtr. ↑
Ciclul cardiac
0.8 sec la o frecv. card de 75
contracții/min
 Pres. Intravtr. > Pres. Intratr. >
Pres. Arter. Pres. Intravtr.
Deschidere Deschidere valve Deschidere
valve Atr-Vtr Semilunare valve Atr-Vtr

S. Atr. Diastola Atrială S. Atr.

D. Vtr. Sistola Ventriculară Diastola Ventriculară
Faza de EJECȚIE
Definiti-
vează
umple- Sistola Diastola
rea vtr. IZOVOLUM. IZOVOLUM.
Scurtarea
fibrelor
Închidere Închidere valve
valve Atr-Vtr Semilunare

Cavit. închisă – generează tensiune

pe un volum incompresibil
=> pres. intravtr. ↑
Ciclul cardiac
0.8 sec la o frecv. card de 75
contracții/min
Manifestări ce însoțesc
ciclul cardiac
 Manifestări electrice

• Însumarea vectorială a biocurenților de

depolarizare și repolarizare miocardică
↓↓↓
EKG
 Manifestări mecanice
• Șocul apexian  spațiul V intercostal stâng =
expansiunea (dia)sistolică a peretelui toracic
• Pulsul = expansiunea sistolică a peretelui arterial
=> Vol. Sist. + Frecv. Card. + Ritm. Inimii

SFIGMOGRAMĂ
Manifestări acustice

FONOCARDIOGRAMĂ
Circulația
 Circulația arterială
• ELASTICITATEA = proprietatea ARTERELOR MARI de a se
lăsa destinse când crește presiunea sângelui
ȘI de a reveni la calibrul inițial când presiunea scade
(dat. Fbr. Elastice din peretii arterelor)
=> AMORTIZ. UNDĂ DE ȘOC + TRANSF. CURGEREA SACADATĂ
ÎN CURGERE CONTINUĂ
 Circulația arterială
• CONTRACTILITATEA = proprietatea vaselor de a-și modifica marcat lumenul
prin contracția/ relaxarea mș netezi
↓↓↓
controlul distribuției debitului cardiac
– nervi simpatici
- presiunea arterială
- concentrația locală metaboliți
- activitatea mediatori
 Circulația arterială
• PRESIUNEA ARTERIALĂ - presiunea cu care se depășește
presiunea atmosferică la nivel arterial
PA = 120/80 mmHg => HTA > 130/90 mmHg
• Determinări indirecte – aplicarea de contrapresiune
PA ~ DC
D = P/R
Rez Perif ~ vâscozit sg
~ lungime vas
~ scăderea lumenului
Volemia ~ LEC
PA ~ 1/Elasticitatea
 Circulația venoasă
• Cantitatea redusă de țesut elastic & mușchi neted
↓↓↓
DISTENSIBILITATE + CONTRACTILITATE
• Venele = vase de capacitate:
VOL sg venos = 3 X VOL sg arterial
 Parametrii hemodinamici
ai circulației sanguine

Scade
suprafața de
secțiune Pres = 0 mmHg Pres = 100 mmHg
Vit sg = 100 mm/sec Vit sg = 500 mm/sec

Crește
Pres = 10 mmHg suprafața de
Vit sg = 0.5 mm/sec secțiune
Factorii ce favorizează întoarcerea venoasă
Aspirația
toracică Pompa Valvele
musculară venoase

Masajul
pulsatil al Gravitația
arterelor în venele
Presa superioare
abdominală inimii
Sistemul respirator

Carmen Crivii
Departamentul de Științe Morfologice
 Sistemul respirator
= totalitatea organelor ce participă
la schimbul de gaze dintre
organism și mediu

→ căi repiratorii: cavitate nazală

faringe
laringe
trahee
bronhii
→ plămâni
Cavitatea nazală – Faringe - Laringe
• FOSE NAZALE = 2 spații simetrice
localizate:
→ sub baza craniului
→deasupra cavității bucale
(separate prin palatul dur si moale)

• Faringele = răspântie între calea

digestivă + respiratorie

• Laringele = organ cu funcție dublă:

►respiratorie
► fonatorie
(prin corzile vocale)
 Traheea
• Organ tubular (10 – 12 cm) –
continuă laringele
• La nivelul vertebrei T4 – se
divide în
BRONHII PRINCIPALE
→ pătrund în plămân prin HIL
→ ramificare intrapulmonară
↓↓↓
ARBORELE BRONȘIC
 Plămânii
• Principalele organe resp.
• Localizați în cavit. Toracică
• Capacit. Totală = 5000 ml
• Înveliți de o seroasă = PLEURĂ
↓
► foiță parietală
- cavitate virtuală
= CAVITATEA PLEURALĂ
cu LICHID PLEURAL
► foiță viscerală
 Arborele bronșic
• Bronhia principală
↓
bronhii
↓
bronhiole ACINUL PULMONAR –
↓ unit. morfo-funcțională a
bronhiole terminale plămânului
↓
bronhiole respiratorii
↓
ducte alveolare
↓
săculeți alveolari
divizați în ALVEOLE PULMONARE
 Alveola pulmonară

• La nivelul pereților alveolari 

rețea capilară foarte bogată
(provine din A. Pulmonară!!!)
↓↓↓
MEMBRANA ALVEOLO-
CAPILARĂ
(MEMBRANA RESPIRATORIE)
–> schimb de gaze
alveolă/sânge

ATENȚIE !!!– AICI - NU ramuri ale A. BRONȘICE!

 Funcțional – respirația prezintă:

• Ventilația pulmonară
• Difuziunea gazelor respiratorii
• Transportul gazelor respiratorii
• Difuziunea transmembranară celulară +
• Respirația celulară
• Reglarea ventilației
 Ventilația pulmonară

= circulația alternativă a
aerului între alveole și
atmosferă – ca urmare a
modificărilor ciclice ale
cutiei toracice:
INSPIRAȚIA/EXPIRAȚIA
1 – mișcările diafragmei
(↑↓ diam. longit.)
2 – mișcările coastelor
(↑↓ diam. ant-post.)
 Ventilația pulmonară

1 – mișcările diafragmei
(↑↓ diam. longit.)
2 – mișcările coastelor ---->
(↑↓ diam. ant-post.)

Inspir maxim
=> ↑diam. Ant-post cu 20%
fata de expir normal

Mș inspiratori (mș gâtului) – Mș expiratori (mș drepți abdominali)

Presiunea pleurală
• Lichidul pleural  sucțiune permanentă
↓
presiune negativă (-)
(pres. ˂ pres. atmosf.)
VARIAZĂ CU FAZELE
RESPIRAȚIEI
 Presiunea alveolară

• Pres. = -1 cm H2O => inspirație 500 ml aer/2 sec.

• Pres. = +1 cm H2O => expirație 500 ml aer/2- 3
sec.
 Forțele elastice de recul

• Forțele elastice ale țesutului pulmonar

• Forțele elastice produse de tensiunea superficială a
surfactantului
 Volume și capacități

1500 ml 1500 ml 500 ml 1500 ml

Vol rezidual Vol exp de rezervă Vol curent Vol insp de rezervă

CAPAC. REZIDUALĂ FUNCȚIONALĂ (3000 ml) CAPAC. INSPIRATORIE (2000 ml)

CAPAC. VITALĂ (3500 ml)

CAPAC. TOTALĂ (5000 ml)

Toate volumele (- Vol rezidual)  se măsoară spirometric!

 Debitul respirator
(minut-volumul respirator)
• Cantitatea totală de aer deplasată în arborele respirator/minut
= Vol Curent X frecvența resp. = 500 X 18/min = 9 L/min

• Ventilația alveolară – vol de aer ce participă la schimburile de gaze = 4.5 -

5L/min

↓↓↓

diferența = VENTILAȚIA
SPAȚIULUI MORT
= de la fosele nazale până la
bronhiolele terminale!!!
(spațiul care NU participă la schimbul de gaze!!! – vascularizat de AA.
Bronsice!!!)
 Difuziunea
Membrana alveolo-capilară
 Difuziunea
• Factorii ce influențează RATA DIFUZIUNII:
 Dimensiunea membranei alveolo – capilare
~ S (50 – 100 mp)
~ 1/gros. (0.6 μ)
 Pres. Parțială gaz:
alveolă – capilar pulm.
 Coeficientul de difuziune al gaz
(specific fiecărei molecule)
 Difuziunea
• La nivelul membranei alveolo-capilare
 Difuziunea

• 0.25 sec - egalizarea presiunilor parțiale – pt. O2

• hematia petrece 0.75 sec =>
0.50 sec = margine de siguranță
(în efort fizic, altitudine, etc – scade!!!)
• 0.25 sec - egalizarea presiunilor parțiale – pt. CO2
• gradient difuz CO2 = 1/10 din gradientul de difuz O2
DAR – CO2 difuzează de 20 de ori mai repede decât O2
PENTRU CĂ CO2 este de 25 de ori mai solubil în lichidele
corpului decât O2
 Transportul gazelor - O2
duce la...

• O2 dizolvat in plasmă  combinarea REVERSIBILĂ cu ionii de Fe

din Hb = Oxi – Hb (compus labil)
• 1 gr Hb –> 1,34 mL O2 => 12 – 15 gr Hb/dl sg
fixează 20 mL O2 /dl
• 98.5 % - Oxi – Hb + 1.5 % dizolvat în plasmă
• 1 molec Hb – se combină cu maxim 4 molec O2
=> saturație 100 %
• ↓ pH plasmatic + ↑ temperaturii
=> ↓ capacității Hb de a lega O2
=> cedarea O2 către țesuturi
 Cedarea tisulară a O2

• tisular: pres parț O2 = 40 mm Hg

=> cedarea O2 țesuturilor
=> Hb rămâne saturată 50 – 70%
(Hb redusă)
• fiecare 100 mL sg 7 mL O2 țesuturilor
în efort fizic  ↑ la 12 % (12 mL/100 mL sg)
= coeficientul de utilizare al O2
5%

5%

90%
 Transportul gazelor - CO2
• CO2 dizolvat fizic in plasmă = 5%
• Carbamino – Hb = CO2 combinat cu grupările NH2 terminale
din lanțurile proteice ale Hb = 5%
• Bicarbonat plasmatic = 90% - obținut prin fenomenul de
membrană Hamburger (fenomenul migrării Clorului) – la
nivelul eritrocitelor
 Reglarea ventilației

• Centrii nervoși din bulb – punte

pe baza stimulilor primiți de la
chemoreceptorii de la nivelul:
- acestor formațiuni nervoase
- a unor vase mari de sânge
(corpii carotidieni și aortici)

NU ACȚIONEAZĂ PE MUSCULATURA NETEDĂ A ARBORELUI

BRONȘIC!!!