UMF CRAIOVA

FACULTATEA DE MEDICIN
DISCIPLINA: FIZIOLOGIE

BAREM, an II
FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIO-VASCULAR
1.

Cte caviti are cordul i cum sunt ele separate?

- Cordul uman este un organ tetracameral format din 2 atrii despartite de septul
interatrial si 2 ventricule despartite de septul interventricular

2.

Care este rolul major al cordului?

- Inima este o pompa biologica cu rol de propulsie a sangelui in mica si mare
circulatie
- Asigura diferenta de presiune necesara circulatiei sangelui

3.

Ce este pericardul si care este rolul sau?

- Sac dublu in care se afla cativa cm3 de lichid seros
- Foita viscerala se numeste epicard
Roluri:
- De protectie mecanica
- De lubrefiere
- De limitare a expansiunii si umplerii diastolice
4.
5.

Ce este endocardul i ce rol are?

Foita seroasa care tapeteaza peretii cavitatilor
Asigura netezimea suprafetelor care vin in contact cu sangele circulant
In stratul mijlociu adaposteste tesutul nodal
La nivelul orificilor AV si originilor marilor artere, foita endocardica se rasfrange
pe scheletul fibros al valvelor cardiace si se continuacu endoteliul vascular

Care sunt tipurile morfologice i funcionale de miocard i care sunt

proprietile lor?
- Miocardul ventricular
- Miocardul atrial
- Miocardul contractil/de lucru/adult rol contractil, permite realizarea functiei de
pompa a inimii
1

- Miocardul embrionar/excito-conductor/ cu raspuns lent rol de generare si

conducere a excitatiei automate, ritmice a inimii
6.

Mica circulatie: cum se mai numete, care este circuitul, ce rol are?
- Sau circulatia pulmonara
- Incepe in ventriculul drept si se termina in atriul stang, sangele venos din VD
paraseste inima prin trunchiul arterei pulmonare, se raspandeste in reteaua
capilara din peretele alveolelor pulmonare de unde se intoarce prin venele
pulmonare in AS
- Are rolul de a transporta sangele neoxigenat de la nivelul inimii la nivel
pulmonare, unde are loc schimbul de gaze cu aerul atmosferic: dioxidul de carbon
adus de la nivelul tesuturilor este eliminat in exterior, sangele se incarca cu oxigen

7.

Marea circulatie: cum se mai numete, care este circuitul, ce rol are?
- Sau circulatia sistemica
- Incepe in VS si se termina in AS, sangele din VS paraseste inima prin aorta si se
raspandeste in vasta retea de capilare a intregului corp de unde se intoarce la AD
pin venele cave
- Are rolul de a transporta substantele nutritive si oxigen la tesuturi unde se incarca
cu produsi de metabolism si dioxid de carbon care vor fi eliminati la nivel
pulmonar, renal si fecal

8.

Care sunt centrii de automatism cardiac la om; unde se gsesc, cum se

numesc, ce ritmuri genereaza?
NSA (nodul sinoatrial, localizat in AD la jonctiunea venei cave superioare,
genereaza ritm sinusal)
NAV (nodulul atrioventricular, localizat in portiunea dreapta posterioara a septului
interatrial, genereaza ritm nodal)
Fasciculul His (localizat in partea inferioara a NAV, pe partea dreapta a septului
interventricular, genereaza ritm idioventricular)
Reteaua Purkinje (rezulta din ramificarea fasciculului His, genereaza ritm
idioventricular)

9.
-

Care este centrul principal de automatism al cordului uman, unde se gase te,
cu ce frecven emite si cum se numeste ritmul generat?
Nodulul sinoatrial
Localizat in AD la conctiunea venei cave superioare
Genereaza stimuli cu o frecventa de 60-100 /min
Ritm generat: ritm sinusal
2

10. Care sunt centrii potentiali de automatism din cordul uman, cnd intr in
activitate si cum se numesc ritmurile generate?
- Nodulul atrioventricular (intra in activitate in conditii patologice cand NSA este
lezat sau caile de legatura dintre cele doua sunt intrerupte, genereaza ritm nodal)
- Fasciuclul His si reteaua Purkinje (intra in activitate in conditii patologice cand
centri superiori nu mai emit stimuli de legatura atrio-ventriculare, sunt blocate
blocurile atrio-ventriculare, genereaza ritm idioventricular)
11. Nodulul atrioventricular: unde este situat, ce rol are in conditii fziologice, ce
rol are in conditii patologice?
- Localizat in portiunea dreapta, posteriora a septului interatrial, langa valva
tricuspida
- In conditii fiziologice (rolul de a conduce cu intarziere stimulii veniti de la NSA
catre ventriculi)
- In conditii patologice (are rolul de a deveni centru de automatism)
12. Fasciculul His si reteaua Purkinje: ce rol au in conditii fiziologice si
patologice?
- In conditii fiziologice (au rolul de a conduce stimuli)
- In conditii patologice (rolul de a deveni centru tertiar de automatism datorita
faptului ca centrii superiori nu mai emit si apar blocurile atrioventriculare)
13. Valorile normale ale cationilor n plasma: Na+, K+, Ca2+, Mg+.
- Na+: 140-144 mEq/l
- K+:3-5 mEq/l
- Ca2+: 4-5 mEq/l
- Mg+: 1,5-2 mEq/l
14. Valorile normale ale anionilor n plasma: HCO3_, PO4-, SO4-, Cl-, proteine.
- HCO3 : 25-27 mEq/l
- PO4 : 1,6 mEq/l
- SO4 : 1 mEq/l
- Cl : 102-104 mEq/l
- Proteine: 16 mEq/l
15. Care este ionul dominant din mediul extracelular? Dar ionul dominant din
mediul intracelular?
- Na (extracelular)
- K (intracelular)
3

16.

Care ioni genereaz potenialul de repaus i care este sensul de migrare?

- Canalele de tip K asigura refluxul bazal de K, principala determinanta a
potentialului de repaus
- Sensul de migrare: K iese din celula

17.

Care ioni genereaz potenialul de aciune i care este sensul de migrare?

- Ionii de Na genereaza potentialul de actiune
- Sensul de migrare: Na patrunde in celula

18.

Enumerai fazele potenialului de aciune care au loc prin mecanisme pasive.

Enumerai fazele potenialului de aciune care au loc prin mecanisme active,
transmembranare.
- Prin mecanisme pasive:
Faza 0 a depolarizarii (Na intra si K iese)
Faza I a repolarizarii (K iese si Cl intra)
Faza II a repolarizarii (Ca intra)
- Prin mecanisme active:
Faza a IV a repolarizarii
Perioada postpotentialelor

19. Enumerai fazele repolarizrii. Care dintre ele este activ, cu consum de
energie?
- Faza 1: repolarizarea rapida, precoce, pasiva
- Faza 2: platoul, repolarizarea lenta, pasiva
- Faza 3: repolarizarea rapida, activa
- Faza 4: repaus
20. Precizai care este amplitudinea si durata potenialului de aciune la nivelul
fibrei miocardice.
- Amplitudinea: +20+30 mV
- Durata: 1-2 ms
21. Precizai care este valoarea potenialului de repaus, transmembranar la
nivelul fibrei miocardice.
- - 80; -90 mV
22. Enuntati legea Marey i definiti extrasistola.
- Legea Marey: miocardul este inexcitabil in sistola si excitabil catre finalul
acesteia si in diastola
- Extrasistola: (contractie prematura) apare prin actiunea unui stimul supranumerar
provenit dintr-un focar ectopic sau aplicat de un experimentator (curent electric)
4

catre finalul contractiei sau inceputul diastolei, cand miocardul se afla din punct
de vedere electric in perioara refractara relativa
23. Enumerati proprietatile miocardului i indicati funcia corespunzatoare in
limba greac veche.
- Automatismul si ritmicitatea functia cronotropa
- Excitabilitatea functia batmotropa
- Conductibilitatea functia dromotropa
- Contractilitatea functia inotropa
- Tonicitatea tunctia tonotropa
24. Care sunt proprietatile tesutului embrionar excitoconductor? (inclusiv cu
denumirea funciei).
- Automatismul si ritmicitatea functia cronotropa
- Excitabilitatea functia batmotropa
- Conductibilitatea functia dromotropa
25. Care sunt proprietatile miocardului de lucru adult? (inclusiv cu denumirea
funciei).
- Excitabilitatea functia batmotropa
- Conductibilitatea functia dromotropa
- Contractilitatea functia inotrop
- Tonicitatea functia tonotropa
26. Definiti automatismul. Cum se numeste functia corespunzatoare?
- Proprietatea miocardului de a genera spontan si ritmic stimuli (autoexcitatie)
- Functia corespzatoare: functia cronotropa
27. Care este efectul stimularii SN vegetativ parasimpatic asupra functiei
cronotrope.
- are efect cronotrop negativ
- Rezulta hiperpolaritate si scaderea frecventei descarcare a stimulilot
28. Care este efectul stimularii SN vegetativ simpatic asupra functiei cronotrope.
- Are effect cronotrop pozitiv
- Creste permeabilitatea celulelor P pentru Na si Ca cu acelerarea pantei lente
diastolice a depolarizarii
29. Definiti dromotropismul i descriei care este efectul stimularii SN vegetativ
parasimpatic i simpatic asupra functiei dromotrope.
- Proprietatea miocardului de a prealu stimuli de la focarul de automatism si de a-I
conduce in toata masa sa
5

- SNV parasimpatic (prin nervul vag si mediatorul acestuia care este acetilcolina
are un effect dromotrop negative)
- SNV simpatic (nervii cardiac determina efecte dromotrope positive prin
mediatorii sai: noradrenalida si adrenalina
30. Definiti inotropismul i descriei care este efectul stimularii SN Vegetativ
parasimpatic i simpatic asupra functiei inotrope.
- Proprietatea miocardului de a se contracta ca urmare a unui stimul
- SNV parasimpatic (efect deprimant efect inotrop negtiv, scurtarea duratei
potentialului de actiune)
- SNV simpatic (are efect inotrop pozitiv, deplaseaza curba in sus
31. Care sunt efectele stimulrii nervului vag asupra proprietatilor cordului?
- Cronotrop negativ
- Dromotrop negativ
32. Enunai legea Frank Starling i descriei pe scurt adaptarea inimii la
presarcina crescut.
- Forta de contractie a miocardului este proportionala cu gradul de umplere a
cavitatilor cardiace, deci cu intinderea initiala a fibrelor miocardice
- In conditii fiziologice inima se adapteaza prin mecanisme extrinseci vegetative
nervoase ; mecanismul Starling intervine si el in adaptare, dar nu primeaza ca
mecanism de adaptare fiziologica. In patologie, cand mecanismele fiziologice de
adaptare sunt depasite si nu pot face fata, intervine mecanismul intrinsec de
adaptare prin legea F. Starling, inima marindu-se in volum.
33. Ce este o electrocardiograma i care este importanta practica a inregistrarii
unei electrocadiograme?
- Reprezinta inregistrarea grafica a diferentelor de potential generate in timpul
activitatii electrice cardiac
- O electrocardiograma ofera informatii despre:
Ritmul inimii
Originea si propagarea acestui prin masa miocardului
Marimea cavitatilor cordului
Pozitia inimii
Extensia si localizarea unui infarct acut de miocard
Efectele modificarii concentratiei electrolitilor asupra proprietatilor
miocardului
Efectele unor medicamente asupra activitatii cordului
Functionarea unui pace-maker artificial implantat unui pacient
6

34.

Care sunt derivaiile bipolare standard i indicai polaritatea lor?

- Derivatia I: BD(-) si BS(+); BD
- Derivatia II: BD(-) si PS(+); PS
- Derivatia III: BS(-) si PS(+); BS

35.

Enumerai derivaiile unipolare ale membrelor i indicai polaritatea lor.

- VR: BD (+)
- VL : BS (+)
- VF: PS (+)

36. Unde se plaseaz electrozii pentru derivaiile precordiale?

- V1 in spatiul IV intercostal parasternal dreapta
- V2 in spatiul intercostal parasternal stanga
- V3 la mijlocul liniei car uneste F2 cu V4
- V4 in spatiul intercostal pe linia medioclaviculara stanga
- V5 pe o linie orizontala care trece prin V4 si intersecteaza linia axilara
anterioara
- V6 pe aceeasi orizontala care trece prin V4 si intersecteaza linia axilara medie
37. Enumerai caracteristicile ECG ale ritmului sinusal.
- Unda P: sa existe, sa precede QRS si sa fie pozitiva in cel putin doua dintre
derivatiile standard ale planului frontal
- Intervalul PQ sau PR sa fie cuprinsa intre 0,12 0,20 sec
- Distantele P P = R R si sa fie egale de la un ciclu la altul
- Frecventa cardiaca sa fie cuprinsa intre 60 100 batai/min
38. Indicai denumirea ritmurilor date de focarele secundare de automatism i
caracterele lor ECG
- Ritm nodal dat de NAV cu frecventa de 40-60 contractii/minut
- Supranodal
- Medionodal
- Infranodal
39. Ce este axul electric? Care este valoarea normal a axului electric al inimii?
- Rezultanta valorilor, ce reprezinta orientarea dipolilor electrici in spatiu, constituie
axul electric mediu
40. Indicai care unde de pe ECG exprima depolarizarea i repolarizarea atriala?
- Depolarizarea atriala: unda P
- Repolarizarea atriala: unda T
7

41. Descriei caracteristicile ECG ale undei P: durat, sens, amplitudine, ax

electric.
- Durata: 0,08 0,11 secunde
- Sens: una pozitiva in derivatiile planului frontal, cu exceptia lui AVR unde este
obligatoriu negativa
- Amplitudine: de la 0,05 mV la 0,25 mV
- Ax electric: variaza intre +30f +75f
42. Ce semnificatie are cresterea duratei i a amplitudinii undei P.
- Crestere undei P peste 0,12 s semnifica o tulburare de conducere intraatriala sau o
dilatare a atriului stang
- Cresterea amplitudinei undei P are semnificatia de hipertrofie de ventricul drept
43. Atriograma: definiie, componente, durata (interval P-Q).
- Reprezinta intarzierea stimulului electric la nivelul jonctiunii atrioventriculare
- Cuprinde unda P si segmentul Pq
- Durata: 0,04 0,10 sec
44. Conducerea atrio-ventriculara pe ECG: de cine este reprezentata si ce durata
are?
- De segmentul Pq si are o durata sub 0,10 sec
45. Segmentul PQ: semnificaie i durata normal.
- Semnificatie: conducerea atrio-ventriculara
- Durata: 0,04 0,10 sec
46. Cum se numesc tulburrile date de alungirea/scurtarea segmentului PQ?
- Alungirea (blocuri atrioventriculare)
- Scurtarea (cai ectopice de conducere)
47. Depolarizarea ventricular:de cine este reprezentat pe ECG i ce durata are?
- De complexul QRS
- Durata: 0,06 0,10 sec
48. Complexul QRS normal: durat, amplitudine, sens, ax electric.
- Durata: 0,06 0,10 sec
- Amplitudine: 10 20 mm in derivatiile standard si 30 .. in cele precordiale
- Sens:
- Ax electric: se situeaza intre +30 si +60 cu limite intre -30 si +110

49. Care este semnificatia undelor din complexul ORS n deriva iile planului
frontal?
- Q reprezinta depolarizarea septala
- R reprezinta depolarizarea varfului ventriculelor
- S reprezinta depolarizarea marginilor laterale si baza ventriculelor
50. Care este semnificatia undelor din complexul ORS n deriva iile planului
orizontal?

In V1, V2 se inregistreaza complexul de tip epicardic drept rS

Una r este data de depolarizarea septului si ventriculului drept
Unda S este data de depolarizarea ventriculului stang
In V3, V4 se inregistreaza un complex RS de tip echidifazic
In V5,V6 se inregistreaza omplexul de tip epicardic stang
Q este dat de depolarizarea septala
R de depolarizarea ventriculului stang
S de depolarizarea bazei ventriculului drept si conul arterei pulmonare

51. Desenai i comentai morfologia si semnificaia undelor din complexele

epicardice.
- Complex epicardic drept rS
Unda r Depolarizarea septului si VD
Unda S depolarizarea VS
- Complex epicardic stang qRs
Unda q depolarizarea septala
Unda R depolarizarea ventriculului stang
Unda s depolarizarea ventriculului stang si conul arterei pulmonare
52. Ce semnificatie are cresterea duratei si a amplitudinii complexului QRS
- Semnifica o conducere intraventriculara incetinita, lenta
- Apare in blocurile de ramura si in hipertrofiile ventriculare
53. Ce semnificatie are deviatia axului electric al complexului QRS.
- Hiv
- Dextocardie
- Hemiblocuri
- Tumori abdominale
- Sarcini
54. Ventriculograma: definiie, componente, durata (intervalul QT).
9

- Semnifica depolarizarea si repolarizarea ventriculara

- Cuprinde qRs, segmentul ST si unda T
- Durata:0,24 0,42 sec
55. Repolarizarea ventricular, de cine este reprezentat pe ECG?
- Segmentul ST
- Unda T
56.

Segmentul ST: semnificaie, durat, punct de jonciune

- Inceputul repolarizarii ventriculare, faza de repolarizare pasiva, lenta
- Durata: variabila, nu o depaseste pe cea a complexului
- Puncgt de jonctiune: J se afla pe linia izoelectrica si se termina odata cu inceputul
undei T

57.

Desenai i comentai modificarile patologice ale segmentului ST.

Modificari secundare: ST subdenivelat (HV su blocuri de ramura)
Modificari primare: ST decalat, concav (efectul digitalizarii cronice)
Unda T: semnificaie i caracteristici ECG durata, amplitudinea, morfologie.
Repolarizarea finala ventriculara, faza de repolarizare activa, rapida
Durata: in jur de 0,15 sec
Amplitudinea: 1/6 1/8 din amplitudinea qrs
Morfologie: asimetrica cu panta ascendenta mai lenta si cea descendenta mai
abrupta

58.
-

59. Desenai i comentai modificarile patologice ale undei T

- T ischemic: T simetric, negativ sau pozitiv, amplu sau plat ischemie coronariana
acuta

- T in opozitie de faza cu QRS, adica QRS predominant pozitiv si ST subdenivelat,

T negativ, asimetric tulburarile secundare de repolarizare din hipertrofiile
ventriculare si blocurile de ramura

10

- Hiperpotasemie: T amplu, usor asimetric, ascutit, cu baza largita

- Hipopotasemie: aplatizari ale undei T, dar acestea sunt aismetrice sau T bifazic

- Efectul digitalizarii cronice: ST decalat, concav, T aplatizat

- Hipercalcemie: T rotunjita, largita
- Hipocalcemie: T simetria, inalta, ascutita
60. Desenai i comentai expresia ECG a unui infarct acut de miocard.
TRIADA
- Necroza (prezenta undelor q)
- Leziune (ST supradenivelat) infarct acut de miocard
- Ischemie (unda t negativa)
61. Precizai care este frecvena cardiac normal la adult, la nou nascut, la
copilul peste 1 an si peste 5 ani.
- La adult: 60-100 batai/min
- La nou nascut: 120 batai/min
- La copilul peste 1 an : 100 batai/min
- La copilul peste 5 ani: 90 batai/min

11

62. Indicai care sunt limitele frecventei cardiace n efortul fizic, n funcie de
starea de antrenament.
- Atleti, ciclisti, sportivi de performanta: 100-200 batai/ min in efort
- Oameni simpli: 120-140 b/min
63. Indicai care sunt caracteristicile ECG ale fibrilatiei atriale.
- Lipseste unda P
- Undele P sunt inlocuite de undele T
- Frecventa undelor este intre 350-600 / minut
64.
65.

Sistola atrial durata, sensul curgerii sngelui.

- 0,11 0,15 secunde
- Sensul curgerii sangelui din ventricule in sistemul arterial

66.
67.

Sistola ventricular faze, durate, evenimente valvulare, sensul curgerii

sngelui.
Perioada de pregatire: 0,07 0,09 sec
Perioada sistolei izovolumetrice: 0,05 sec
Perioada de expulzie a sangelui: ejectia rapida: 0,09 sec si ejectia lenta 0,13 sec
Sensul curgerii sangelui din ventricule in sistemul arterial

Diastola ventricular faze, durate, evenimente valvulare, sensul curgerii

sngelui.
Protodiastola fiziologica: 0,04 sec
Relaxarea izovolumetrica: 0,08 sec
Umplerea rapida ventriculara: 0,11 sec
Umplerea lenta 0,19 0,27 sec
Sistola atriala: 0,11 0,15 sec
Sensul curgerii sangelui este din atrii in ventriculi

Diastola atrial durat, sensul curgerii sngelui.

- 0,7 sec
- Sensul curgerii sangelui este din atrii in ventriculi

68. Indicai care este presiunea (sistolic i diastolic) n atrii i ventricule.

(mmHg)
- Presiunea sistolica
AD: 4-6 mmHg
AS: 6-8 mmHg
VD: 20-25 mmHg
12

 VS: 120-130 mmHg

- Presiunea diastolica
AD: 0; -2 mmHg
AS: 0; -2 mmHg
VD: 0; -2 mmHg
VS: 0; -2 mmHg
69. Volumul sistolic: ce este, cum se mai numete, care este valoarea normal in
repaus si n efortul fizic
- VTD VTS = VS
- Se mai nuumeste volum bataie/volum sistolic/stroke volum
- Volumul de sange ejectat in vasele mari are o valoare de aproximativ 60-70 ml
- Volumul sistolic in repaus: 60-70 ml
- Volumul sistolic in efort fizic: 100-120 ml
70.

Volumul telediastolic: ce este, care este valoarea normal?

- Volumul de sange existent in ventriculi inaintea sistolei ventriculare sau la finalul
umplerii ventriculare se numeste volum telediastolic sau volum de umplere
ventriculare (VTD)
- Valoarea normala este de 120-140 ml

71.

Volumul endsistolic: ce este, care este valoarea normal?

- Este volumul de sange ramas in ventricul la sfarsitul ejectiei
- Valoarea normala: 50-60 ml

72.
-

73.

Debitul cardiac: definiie, valoarea n stare de repaus, din efortul fizic si

formula de calcul.
Cantitatea totala de sange ejectata de VS si VS in mica si marea circulatie intr-un
interval de 1 minut
Valoarea in stare de repaus: 5-6 l/min
Valoarea din efortul fizic: 25-30 l/min
Formula de calcul: Vs x FC

Zgomotele cardiace: ce sunt, care sunt, unde se ascult?

- Activitatea valvulara inchiderea si deschiderea valvelor
- Sistolice: zgomotul I si II
- Diastolice: zgomotul III si IV
13

- Se asculta la suprafata pielii la nivelul celor 4 focare, orificii valvulare

74.
-

Care sunt componentele valvulare cuprinse n zgomotele I i II.

MT
PdAd
A
P
TdMd

75. Ce faz a ciclului cardiac este ntre mitral nchidere i aort deschidere?
- Sistola izovolumetrica
76.

Ce faz a ciclului cardiac este ntre aort nchidere si mitral deschidere?

- Diastola ventriculara

77.
-

Care sunt focarele de ascultaie pentru zgomotele cardiace, unde sunt

localizate, ce component se aude mai bine n fiecare dintre ele.
Focarul mitral spatiul V, intercostal stang, la intalnirea cu linia medioclaviculara
Focarul tricuspidian spatiul IV intercostal parasternal dreapta sau mediosternal
la baza apendicelui xifoid
Focarul aortic spatiul II parasternal drept
Focarul pulmonar spatiul II parasternal stang
Focarul mezocardic spatiul IV parasternal stanga
Focarul Erb spatiul III intercostal parasternal stanga valva mitrala

78. Originea zgomotelor cardiace III i IV

- Zgomotul III: apare la 0,12 0,18 sec dupa zgomotul II
- Zgomotul IV: apare la 0,02 0,04 sec dupa unda P
79.

Sectoarele hemodinamice ale sistemului de nalt presiune.

- Sistemul de inalta presiune de la valvele sigmoide pana la sfincterul precapilar

80.

Sectoarele vasculare din sistemul de joas presiune.

- Sectorul de joasa presiune de la sfincterul precapilar la atriul drept
- Sectorul capilar de schimb
- Sectorul venos capacitiv

81. Indicai care sunt tipurile de curgere a sngelui prin vase.

- Curgere laminara in straturi paralele cu axul vasului
14

- Curgere turbulenta perpendiculara pe ax sau in sens opus

82. Precizai care este rolul arterelor.
- Rol de rezervor de amortizare a contractiei cardiace transformand curgerea
pulsatila in curgere ontinua
- De conducte de deplasare a sangelui oxigenat dela inima la tesuturi
- Prin contractie si relaxare au rol major in ajustarea presiunii
83. Indicai care sunt factorii de care depinde circulaia sngelui n artere.
- Diferenta de presiune de la un capat la altul al vasului sau gradientului presional
- Rezistenta opusa la deplasarea sangelui
84. Ce metode utilizai pentru aprecierea unei obstrucii la nivelul unui trunchi
arterial mare?
- Eco-doppler
- Pletismografie
- Reografie
85. Care este legea fundamental a hemodinamicii.
- Legea Hagen Poiseuille
Qc este direct proportional cu diferenta de presiune si raza vasului la puterea a 4-a
si invers proportionala de 8 ori cu produsul dintre lungimea vasului si vascozitate
86.

Care sunt factorii hemodinamici de care depinde tensiunea arterial?

- Factorul central Q
- Factorul periferic

87. Indicai valoarea normal a tensiunii arteriale.

- Sistolica: 110-140 mmHg
- Diastolica: 60-80 mmHg
88. Precizai care este tensiunea arterial normal la nivelul braului, membrelor
inferioare si extremitii cefalice.
- Tensiunea brahiala: 140 mmHg
- Tensiunea femurala: 180-200 mmHg
- Tensiunea cefalica: 60 mmHg
89. Valoarea normal a presiunii arteriale medii.
- 95-100 mmHg
15

90. Presiunea pulsului: ce este, cum se mai numete si care este valoarea normal?
- Diferenta dintre presiunea sistolica si presiunea diastolica
- Se mai numeste presiune diferentiala
- Valoarea normala: 50mmHg
91. Ce metode de msurare a tensiunii arteriale cunoa te i. Care este principiul
acestor metode?
- Metode directe realizate prin introducerea unui cateter in artera si conectarea lui
la un sistem de masurare si inregistrare a presiunii
- Metode indirecte permit masurarea gradientului de tensionare a peretilor
arteriali:
Metoda paplpatori (Riva Roci) masoara presiunea sistolica
Metoda ascultatorie (Korotkov) presiunea sistolica si diastolica
Metoda oscilometrica (Pachon) presiunea sistolica, presiunea diastolica,
presiunea medie

92. Ce sunt zgomotele Korotkov, unde le auzii i n ce condiii?

- Cu ajutorul unei pompe de mana ridicam presiunea in mason pana la o valoare
superioara presiunii din artera brahiala pe care o blocheaza progresiv presiunea
din mason sangele are posibilitatea trecerii prin artera insuficient comprimata,
astfel acest fenomen este insotit de turbulente si vibratii hidrodinamice care
produc zgomote numite Korotkov care sunt detectate de stetoscop
93. Explicai ce auzii dac punei un stetoscop la plica cotului (far compresie pe
artera brahial)?
- Nu auzim nimic deoarecere fara compresie pe artera brahiala avem curgere
laminara (fara zgomote)
94. Care este frecventa pulsului n repaus i n efort?
- In repaus: 70-80 batai/min
- In efort: 90-130 batai/min
95. Indicai care este originea pulsului arterial.
- originea pulsului este contractia inimii (sistola), care, aruncand brusc o mare
cantitate de sange in aorta, produce o izbitura a masei de sange, ce se propaga din
aproape in aproape spre periferie sub forma unei unde pulsatile.
96. Precizai care este rolul venelor.
- De conducte prin care circula sange bogat in CO2
16

- Rol de rezervor datorita distensiei mari pe care o au in cazul unor stenoze

valvulare cardiace
97. Indicai care sunt factorii de care depinde circulaia sngelui n vene.
- Diferenta de presiune dintre capatul venos al capilarelor si atriul drept
- Presiunea hidrodinamica din sistemul arterial
- Forta de aspiratie centrala aspiratia cardiaca si toracica
- Miscarile respiratorii
- Contractia izotona si izometrica
- Forta gravitationala
- Tonusul capilar
- Prezenta valvulelor pe traiectul venelor inferioare
98. Indicai valoarea normal a presiunii venoase la nivelul atriului drept,
membrelor inferioare, extremitatii cefalice.
- La nivelul atriului drept: 0
- Membrele inferioare: 112cm H20
- Extremitatea cefalica: 10 mmHg
99. n ce sector vascular este cea mai mare rezisten, cel mai mare pat vascular,
cea mai mare presiune?
- Cea mai mare rezistenta: in sectorul de inalta presiune sectorul arterial
- Cel mai mare pat vascular: in sectorul venos 65-70% din volumul de sange total
- Cea mai mare presiune: in sectorul arterial
100. Care este originea i ramurile importante ale arterelor coronare.
- Origine: direct din aorta
- Artera coronara stanga: originea in apropierea foitei stangi a valvei aortei
- Ramuri: artera descendenta anterioara si artera circumflexa stanga
- Artera coronara dreapta: originea in zona foitei drepte a valvei aortei
- Ramuri: pentru atrii si ventriculul drept
101. Care este valoarea debitului coronarian.
- 250 ml/min
- Aproximativ 5% din debitul cardiac
102. Care este viteza undei pulsatile.
- Arterele mari: aorta 4m/s
- Arterele periferice: 6m/s
103. Enumerai mecanismele principale de schimb la nivelul capilarelor.
17

- Filtrare absorbtie
- Difuziune
- Micropinocitoza
104. Care sunt cauzele majore ale edemului interstitial?
- Exces de infiltrare
- Insuficienta drenare prin circulatia limfatica
105. SNV parasimpatic: intermediar chimic receptori pe care acioneaz, efecte
ale stimularii asupra proprietatilor miocardului.
- Intermediar chimic: aetilcolina care acctioneaza pe receptorii muscarinici
- Efect asupra proprietatilor miocardului produce efecte deprimate asupra tuturor
proprietatilor fundamentale ale cordului
106. SNV simpatic: intermediar chimic, receptori pe care acioneaz, efecte ale
stimulrii asupra proprietatilor miocardului.
- Catecolaminele: noradrenalina receptorii alfa si beta si adrenalina receptorii
beta
- Efect cronotrop pozitiv
- Efect dromotrop pozitiv
- Efect inotrop negativ
107. Care sunt principalele zone reflexogene cu rol n reglarea cordului i vaselor?
- Crosa aortica
- Sinusul carotidian
- Atrii
- Ventriculi
- Trunchiul arterei pulmonare
- Ramura dreapta si ramura stanga a arterei pulmonare
108. Ce este un reflex depresor, cnd se produce, de cine este mediat si ce
determina?
- Reactie brusca cu efect depresor
- Se produce la aplicarea unui stimul
- Este mediat de acetilcolina si determina deprimarea functiilor fundamentale
- Exemple: reglexul Goltz-mezenter; reflexul Dagnini-Ascher-globii oculari
109. Ce este o manevra vagal, cnd se execut i care sunt rezultatele?
- Este o stimulare vagala la nivelul glamusului carotidian in urma caruia are loc o
deprimare a functiilor fundamentale ale inimii

18

110. Enumerai substanele cu aciune vasodilatatoare. Enumerai substanele cu

aciune vasoconstrictoare.
- Substante vasodilatatoare
Acetilcolina
Histamina
Bradikinina
Adenozina
EDRF
FAN
- Substante vasoconstrictoare
Catecolamine
Serotonina
Angiotensina
ADH

111. Ct % din greutatea total a corpului reprezint masa muscular total

(muchi striai scheletici voluntari, plus muchiul striat involuntar cardiac, plus
muchii netezi-involuntari din tot organismul)?
aproximativ 45-50 %
112. Care sunt cele 3 tipuri posibile de muchi (respectiv tipuri de esut muscular)
care se ntlnesc n organismul vertebratelor?
1. esut muscular striat scheletic
2. esut muscular striat cardiac - striat miocardic
- muscular excitoconductor
3. esutul muscular neted
113. Ce este unitatea motorie?
Neuronul motor mpreun cu fibrele musculare pe care le inerveaz constituie
unitatea motorie.
114. Ce este contracia izometric?
Contracia izometric - lungimea muchiului rmne neschimbat, dar tensiunea crete
mult.
115. Ce este contracia izoton?
Contracia izoton - lungimea muchiului variaz,dar tensiunea rmne constant.

19

116. Cine reprezint unitatea morfologic i funcional a miofibrilei?

Sarcomerul sau csua Krause
117.Definiti secusa si tetanosul
Secusa musculara reprezinta o contractie unica rezultata ca raspuns la actiunea
unui stimul singular; inscrierea grafica a secusei prezinta trei perioade: de latenta, de
contractie si de relaxare.
Tetanosul muscular reprezinta contractia sustinuta a fibrelor musculare striate, ca
raspuns la actiunea repetata a stimulilor cu frecventa mare.
In functie de frecventa de excitatie tetanosul poate fi complet, cand stimulul urmator
soseste in perioada de contractie a secusei anterioare, sau incomplet, cand stimulul
urmator soseste in perioada de relaxare a secusei anterioare

20