Dimensiunile celulelor: media se considera a fi 20-30 micrometri.

 Hematia – 7,5 micrometri

 Ovulul – 150-200 micrometri
 F.M.S – 5-15 cm

Ribozomii=Corpusculii lui palade sunt granule ovale sau rotunde de 150-250 A.

Dimensiunile nucleului pot fi intre 3 si 10 micrometri, fiind in raport de 1/3-1/4 cu
citoplasma
Potentialul membranar de repaus are o valoare medie de -65 mV pana la -85 mV(valoare
apropiata de cea a potentialului de echilibru pentru K); valoare acestui potential se datoreaza
activitatii pompei de Na/K care reintroduce 2K si expulzeaza 3Na; in acest mod, o celula isi
mentine relativ constanta concentratia intracelulara a ionilor de K si Na si un PM constant, in
absenta unui stimul.

Celulele nervoase motorii, senzitive si de asociatie au un nucleu unic, cu 1-2 nucleoli.

Axonii cu dimensiunile mai mici de 2 microni si fibrele postganglionare nu contin teaca de
mielina; la mamifere nr. nevrogliilor este de 10 ori nr. neuronilor.

Conducerea la nivelul axonilor amielinici: v=10 m/s

Conducerea la nivelul axonilor mielinici: v=100 m/s

Cerebelul este situat inapoia bulbului si a puntii, cu care delimiteaza cavitatea ventriculului
IV; Comisurile creierului contin ventriculul I, II.

Acuitatea tactila. Valoarea acesteia variaza intre 2 mm la varful limbii si 50 mm in anumite

zone de pe toracele posterios.

Corpusculii neurotendinosi Golgi – jonctiunea muschi-tendon; in corpuscul patrund 1-3 fibre

nervoase.
Fusurile neuromusculare sunt formate din 5-10 fibre musculare modificate, numite fibre
intrafusale

Axonii celulelor bipolare (10-20) pleaca de la polul bazal si se inmanuncheaza pentru a

forma nervii olfactivi care strabat lama ciuruita a etmoidului si se termina in bulbul olfactiv.

Au fost indentificati 13 posibili receptori chimici in celulele gustative.

Vedere furnizeaza 90% din informatiile asupra mediului inconjurator; sclerotica reprezinta
5/6 din tunica fibroasa; in structura retinei se descriu 10 straturi; Celule cu conuri – 6-7 M;
celule cu bastonase – 125M
Aparatul dioptric ocular este format din cornee (P.R.=40 diptrii) si cristalin (P.R.=20 diptrii);
aparatul dioptric este o lentila convergenta cu o putere locala de aprox. 60 diptrii si cu centrul
optic la 17 mm in FATA retinei.

Razele paralele care vin de la o d>6 m se vor focaliza la 17 mm in SPATELE centrului optic,
dand pe retina o imagine mai mica, rasturnata, reala; cea mai mare parte a P.R. a aparatului
dioptric ocular apartine fetei A a corneei; organul activ al acomodarii este muschiul ciliar;
d>6 m, muschiul ciliar este relaxat, ligamentul suspensor este in tensiune, cristalin
comprimat=> raza de curbura creste, P.R.=20 dioptrii
d<6 m, muschiul ciliar este contractat, ligamentul relaxat, cristalinul bombat, P.R.=60
dioptrii

punct proxim = punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar, fara efort de acomodare
= 25 cm
punct remotum = punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar cu effort de
acomodare = 6 m

 Acomodarea este un act reflex, reglat de centrii corticali si de coliculii cvadrigemeni

superiori, care prin intermediul nucleului vegetatic PS anexat nervului III din M, comanda
contractia muschiului ciliar!!!
 Reflexul pupilar fotomotor este un reflex mult mai simplu, cu centrii in M; consta in
contractia muschilor circulari ai irisului => mioza (lumina puternica); contractia muschilor
radiari => midriaza (lumina slaba)
 Ochi emetrop – retina este la 17 mm in spatele C.O.
 Ochi hipermetrop – <17 mm de C.O. – lentile convergente
 Ochi hipomiop – >17 mm de C.O – lentile divergente

Retina este sensibila la radiatii electromagnetice cu lungimea de unda cuprinsa intre 390 –
770 nm.

Urechea umana percepe sunete cu frecventa cuprinsa intre 20 – 20K Hz si amplitudini intre
0 – 130 decibeli (1db = 1dyne/cm2)

Baza melc – 15K Hz

Mijloc – 5K Hz
Varf – 20-500 Hz

 Hipofiza – 75% lob A + 2% lob I + 23% lob P; Gigantism h>2m, Piticism h= 1,2-1,3 m; secretia
prolactinei revine la nivelul de control dupa aprox. 8 zile.; 0,5 g – 1,3 cm
hiposecretia de ADH – pierderi mari – 20l/24 h – diabet insipid, survine in leziuni ale
hipotalamusului sau ale neurohipofizei

CSR – A – 80%; NA – 20%

Pancreasul – alfa – 20% glucagon; beta – 60-70% insulina

CV – c – 7; t – 12; l – 5; s – 5; c – 4-5;

12 perechi coaste; 7 adevarate, 3 false, 2 flotante
apendicele xifoid ramane cartilaginos pana in jurul varstei de 40 de ani
8 carpiene, 5 metacarpiene, 14 falange
7 tarsiene, 5 metatarsiene, 14 falange
osul contine 20% H2O, 80% reziduu uscat
 V PA in fibra musculara = 30 m/s ; Metabolismul muscular este ANAEROB in primele 45-90
secunde ale unui effort moderat sau intens, timp necesar aparatului cardio-vascular sa regleze
aportul de O2; dupa primele 2 minute de efort, necesitatile energetice sunt satisfacute in cea
mai mare parte AEROB.
Componentele secusei: - faza de latenta – 0,01ss; - faza de contractie – 0,04s; - faza de
relaxare – 0,05s
Tetanos incomplet – 10-20 stimuli/ secunda; complet – 50-100 stimuli/secunda
Randamentul contractiei masei musculare=30%, deci 70% din energia chimica se transforma
in energie calorica.

800-1500 mL / ZI, 99,5% H20 si 0,5% reziduu uscat (0,2% subst. anorganice si 0,3%
organice); principalii electroliti din saliva sunt Na, K, Cl, HCO3, HPO4, Mg, Ca, cu C < decat in
plasma (exceptie fiind K); principalele subst. organice sunt amilaza salivara, lizozimul si mucina.
...alimentele deplasandu-se liber spre esofag, intreg procesul fiind de 1-2 secunde (timp
faringian)
pe o portiune de 2-5 cm deasupra jonctiunii cu stomacul, la capatul terminal al esofagului =>
sfincter esofagian (musculatura circulara ingrosata)

2L suc gastric/ zi, lichid incolor cu Ph=1-2,5 la adulti; 99% H20, 1% reziduu uscat (0,6% anorg.
+ 0,4% organice)
In conditii bazale, secretia HCl variaza intre 1-5 mEq/h liber sau combinat cu proteine.
Ph optim pentru Pepsina = 1,8-3,5 => initierea procesului de digestie al proteinelor
Contractiile segmentare, amesteca chimul de 8-12 ori/min;
viteza undelor propulsive =0,5-2 cm/secunda;
timpul necesar chimului de a ajunge de la pilor la valva ileo-cecala este de 3-5 ore

1200-1500 ml suc pancreatic ce contine o cantitate mare de HCO3 cu rol de a neutraliza

aciditatea gastrica si regleaza Ph intestinului superior
250-1100 ml/zi secretie biliara; in lipsa sarurilor biliare 40% din lipidele ingerate se pierd
prin materiile fecale.

Aport GLUCIDE – 250-800 g/zi, reprezentand 50-60% din dieta

Aport PROTEINE – 0,5-0,7 g/kg corp
Aport LIPIDE – 25-160 g/zi

Continutul colic este impins progresiv spre colonul sigmoid, lent, in directie anala; din
1500ml chim doar 80-200 ml se pierd prin fecale
Miscarile propulsive apar de cateva ori pe zi; cele mai numeroase dureaza aproximativ 15
minute in prima ora de la micul dejun = peristaltism modificat
Colonul NU poate absorbi mai mult de 2-3L H20/zi

Sangele – elemente figurate – 55% si – plasma – 45% ( 90%H20 si 1% substante anorganice

(Na,K,Ca,Mg,Cl,HCO3) si 9% subst. organice – albumine, globuline, fibrinogen )
85% poseda antigen D, adica sunt Rh+, iar 15% Rh-

HEMOSTAZA SI COAGULAREA SANGELUI

 Timpul vasculo-plachetar (hemostaza primara) incepe in momentul lezarii vasului; prima

reactie consta in vasoconstrictia peretelui acestuia, produsa reflex si umoral; urmeaza
aderarea trombocitelor la nicelul plagii, agregarea si metamorfoza vascoasa a acestora,
ceea ce duce la oprirea sangerarii in 2-4 minute.

 Timpul plasmatic – coagularea sangelui rezultatul acestei etape este transformarea

fibrinogenului plasmatic, solubil, in fribrina insolubila; la coagulare, participa factori
plasmatici, plachetari si tisulari, precum si Ca ++.

 Dinamica procesului de coagulare faza 1 – formarea tromboplastinei – 4-8 minute

faza 2 – tromboplastina transforma protrombina in
trombina – 10 secunde
faza 3 – trombina, desface din fibrinogen, niste
monomeri de fibrina, care se polimerizeaza spontan, dand reteaua de fibrina care
 devine insolubila; in ochiurile retelei se fixeaza elemente figurate oprind sangerarea; 1-2
secunde.

Aorta ascundenta, dupa ce urca 5-6 cm, se curbeaza si formeaza arcul aortic
Canalul toracic – lungime=25-30 cm
Vena limfatica dreapta – lungime=1-2 cm
In fiecare minut, se filtreaza, la nivelul capilarelor arteriale, 16 ml H2o; 15 ml se resorb in
sange la capatul venos al capilarelor; volumul de apa restant in tesuturi nu stagneaza, ci ia
calea capilarelor limfatice; debit limfatic=1500ml/zi

Splina depoziteaza 200-300 mlcsange; cantareste 180-200 g.

Debit cardiac de repaus=5L/min; Volum-bataie=70 ml; frecventa=70-75 batai/min; in

cursul unor eforturi fizice intense, frecventa cardiaca poate creste pana la 200 de batai pe
minut, iar volumul bataie pana la 150 ml, determinand o crestere a debitului cardiac de la 5
la 30 L, deci de 6 ori mai mare.

Nodul sinoatrial – 70-80 batai/min – ritm sinusal

Nodul atrioventricular – 40 PA/min – ritm nodal/jonctional
Fasciculul Hiss si reteaua Purkinje – 25 impulsuri/min – ritm idioventricular

sistola atriala o preceda pe cea ventriculara cu 0,10 s; durata unui ciclu cardiac este
invers proportionala cu frecventa cardiaca; la un ritm de 75 de batai pe minut, ciclul cardiac
dureaza 0,8 secunde.
SA – 0,10 S
DA – 0,70 S
SV – 0,30 S
DV – 0,50 S
DG – 0,40 S
Volumul sistolic este de 75 ml in stare de repaus si poate creste pana la 150-200 ml in
eforturile fizice intense.
In timpul SV este pompat un V=75 ml
Sangele circula in vase cu o anumita presiune, care depaseste presiunea atm. cu 120 mm
Hg in timpul SVS (PA sistolica, maxima) si cu 80 mm Hg in timpul DV (PA diastolica, minima)

debitul circulant = presiunea sangelui / rezistenta la curgere

 viteza sange in aorta = 500 mm/s; viteza in capilare = 0,5 mm/s, deci de 1000 de ori mai
redusa.
Hipertensiunea arteriala sistemica repr. cresterea PA peste 130 mm Hg sistolica si 90 mm
Hg diastolica.
viteza vene cave = 100 mm/s; viteza capilare venoase (periferie) = 0,5 mm/s;
in teritoriul venos se afla 75% din volumul sangvin;
presiunea sangelui in vene este foarte joasa: 10 mm Hg la originile sistemului venos; 0
mm Hg la varsarea venelor cave in AD.
presiunea sangelui in aorta=100 mm Hg si 0 mm Hg in AD

Traheea – 10-12 cm
Capacitatea totala este de 5000 ml aer
In inspiratia maxima diametril A-P creste cu 20%
Cand glota este deschisa, aerul nu circula intre plamani si atmosfera; in acest moment
presiunea este 0 cm H20; pentru a permite patrunderea aerului in plamani presiunea trebuie
sa fie negativa, -1 cm H2O, pentru a permite expulzia sangelui presiunea = +1 cm H20 (500 ml
aer)

 VC=500 ml
VIR=1500 ml
VER=1500 ml
VR=1500 ml – V care ramane in plamani dupa o expiratie fortata

CI=VC+VIR cantitatea de aer pe care o persoana o poate respira incepand de la nivelul

expirator normal pana la distensia maxima a plamanilor (2000 ml)
CRF=VER+VR cantitatea de aer care ramane in plamani la sfarsitul unei expiratii
normale(3500 ml)
CV=VC+VIR=VERvolumul maxim de aer pe care o persoana il poate scoate din plamani
dupa o inspiratie maxima(3500)
CPT=CV+VRvolumul maxim pana la care pot fi expansionati plamanii prin efort inspirator
maxim(5000ml)

Debitul respirator=volumul curent=500 ml la o frecventa de 18/minut este egal cu 9L/min

Ventilatia alveolara; 4,5 L/min participa la schimburile de gaze respiratorii; restul reprezinta
ventilatia spatiului mort (nu part. La schimburi alveolare); este unul din factorii majori care
determina presiunile partiale ale O2 si CO2 in alveole;

grosimea membranei alveolo-capilare este de 0,6 microni; suprafata sa totala este de 50-
100 m2

presiunea partiala a O2 in alveole este de 100 mm Hg

presiunea partiala O2 din sangele din capilarele pulmonare este de 40 mm Hg
egalarea presiunilor partiale, alveolara si sangvina a O2, si CO2 se face in 0,25 secunde;
hematia petrece in media 0,75 secunde in capilarul pulmonar, deci ramane o marja de
siguranta de 0,50 secunde care asigura preluarea adecvata a O2 in timpul unor perioade de
stres;
presiunea partiala a CO2 in capilarele pulmonare este de 46 mm Hg
presiunea partiala a CO2 in alveole este de 40 mm Hg
gradientul de difuziune al CO2 este de 1/10 din cel al O2,CO2 difuzeaza de 20 de ori mai
repede decat O2, deoarece este de 25 de ori mai solubil in lichidele organismului

1 g HG……1,34 ml O2
12-15 g HG/ dl sange
20 ml O2/ dl sange, din care 98,5% este de transportat de HG, iar 1,5% dizolvat in plasma
1 molecula HG…4 molecule O2…saturatie = 100%
scaderea ph plasmatic si cresterea temperaturii=>scade capacitatea HG de a lega O2=>cedat
tesuturilor
la nivel tisular pp O2=40 mmHg
dupa ce O2 difuzeaza in tesuturi=>saturatie = 50-70%
100 ml sange …..7 ml O2 la tesuturi=coeficient de utilizare O2; acesta poate creste pana la
12% in timpul efortului fizic.
CO2 – 5% - dizolvat fizic in plasma
carbaminohg – 5% - combinarea CO2 cu gruparile NH2 terminale din lanturile proteice ale
HG
bicarbonat plasmatic – 90% - fenomenul de membrana Hamburger – migrarea Cl din plasma
in eritrocite!

cei 2 rinichi contin impreuna circa 2M de nefroni, fiecare fiind apt sa produca urina; cei
corticali = 85%, 15% juxtamedulari.
Debitul sangvin renal este de aproximativ 1200 ml/100 g tesut/minut; debitul sangvin renal
reprezinta 20% din debitul cardiac de repaus
Debitul filtrarii glomerulare = 125ml/min (180 L/zi); peste 99% din filtrat este reabsorbit in
mod obisnuit in tubii uriniferi, restul trecand in urina.
Fortele care realizeaza filtrarea glomerulara sunt presiunea din capilarele glomerulare =
60 mm Hg; determina filtrarea
presiunea din capsula Bowman in
exteriorul capilarelor = 18 mm Hg; se opune;
presiunea coloid osmotica a proteinelor
din capilare = 32 mm Hg; se opune;
presiunea coloid osmotica a proteinelor
in capsula Bowman = 0 mm Hg;

cea mai importanta reabsorbtie a apei are loc la nivelul tubului contort proximal = 80%;
reabs. obligatorie; la nivelul tubului distal, dar mai ales a tubilor colectori, abs. a 15% din apa;
reabs. facultativa;
In lipsa ADH => 20-25 L/zi urina diluata; nu se produce reabs. facultativa.
In prezenta ADH => 1,8L/zi urina concentrata; in restul nefronului se reabs. 4% H2O, in urina
definitiva eliminandu-se ccs 1%.

Cand in vezica s-au adunat 30-50 ml de urina, presiunea creste la 5-10 cm H20
Acumularea in vezica a 200-300 ml de urina=> o crestere a presiunii intravezicale de numai
cativa cm H20; este rezultatul tonusului intrinsec al peretelui vezical;
Daca V de urina depaseste 300-400 ml, presiunea creste foarte mult si rapid; reflexul de
mictiune odata initiat, se autoamplifica.

Urina contine 95% H20 si 5% diversi componenti: saruri minerale (saruri de Na, K, Ca, Mg);
substante organice (creatinina, uree, acid uric, enzime, hormoni, vitamine); hematii si
leucocite (<5000/ml).

Na – 3,3 g (cantitate eliminata in 24 H) Fosfor – 1-1,5 g

K – 2-3,9 g Uree – 25 g
Ca – 0,2 g Acid uric – 0,6 – 0,8 g
Mg – 150 mg Creatinina – 1-2 g
HCO3 – 0,3 g Apa – 1,3-1,5 L
Cl – 5,3 g
Parte din energia rezultata prin procesele catabolice se pierde sub forma de caldura = 55%;
45% se depoziteaza in compusi macroergici = ATP

1 molecula glucoza  2 molecule acid piruvic (10 trepte reactii chimice succesive)  2
molecule acetil coenzima A (ciclu KREBS-in matricea mitocondriala); rezultatul net per
molecula de glucoza la sfarsitul ciclului Krebs = 2 molecule ATP (la fel ca in cazul glicolizei
anaerobe)
cea mai mare parte a cantitatii de ATP furnizata de o molecula de glucoza -> 95% se va
sintetiza in timpul fosforilarii oxidative, desfasurata in mitocondrii si care presupune oxidarea
H produs in timpul glicolizei si a ciclului Krebs => 34 molecule ATP
eficienta transferului de energie prin catabolismul unui mol de glucoza este de 66%, restul
transformandu-se in caldura.
Glicoliza anaeroba – randament = 3%

GLICEMIA= 65-110 mg la 100 ml de sange

1 g glucoza…..4,1 kcal; glicogenul depozitat in special in muschi si ficat este o rezerva
energetica de aproximativ 3000 kcal.
1 g lipide…..9,3 kcal; lipidele unei persoane cu o constitutie fizica normala sunt o rezerva
energetica de 50 000 kcal
concentratia normala a aminoacizilor in sange este intre 35-65 mg/100 ml plasma
1 g proteine……4,1 kcal

ATP – 12OOO kcal/ mol inmagazinata in legaturile fosfat macroergice (NU este cel mai
abundent depozit de legaturi fosfat-macroergice;
PC – 13OOO kcal/mol; NU poate actiona ca agent de legatura pentru transferul de energie
intre principiile alimentare si sistemele celulare.

in cazul unor profesiuni predominant statice – 3000 kcal/zi; in profesiunile dinamice
- 5-6000 kcal/zi
MB=1 kcal/kg/ora sau 40 kcal/m2/ora; se accepta o abatere de - +10%
 VITAMINE LIPOSOLUBILE

 A – RETINOL – ANTIXEROFTALMICA – 3 mg/zi

 functionarea epiteliilor de acoperire
 crestere
 vedere
urzici, ardei, morcovi, peste, lapte, oua, unt
avitaminoza  uscarea tegumentului, tulburari de crestere, xeroftalmie

 D – CALCIFEROL – ANTIRAHITICA – 0,01 mg/zi

 metabolismul Ca si P
drojdia de bere, untura de peste, oua, ficat, ciuperci, raze UV
avitaminoza  rahitism, demineralizari osoase, spasmofilie

 E – TOCOFEROL – A FERTILITATII – 0,0025 mg/zi

 diviziunea celulara, imunitate
macese, telina, mere, germeni de cereale, oua, ficat
avitaminoza  sterilitate

 K – FILOCHINONA – ANTIHEMORAGICA – 1,8 mg

 hemostaza
varza, spanac, uleiuri vegetale, produsa si de microflora intestinala
avitaminoza hemoragii

VITAMINE HIDROSOLUBILE
 C – ACID ASCORBIC – ANTISCORBUTICA – 55 mg
procese de oxido-reducere
biocataliza enzimatica
functionarea sistemului nervos
citrice, ardei, salata, ficat
avitaminoza inflamarea gingiilor=scorbut, friabilitate osoasa, tulburari
respiratorii, anemie

 B1 – TIAMINA – ANTIBERIBERICA – ANTINEVRITICA – 1,5 mg

metabolismul glucidelor
functionarea SNC si SNP
drojdia de bere
avitaminoza – beri beri (boala care se manifesta prin tulburari senzo-
motorii de tip polinevritic, tulburari cardiace, respiratorii)

 B2 – RIBOFLAVINA – 1,5 mg
vedere
respiratie tisulara
produse lactate, microflora intestinala
avitaminoza – tulburari de vedere, leziuni cutanate

 B6 – PIRIDOXINA – 1,8 mg
integritatea epiteliilor de acoperire
carne, lapte, microflora intestinala
avitaminoza – afectiuni cutanate

 B12 – COBALAMINA – ANTIANEMICA – 5 mg

hematopoieza
ficat, rinichi, albus de ou, paine integrala
avitaminoza – anemie

 PP – NICOTINAMIDA – ANTIPELAGROASA – 18 mg
MI + MB
 functionare SNC
circulatie periferica
carne, legume, cereale
avitaminoza – pelagra (tulburari severe SNC si digestic, dermatite)

REPRODUCATOR
ovar – ovoid turtit – 6-8 g – 3-5 cm
trompe uterine – 7-12 cm
vagin – 7-9 cm
clitoris – 5-6 cm
testicul – 25 g – lobulii testiculului – 250-300/testicul, form. din 2-3 tubi seminiferi
pleaca 10-15 canale eferente, care ajung in canalul epididimar
vezicula seminala – 4-5 cm lungime – 2 cm latime
ovar – 100k+ foliculi primordiali la nastere  300-400 ajung la maturatie.
durata medie a ciclului menstrual este de 28 de zile
LH creste pentru 1-2 zile, incepand cu 24-48 h inainte de ovulatie
corpul galben nefecundat involueaza dupa 10 zile
ovulul se elimina in ziua 19-20, secretia corpului galben scade brusc in ziua 26;
ovulul nu ramane mai mult de 24 h viabil; spermatozoizii pana la 72 h
sperma – 3,5 ml  1 ml – 120M; invertilitate = <20M spermatozoizi

46 cromozomi – 23-23 – 22 autozomi – 1 heterozom  44 autozomi  2 heterozomi

VALORI MEDII ALE UNOR PARAMETRI AI MEDIULUI INTERN

Volum bataie al fiecarui ventricul = 70 ml glicemia=65-110 mg/dl

Frecventa cardiaca = 70-75 batai pe minut acizi grasi liberi = 0,19-0,9 mEq/L
Debit cardiac de repaus = 5L/minut colesterol <200 mg/dl
Volemia = 8% din greutatea corporala
PA sistolica = 120 mm Hg; PA diastolica = 80 mm Hg Na = 135-146 mmol/L
Hematii F – 4,5M; B – 5M /mm3 Ca = 8,5-10,3 mg/dl
HG F – 12-15,6 g/dl; B – 13,8 – 17,2 g/dl K = 3,5 – 5,3 mmol/L
Hematocrit  F – 35-46%; B – 41-50%
Leucocite  5-10k/mm3 proteine totale plasma – 6-8,5 g/dl
Granulocite neutrofile – 52-62% leucocite albumine – 3,5-5 g/dl
eozinofile – 1-3% globuline – 2,5-3,5 g/dl
bazofile - <1%
Aganulocite monocite – 3-9% leucocite
limfocite – 25-33%
Plachete 150-300k/mm3
ph sangvin=7,38-7,42