BAREM FIZIOLOGIE

SEM I
1. Cate cavitati are cordul si cum sunt ele separate?
Cordul are 4 caviti: 2 superioare, atriile, separate prin septul interatrial i 2
inferioare, ventriculii, separate prin septul interventricular. ntre As i Vs se
afl orificiul atrioventricular stng prevzut cu valvula bicuspid, ntre Ad i Vd
se afl orificiul atrioventricular drept prevzut cu valvula tricuspid.
2. Care este rolul major al cordului?
Cordul are rol de pomp aspiro-respingtoare - pompa biologica cu rol de
propulsie a sangelui in mica si marea circulatie.
3. Ce este pericardul si care este rolul sau?
Pericardul sac dublu n care se afl civa cm3 de lichid seros. Foita parietala
se numeste epicard
Roluri: de lubrefiere si de limitare a expansiunii i umplerii diastolice, n
special a VD, protejnd astfel circulaia pulmonar mpotriva unei eventuale
suprancrcri (congestie).
4. Ce este endocardul si ce rol are?
Endocardul foi seroas care tapeteaz pereii cavitilor, asigurnd
netezimea
suprafeelor ce vin n contact cu sngee circulant. Suprafata
lipsita de asperitati este o conditie obligatorie pentru prevenirea depunerii de
fibrina i formarea de trombusuri in cavitatile cordului;
- in stratul mijlociu adaposteste tesutul nodal
- la nivelul orificiilor atrio-ventriculare i originii marilor artere, foia
endocardic se rsfrnge pe scheletul fibros al valvelor cardiace.
5. Care sunt tipurile morfologice si functionale de miocard
1. Contractil sau de lucru sau adult constituie cea mai mare parte a
miocardului;
Rolul major contractia, care permite realizarea functiei de pompa
2. Embrionar tesutul excito-conductor cu rol de generare, iniiere i
conducere
a excitaiei automate, ritmice a inimii;
- este format din noduli, fascicule, tracturi si reele
6. Mica circulatie: cum se mai numeste, care este circuitul, ce rol are?
Mica circulatie se mai numeste circulatia functionala sau pulmonara
Origine n Vd, pleac arterele pulmonare, ajung la plmni cu CO 2 ,de la
esuturi pleac venule, vene, ajung n venele pulmonare cu O 2 i ajung n As.
Rolul: propulseaza sangele catre plamani. Functioneaza le presiuni mici si
volume mari

7. Marea circulatie: cum se mai numeste, care este circuitul, ce rol are?
Marea circulatie se mai numeste circulatia sistemica

Origine n Vs, pleac aorta cu O2, se ramific, ajung la esuturi, se realizeaz

schimbul de gaze, pleac venule, se formeaz venele cave ce se deschid n Ad
Rolul: propulseaza sangele in sistemul arterial. Functioneaza le presiuni mari si
volume mai mici
8. Care sunt centrii de automatism cardiac la om: unde se gasesc, cum
se numesc, ce ritmuri genereaza?
In cordul uman exist trei centri de automatism ierarhizai funcional (dupa
frecventa de generare a stimulilor) care pot ntreine activitatea inimii.
Nodulul sinoatrial (NSA - Keith-Flack) - Centrul principal de automatism al
cordului uman.
-Localizat in peretele
superoposterior al atriului drept, la locul de varsare al venei cave superioare,
imediat sub epicard
-Genereaza stimuli cu o frecventa
de 60-100 s/min = ritm sinusal (datorita franei vagale) ! Lipsa franei vagale
determina o frecventa de 120 s/min
Nodulul Atrioventricular (NAV - Aschoff-Tawara marea sinapsa a
inimii)-centru secundar de automatism (In conditii patologice, cand NSA este
lezat sau caile de legatura dintre cei 2 noduli sunt intrerupte)
-Localizat in portiunea infero-posterioara a septului interstitial, in zona
denumita anatomic triunghiul lui Koch
-genereaza ritmul nodal, cu o frecventa de 40 60 s/min
Fasciculul His si reteaua Purkinje- centru tertiar de automatism (In conditii
patologice, cand centrii superiori nu mai emit sau caile de legatura atrioventriculare sunt blocate si apar blocurile atrio-ventriculare)
-Fasciculul His ia nastere din portiunea
inferioara a NAV, are un trunchi comun lung de 20 mm situate pe suprafata
superioara dreapta a septului interventricular, apoi se divide in 2 ramuri una
dreapta, mai lunga si mai subtire, care se desfasoara printr-o retea la nivelul
VD si o ramura stanga care dupa ce perforeaza septul interventricular se
divide la randul ei intr-un ram postero-inferior si un ram antero-superior,
fiecare dintre acestea dand nastere unei retele complete care se distribuie VS
-Reteaua Purkinje este constituita din
ultimele ramificatii ale tesutului specific, patrunde profund in grosimea
miocardului ventricular, conectandu-se intim cu fibrele miocardice contractile
- Genereaza stimuli cu o frecventa de
25-35 s/min.= ritm idioventricular

9. Care este centrul principal de automatism al cordului uman, unde se

gaseste, cu ce frecventa emite si cum se numeste ritmul generat?

Nodulul sinoatrial (NSA - Keith-Flack) - Centrul principal de automatism al

cordului uman.
-Localizat in peretele
superoposterior al atriului drept, la locul de varsare al venei cave superioare,
imediat sub epicard
-Genereaza stimuli cu o frecventa
de 60-100 s/min = ritm sinusal (datorita franei vagale) ! Lipsa franei vagale
determina o frecventa de 120 s/min
10. Nodulul atrioventricular: unde este situat si ce rol are in situatii
fiziologice?
Nodulul Atrioventricular (NAV - Aschoff-Tawara marea sinapsa a inimii)Localizat in portiunea infero-posterioara a septului interstitial, in zona
denumita anatomic triunghiul lui Koch
-In conditii normale, fiziologice, rolul NAV este de a conduce, cu intarziere
stimulii veniti de la NSA catre ventriculi
11.
Nodulul atrioventricular: ce rol are in situatii patologice?
In conditii patologice, cand NSA este lezat sau caile de legatura dintre cei 2
noduli sunt intrerupte: NAV devine centru secundar de automatism
12. Fasciculul His si reteaua Purkinje: ce rol au in situatii fiziologice?
In conditii normale, fiziologice, rolul fasc. His si a retelei Purkinje este de a
conduce stimulii la nivelul cordului cu viteze mari.
13. Fasciculul His si reteaua Purkinje: ce rol au in situatii patologice?
In conditii patologice, cand centrii superiori nu mai emit sau caile de legatura
atrio-ventriculare sunt blocate apar blocurile atrio-ventriculare, cand:
Fasciculul His si reteaua P devin centru tertiar de automatism
14. Care sunt centrii potentiali de automatism din cordul uman, cand
intra in activitate ei si cum se numesc ritmurile generate?
Nodulul sinoatrial (NSA) reprezint centrul normal, fiziologic de automatism la
cordul uman, ceilali doi centri fiind de rezerv, poteniali. Centrii potentiali
preiau comanda inimii numai n situaii patologice. Acestia sunt: NAV,
Fasciculul His si Reteaua Purkinje.
NAV- in conditii patologice, cand NSA este lezat sau caile de legatura dintre
cei 2 noduli sunt intrerupte: NAV devine centru secundar de automatism
- genereaza ritmul nodal, cu o frecventa de 40 60 s/min
-dupa localizarea centrului de automatism in NAV pot exista 3 ramuri
nodale: -supranodal
-mezonodal
-inferonodal
Frecventa ramane aceeasi, indiferent de zona in care este generat stimulul!

Fasciculul His si reteaua Purkinje: -devin centru tertiar de automatism in

conditii patologice, cand centrii superiori nu mai emit sau caile de legatura
atrio-ventriculare sunt blocate si apar blocurile atrio-ventriculare
-genereaza stimuli cu o frecventa de
25-35 s/min.= ritm idioventricular !!
Stimulii generati aici comand contracia ventriculilor, dar nu se transmit
retrograd si la atrii.
15. Ce ioni genereaza potentialul de repaus si care este sensul de
migrare?
Potentialul de repaus este determinat de efluxul de K si de iesirea Na+-ului
din celula.
Sarcinile pozitive de pe fata externa sunt date de efluxul de K+ si de prezenta
Na+-ului
Sarcinile negative de pe faa intern a membranei sunt date de anionii
proteici, sulfati i fosfati, rmai singuri, fr K+-ul care-i neutraliza electric.
16. Ce ioni genereaza potentialul de actiune si care este sensul de
migrare?
Aplicarea unui stimul cu intensitate prag va produce un raspuns tot sau
nimic din partea miocardului.
Primul eveniment n generarea potenialului de aciune l constituie creterea
brusc a permeabilitii membranei, ca urmare a deschiderii canalelor rapide
pentru Na+, ceea ce are ca rezultat micorarea diferenei de potenial cu 15
mV. In acest moment se atinge potentialul prag (-90 -15 = -75 mV). Acum se
deschid canalele rapide pentru Na+, dependente de voltaj, iar Na+ va intra
rapid, n avalan, aducnd un surplus de sarcini pozitive, care vor inversa
polaritatea iniial = depolarizare
Intrarea Na+- ului n celul, rapid, pasiv determina o depolarizare ce
depete cu +15 +20 mV valoarea 0 (overshoot").
La formarea varfului PA, peste 0 mV pn la +20-+30 mV particip i canalele
de calciu, care se deschid. Intrarea Na+ se oprete brusc. Aceast oprire
brusc se datorete nchiderii porii de inactivare a canalului de Na+.
17.

Faze ale potentialului de repaus care au loc prin mecanisme pasive

-faza 0 a depolarizrii (Na + intr i K+ iese)
-faza I a repolarizrii (K+ iese i Cl- intra)
-faza II a repolarizrii (Ca2+ intr, K+ iese )
-faza III a repolarizrii (K+ iese; pompa de Na+ - K+)
18. Faze ale potentialului de actiune care au loc prin mecanisme
active transmembranare
-faza IV a repolarizrii (pompa ATP-azic scoate 3 Na + i introduce 2K+)
-perioada postpotenialelor

19. Amplitudinea si durata potentialului de actiune la nivelul fibrei

miocardice
Potenialul de aciune =+20 +30 mV (varf)
Intrarea Na+-ului in celula rapid, pasiv determina o depolarizare ce depaseste
cu +15 +20 mV valoarea 0 (overshoot)
20. Valoarea potentialului de repaus, transmembranar la nivelul fibrei
miocardice
Potenialul de repaus = -80 90 mV
21. Enuntati legea Marey
n timpul sistolei miocardul este inexcitabil, este refractar la stimuli;
excitabilitatea reapare ctre sfritul sistolei la stimuli puternici i se reface
complet n diastol
22. Definiti extrasistola
23. Enumerati proprietatile miocardului si indicate functia
corespunzatoare in limba greaca veche!
-ritmicitate i automatism - funcia cronotrop,cronotropismul
-conductibilitate - funcia dromotrop, dromotropismul
-excitabilitatea - funcia batmotrop, batmotropismul
-contractilitatea - funcia inotrop, inotropismul
-tonicitatea - funcia tonotrop, tonotropismul
24. Care sunt proprietatile tesutului embrionar- excitoconductor?
-automatism si ritmicitate
-excitabilitate
-conductibilitate
25. Care sunt proprietatile miocardului de lucru-adult?
-excitabilitate
-conductibilitate
-contractilitate
-tonicitate
26. Definiti automatismul. Cum se numeste functia corespunzatoare?
Automatismul (funcia cronotrop,cronotropismul) este proprietatea
miocardului de a genera spontan si ritmic stimuli care produc contractia
27. Care este efectul stimularii SN vegetative parasimpatic asupra
functiei cronotrope?
Stimularea parasimpatica si acetilcolina scad frecventa cardiac, prelungind
durata depolarizarii diastolice si marind valoarea potentialului diastolic maxim
(hiperpolarizare)
28. Care este efectul stimularii SN vegetative simpatic asupra functiei
cronotrope?
Stimularea simpatica duce la eliberarea adrenalinei ca mediator chimic
care determina o crestere a frecventei cardiac prin scaderea duratei
depolarizarii diastolice

29.

Definiti dromotropismul

Dromotropismul sau conductibilitatea este proprietatea miocardului de a

prelua stimuli la focarule de automatism si de ai conduce in toata masa.
Conductibilitatea este: - specifica (tesutul excitoconductor, viteze mari)
-nespecifica (ephaptica din aproape in aproape, miocard adult-de lucru, viteze
mici)
30. Care este efectul stimularii SN vegetative parasimpatic asupra
functiei dromotrope?
Stimularea fibrelor vegetative parasimpatice, prin intermediarul chimic
acetilcolina are effect dromotrop negative, alungind transmisia stimulilor, in
special vagul stang la NAV
La nivel transmembranar, acetilcolina creste permeabilitatea membranara
pentru K+ si produce hiperpolarizare, deci creste pragul de excitabilitate
intarziind astfel transmiterea impulsului
31. Care este efectul stimularii SN vegetative simpatic asupra functiei
dromotrope?
Stimularea fibrelor vegetative simpatico are effect dromotrop pozitiv
accelerand transmiterea stimulilor. Prin intermediarul chimic adrenalina si
noradrenalina actioneaza transmembranar reducand permeabilitatea pentru
K+ si crescand permeabilitatea pentru Na + si Ca 2+ deci determinand
depolarizare ceea ce determina o scadere a pragului de excitabilitatesi astfel
transmiterea excitatiei se face mai repede
32. Definiti inotropismul
Inotropismul sau contractilitatea este proprietatea miocardului de a raspunde
specific printr-o contractie la stimuli veniti din focarele de automatism
33. Care este efectul stimularii SN vegetative parasimpatic asupra
functiei inotrope?
Stimularea parasimpatica se realizeaza prin intermediul vagului care
determina cresterea valorii PDM de la -15 -60 mV la -65 -70 mV si astfel
rezulta alungirea pantei de autodepolarizare lenta diastolica astfel incat
Potentialul de Actiune se declanseaza mai greu si scade frecventa de generare
a stimulilor.
Stimularea vagala puternica poate chiar opri descarcarea stimulilor
34.Care este efectul stimularii SN vegetative simpatic asupra functiei
inotrope?
Stimularea simpatica scade valoarea PDM, panta de autodepolarizare lenta
diastolica e mai dreapta, se ajunge mai rapid la Potentialul prag, Potentialul
de actiune e mai usor de declansat, creste frecventa de generare a stimulilor
35. Ce efecte are stimularea vagului asupra proprietatilor cordului?
Excitatia vagala in afara de bradicardie si intarzierea conducerii
atrioventriculare mai produce o usoara scadere a fortei de contractie prin
efecte inotrop enegative (scaderea presiunii maxime ventriculare si scaderea
presiunii in diastole)
Nervul vag induce cresterea rezervelor de glycogen si fosfati macroergici la
nivelul miocardului , realizand astfel un effect protector asupra inimii

36. Legea (regula) lui Engelman

Chiar si in conditiile unui stimul precoce urmat de o contractie precoceextrasistola, perioadele fiziologice ale ciclului cardiac sunt conservate, acest
fenomen avand character de lege
37. Legea tot sau nimic a lui Bowdich-Ranvier
La stimuli sub valoarea prag, aplicai pe miocard, acesta nu rspunde, la
stimuli cu valoare mai mare dect valoarea prag, nu determin un rspuns
mai amplu dect cel determinat de valoarea prag, rspunsul este maximal.
38. Legea Frank Starling enunt
Fora de contracie a miocardului este proporional cu gradul de umplere al
cavitilor cardiace, deci cu gradul de umplere iniial al fibrelor miocardice.
39. Ce este o electrocardiograma?
Curentul electric care se produce in timpul unui ciclu cardiac e condus la
suprafata corpului daca plasam electrozi in diferite segmente (pe brat, gambe,
trunchi) putem inregistra potentialelectric=> o inregistrare= EKG
40. Care este importanta practica a inregistrarii unei
electrocardiograme?
Ne ofera informatii cu privire la:
-ritmul inimii
-originea impulsului si propagarea (conducerea) lui prin masa miocardului
-marimea cavitatilor cordului
-pozitia inimii
-extensia si localizarea unui infarct acut de miocard
-efectele modificarii concentratiei electrolitilor asupra proprietatilor
miocardului
-efectele unor medicamente asupra activitatii cordului
NU ofera date despre:
-activitatea miocardului
-functia de pompa
41. Care sunt derivatiile bipolar standard? Sensul polaritatii
-Derivatia I : BD(-) BS(+)
-Derivatia II: BD(-)PS(+)
-Derivatia III: BS(-)PS(+)
42. Enumerati derivatiile unipolare ale membrelor si indicate sensul
polaritatii
aVL, aVF, aVR

43. Unde se plaseaza electrozii pentru derivatiile precordiale? Sensul

derivatiilor
Electrodul exploratory se plaseaza pe torace in puncte precise si se leaga la
borna galvanometrului. Electrodul indifferent e legat la borna central si se
pune la polul negative al galvanometrului. Aceste derivatii se noteaza cu V=

derivatie unipolara cu borna central si cu cifre arabe1,2,3,..,6 in functie de

locul pozitionarii
-V1-spaiul IV intercostal parasternal dreapta
-V2-spaiul IV intercostal parasternal stnga
-V3-la mijlocul liniei ce unete V2 cu V4
-V4-spaiul V intercostal pe linia medioclavicular stng corespunzatoare cu
varful inimii
-V5-pe o linie orizontal care trece prin V4 i intersecteaz linia axilar
anterioar
-V6-pe aceeai orizontal care trece prin V4 i intersecteaz linia axilar medie
Mai exist i V7 i V8, derivaiile Frank, derivaia X, derivaia Pescador, V E.
-V1 i V2 n dreptul inimii drepte
-V3 i V4 n dreptul septului
-V5 i V6 n dreptul inimii stngi
44. Caracteristici EKG ale ritmului sinusal
-prezenta undei P. Aceasta unda trebuie sa preceada qRs, sa fie pozitiva in cel
putin doua din derivatiile standard ale planului frontal
-distantele P-P=R-R
-intervalul Pq=0.12-0.21
-frecventa cardiaca: 60-100/min
45. Ce unda de pe EKG reprezinta depolarizarea atriala?
Unda P
46. Caracteristici EKG ale undei P: durata, sens, amplitudine, ax
electric
Durata : 0,08-0,11sec
Amplitudine : 0,05-0,25
Morfologie rotunjit, simetric, uneori cu o mic incizur n vrf
Ax electric: +30o . +75o
47. Ce semnificatie are cresterea duratei undei P?
Cresterea duratei >0.11 sec => unda P cu aspect bifid, P mitral, in V1
aspect echidifazic.
HAS- in stenoza mitrala (a doua componenta a AS e mai ampla)
48.
Ce semnificatie are cresterea amplitudinii undei P?
Cresterea amplitudinii >0.25 mV=> unda P inalta,ascutita, simetrica, P
pulmonar, in V1 aspect difazic sau echidifazic
HAD (prima componenta a AD e mai ampla)

49. Atriograma: definitie, componente, durata (interval P-Q)

Definitie: depolarizarea atriala si conducerea atrioventriculara
Componente: Intervalul PQ adica unda P si segmental PQ( conducerea
atrioventriculara)
Durata : 0.12-0.21 sec in functie de frecventa cardiaca e mai aproape de 0.12
sec la o frecventa de 100 stimuli/min si mai aproape de 0.21 sec la o
frecventa de 60 stimuli/min
Acest interval este un criteriu de ritm sinusal

50. Conducerea atrioventriculara pe EKG: de cine este reprezentata si

ce durata are?
Rprezentata de: Segment PQ
Durata: 0.04-0.10 sec
51. Segmentul PQ: semnificatie, durata
Semnificatie: Conducerea atrioventriculara
Durata: 0.04-0.10 sec
52. Semnificatia alungirii segmentului PQ
Fiziologic- vagotonici, sportivi, la persone in varsta
Patologic- blocuri atrioventriculare- de gradul I
-de gradul II- Tip Mobitz I cu perioade
Luciani-Wenckebach
-Tip Mobitz II cu
relatie fixa
-fara
relatie fixa
-de gradul III
53. Semnificatia scurtarii segmentului PQ
Semnficatie: By-pass
Sindrom WPW ( Wolff Parkinson White) prin fasciculul Paladino-Kent (by-pass
AV)
Sindrom LGL (Lown-Ganong-Levine) prin fasciculul James (by-pass AN)
Fascicul Mahaim (by-pass Fascicul His si reteaua Purkinje)
54. Depolarizarea ventriculara de cine este reprezentata pe EKG si ce
durata are?
E reprezentata de: complexul qRs
Durata: 0.06-0.10
55. Complexul QRS normal: durata, amplitudine, sens, ax electric
Durat = 0,06-0,10 sec
Amplitudine = 10-20 mm - derivaii standard
30 mm - derivaii precordiale
Indice White Bock -14 - +18mm [(+)DI + (-)DIII] - [(-)DI + (+)DIII]
Daca IWB > 18 mm=>HVS
<-14 mm=> HVD
Indice Sokolov Lyon trebuie sa fie amplitudinea <30mm
S(V1,V2)+ R(V5,V6) <45 mm la pers pana in 20 de ani
<35mm la persoanele peste 20 de ani
Ax electric = +30o+60o cu limite ntre -30o..+110o
56. Care este semnificatia undelor din complexul QRS in plan frontal?
q= depolarizarea septului
R= depolarizarea ventriculilor
s= depolarizarea laturilor si bazei ventriculilor
57. Care este semnificatia undelor din complexul QRS in plan
orizontal?
In V1,V2- complex epicardic drept de tip rS
r= depolarizarea septului si a VD
S=depolarizarea VS
In V3,V4- complex echidifazic zona de tranzitie de tip RS
In V5,V6- complex epicardic stang de tip qRs
-qR
-Rs
q= depolarizare septala

R= depolarizarea VS
s= depolarizarea VD
58. Complexele epicardice: morfologie semnificatia undelor
In V1,V2- complex epicardic drept de tip rS
r= depolarizarea septului si a VD
S=depolarizarea VS
In V3,V4- complex echidifazic zona de tranzitie de tip RS
In V5,V6- complex epicardic stang de tip qRs
-qR
-Rs
q= depolarizare septala
R= depolarizarea VS
s= depolarizarea VD
59. Ce semnificatie are cresterea duratei complexului QRS?
Cresterea duratei qRs-ului peste 0.10 sec =>- bloc de ramura
-in extrasistole ventriculare
-in WPW
-in Mahaim
-hipertrofii de ventriculi

60. Ce semnificatie are cresterea axei electrice a complexului QRS?

AqRs > 1100 -rotatie orara, cord verticalizat, rotatie varf inapoi =>HVD
-BRD de cauze inflamatorie, vasculare, congenitale
61. Ce semnificatie are cresterea amplitudinii complexului QRS?
HVS cand - in DI e amplitudinea undei R mare
-in D III e amplitudinea unde S mare
-IWB>18 mm
-ISL> 35mm
HVD cand- in DI e amplitudinea undei S mare
-in D III e amplitudinea unde R mare
-IWB<-14mm
Creste amplitudinea in:
-blocuri majore
-extrasistole ventriculare
62. Ventriculograma: definitie, componente, durata (interval qT)
Definitie: Depolarizarea si repolarizarea ventriculara sau sistola electrica
Componente: interval qT, cuprinde qRs, segment ST si unda T
Durata: 0.24-0.42 sec
63. Repolarizarea ventriculara, de cine este reprezentata pe EKG?
Segment ST ( repolarizare pasiva,lenta) si unda T( repolarizare finala, activa,
rapida)
64. Segment ST: semnificatie, punct de jonctiune
Segment ST= inceputul repolarizarii ventriculare- faza de repolarizare pasiva,
lenta
-Punctul de jonctiune se afla pe linia izoelectrica
-supradenivelat pana la 0.3 mV in V2V3
-subdenivelat pana la 0.05 mv in restul derivatiilor
65. Segment ST pathologic: aspect, semnificatie
Modificari primare:-afectiuni coronariene- sindroame de tip ischemic

-efectul digitalizarii cornice

-tulburari hidroelectrolitice
Modificari secundare: -St subdenivelat, T negativ si asimetric
-Insotesc modificarile primare de depolarizare din
HVD, HVS, BRD, BRS, Extrasistole ventriculare, WPW
Modificari mixte: primare si secundare- la supraincarcari ventriculare mari
66. Unda T: semnificatie si caracteristici EKG- durata, amplitudine,
morfologie
Semnificatie: repolarizarea finala ventriculara- faza de repolarizare active,
rapida
Durata: 0.15-0.30 sec
Amplitudine: -in plan frontal: 1/6, 1/8, 1/2 din amplitudinea complexului qRs
-In plan orizontal: 1/4 ,1/2
din amplitudinea complexului
qRs
Morfologie: asimetrica: panta ascendenta mai lenta sic ea descendenta mai
abrupt

67. Modificari patologice ale undei T

Modificari primare:-afectiuni coronariene- sindroame de tip ischemic
-efectul digitalizarii cornice
-tulburari hidroelectrolitice: -hipercalcemii T rotunjite
-hipocalcemii T
simetric, inalt, ascutit
Modificari secundare: -St subdenivelat, T negativ si asimetric
-Insotesc modificarile primare de depolarizare din
HVD, HVS, BRD, BRS, Extrasistole ventriculare, WPW
Modificari mixte: primare si secundare- la supraincarcari ventriculare mari
68. Expresia EKG a unui infarct acut de miocard
-Q=necroza
-modificari de segment ST supra/subdenivelat= leziune
epicardica/endocardica
-modificari de unda T simetrica, pozitiva sau negative= ischemie
69. Frecventa normala cardiaca la adult, la nou nascut, la copilul peste
1 an si peste 5 ani
In repaus, frecventa cardiaca: 70-75 batai/min la adult si mai crescuta la
copii: nou nascuti: 130-150 batai/min, copil peste 1 an: 100-130batai/min,
copil peste 5 ani: 100-110batai/min
70. *Limite ale frecventei cardiace la efortul fizic, functie de starea de
antrenament
La cordul in effort fizic debitul cardiac creste parallel cu frecventa cardiac
pana la valori cuprinse intre 170-200 batai/min
71. Tahicardia sinusala: cauze, aspect EKG, consecinte
Cauze: stimulare simpatica, emotii,efort fizic, febra, drogurile, hipertiroidism,
anemii, hemoragii, infectii, patologie cardiac
Consecinte aspect EKG: se scurteaza durata ciclului cardiac, sgementelor,
intervalelor si foarte putin a undelor, P devine mai amplu mai ascutit si unda T
mai aplatizata
72. Bradicardia sinusala: cauze, aspect EKG, consecinte

Cauze: Stimulare parasimpatica, la sportivii de performanta, hipertiroidism,

hiperpotasemie, hipertermie, intoxicatie cu digitala,tratament cu -blocant,
patologie cardiac
Consecinte aspect EKG:se alungesc segmentele,intervalele, foarte putin
undele
73. Caracteristici EKG ale fibrilatiei atriale
Lipsa undei P si inlocuirea cu f, undele f si F se vad in avF si v1 mai bine,
distanta dintre complexele qRs e inegala, Frecventa pt atria intr-o forma care
nu este sub tratament e de 400-6000batai/min iar pentru ventricul este <150
batai/min
74. Care sunt miofilamentele contractile ale sarcomerului?
Actina-microfilamente subiri
Miozina-microfilamente groase

75. Care sunt proteinenele modulatoare ale contractiei sarcomerului?

Troponina i tropomiozina, si actina
76. Sistola ventriculara: faze, durate, evenimente valvulare, sensul
curgerii sangelui
Durata: 0,3 sec
Faze:- perioada de pregatire de la inceputul complexului qRs pana la MT;
durata 0.07 sec ; se inregistreaza doar prin cateterism cardiac
-perioada istolei izovolumetrice(=contractia izovolumetrica)de la MT la
PdAd ; durata 0.05sec; valvele atrioventriculare sunt inchise si prin punerea in
tensiune a fibrelor miocardului va creste presiunea intraventriculara reusind
sa egalizeze sau chiar sa depaseasca presiunea din vasele mari. In acest
moment se deschid valvele sigmoide, ordinea de deschidere este: Pd=>Ad si
incepe urmatoarea faza adica:
- sistola izotona care are doua perioade- ejectie rapida (0.09 sec)
- ejectie lenta (0.11-0.13
sec)
77. Sistola atriala- durata, sensul curgerii sangelui
Durata: 0.11-0.15 sec
Prin tensionarea miocardului atrial creste presiunea intraatriala, e expulzata
10% din cantitatea de sange. Contributia acestei faze: creste cand creste
frecventa cardiaca si se reduce f mult umplerea lenta ventriculara. Volumul de
sange care se gaseste la sfarsitul sistolei atriale in ventriculi =vol
telediastolic (130 ml); presiunea se mai numeste presiune telediastolica si
diferenta pt :
VD= 6-8 mmHg si VS=8-12 mmHg
78. Diastola ventriculara: faze, durate, evenimente valvulare, sensul
curgerii sangelui
Durata: 0.5 sec
Faze: -protodiastola fiziologica de la sfarsitul ejectiei lente=> inchiderea
sigmoidelor AP; durata: 0.02-0.04 sec; corespunde cu egalizarea presiunii din
vene pentru un scurt moment cu presiunea vaselor mari dupa care presiunea

din vasele mari depaseste presiunea din ventriculi si se inchid Aorta si

Pulmonara=> scade brusc presiunea in ventriculi
-relaxarea izovolumetrica AP=>TdMd; durata 0.08sec. Toate valvele
sunt inchise, presiunea in ventriculi scade spre 0 sau valori usor negative=>
deschiderea valvelor atrioventriculare T apoi M
-umplere ventriculara-rapida 0.11-1,13 sec sangele trece brusc din Atrii
in Ventriculi, aproximativ2/3 din cantitatea de sange
-lenta 0.19-0.25 sec aproximativ 1/3 din
cantitatea de sange
-sistola atriala: 0.11-0.15 sec, Prin tensionarea miocardului atrial creste
presiunea intraatriala, e expulzata 10% din cantitatea de sange. Contributia
acestei faze:creste cand creste frecventa cardiaca se se reduce foarte mult
umplerea ventriculara . Volumul de sange care se gaseste la sfarsitul sistolei
atriale in ventriculi =vol telediastolic (130 ml); presiunea se mai numeste
presiune telediastolica si diferenta pt :
VD= 6-8 mmHg si VS=8-12 mmHg

79. Diastola atriala- durata

0.7 sec
80. Presiunea (sistolica si diastolica) in atrii si ventriculi
sistol

diastol

atriu drept

4-6

0, 2 mmHg

atriu stng

6-8

0, 2

ventricul drept

25-30

0,-2

ventricul stng

120-130

0,-2

81. Volumul sistolic: ce este, cum se mai numeste, valoarea normala

Volumul sistolic se mai numeste volum bataie sau stroke-ul si reprezinta
suma dintre volumul telediastolic si volumul telesistolic (VTD+VTS)
Valoarea normala: 60-70 ml
82. Valoarea volumului sistolic in efortul fizic
Valorea: 120 ml pt ca SNV simpatico descarca catecolamine si frecventa
cardiaca impreuna cu debitul cardiac cresc
83. Volumul telediastolic: ce este, valoarea normala
Volumul telediastolic este cantitatea de sange existent in ventricului la
inceputul sistolei ventriculare
Valoare:120-140 ml
84. Volumul endsistolic: ce este, valoarea normala
Volumul endsistolic e volumul care ramane in cavitatea ventriculara la
sfarsitul perioadelor ejectionale
Valoarea normal: 50-60ml
85. Debitul cardiac- definitie, valoare in starea de repaus si formule de
calcul
Debit cardiac - cantitatea de snge ejectat de ventricul stng n circulaia
sistemic i de ventricul drept n circulaia pulmonar

 O2
100
O

O
2
arterial
2
venos
Qc = vol. sist. x =
= 5-6l/minut
86. Valoarea debitului cardiac la efort fizic
n efort Qc(debitul cardiac) ajunge la 25-30 l/min

87.

Zgomotele cardiace: ce sunt, care sunt, unde se asculta?

Definitie: Zgomotele cardiac sunt vibratii audibile determinate de
fenomene hemodinamice ale inimii si vaselor mari, in timpul unui ciclu
cardiac
Sunt sistolice si diastolice si se asculta in cele 4 focare de ascultatie.
Zgomotele pot fi percepute prin metoda ascultatiei cu stetoscopul sau
direct cu pavilionul urechii pus pe torace.
88. Componente valvulare cuprinse in zgomotul I
MTPdAd
89. Componente valvulare cuprinse in zgomotul II
APTdMd
90. Focarul de ascultatie si diametrul orificiului mitral
Focarul mitral-spaiul 5 intercostal pe linia medioclavicular stng
Diametrul superior-32 mm
Diametrul inferior-26 mm
91. Ce faza a ciclului cardiac este intre Mitrala inchidere si Aorta
deschidere?
Sistola izovolumetrica
92. Ce faza a ciclului cardiac este intre Aorta inchidere si Mitrala
deschidere?
Diastola ventricular
93. Focarul de ascultatie si diametrul orificiului tricuspidian
Focarul tricuspidian-poriunea inferioar a sternului, aproape de jonciunea cu
apendicele xifoid
Diametru=35 mm
94. Focarul de ascultatie si diametrul orificiului aortic
Focarul de ascultaie aortic-n spaiul II parasternal stnga
Diametru 20-23 mm
95. Focarul de ascultatie si diametrul orificiului pulmonar
Focarul pulmonar-spaiul 2 parasternal stnga
Diametrul 20-23 mm
96. Focarele de ascultatie pentru zgomotele cardiace
-La baza inimii: focarul aortic in spatiul II parasternal drept, focarul
pulmonarei e simetric cu el; La baza inimii se aude mai bine zgomotul II
-La varful inimii: focarul mitral in spatial V intercostals pe linia
medioclaviculara stang corespunzator cu apexul; cu electrodul V4; La
varful inimii se aude mai bine zgomotul I datorita M 80% din zgomotul I
-Focarul tricuspidian in partea inferioara a ternului aproape cu
jonctiunea cu apendicele xifoid
Alte focare:
- Focarul ERB- spatial III intercostal parasternal stang

Focarul Aria mezocardica- spatiul IV parasternal stang

97.

Accentuarea si diminuarea fiziologica a zgomotelor cardiac

-La tineri cu perete thoracic subtire
-In emotii (tahicardie)
-tahicardie din effort fizic
-hipertiroidism arterial si pulmonar
Mai diminuate:
-la varstnici (care au emfizem pulmonar)
-in caz de colectii purulente si pericardice
-zgomote dedublate (dedublari ale zgomotelor I si II) Zgomotul I apare
dedublat de la sfarsitul expirului si inceputul inspirului la tineri,
dedublarea fiziologica a zgomotului II cand e un decalaj mai >0.02 sec
intre AdP

98.

Legea fundamentala a hemodinamicii Hagen-Poiseuille

Qc este direct proporional cu diferena de presiune i raza vasului la puterea

a 4-a i invers proportional cu de 8 ori produsul dintre lungimea vasului i
vscozitate:

Qc

Pr 4
8l

r4/l= factor geometric dependent de vas

= factor reologic (vascozitatea sangelui)
Factorul geometric+ Factorul reologic = rezistenta periferica
99.

Sectoarele hemodinamice ale sistemului de inalta presiune

Sistemul de nalt presiune - de la valvele sigmoide pn la sfincterul
precapilar(sistemul rezistiv)
100. Sectoarele vasculare din sistemul de joasa presiune
Sectorul de joas presiune - de la sfincterul precapilar la atriu drept
Sectorul capilar - de schimb
Sectorul venos capacitiv
101. Tipuri de curgere ale sangelui prin vase
-Curgere laminara (linistita, economica, silentioasa, pierderea de presiune e
proportional cu debitul, straturile de lichid sunt paralele intre ele; frecarea e
mica cea mai mareviteza e in axul tubului)
-Curgere turbulenta (neeconomica, straturile de lichide sunt dispuze
dezordonat, frecarea e mare, iar pierderea de presiune e proportional cu
debitul la patrat)

102. Rolul arterelor

Datorita structurilorelastice nu opun rezistenta la flux, se destind usor, avand
rolul de a transforma fluxul de sange intermitent generat de sistola si diastole,
in flux continuu pulsatil in lungul vaselor. Elasticitatea peretilor arteriali,
adevarate cistern de presiune transforma cresterile presionale intermitente
in flux continuu
103. Factorii de care depinde circulatia sangelui in artere
Factorul central - fora de contracie a inimii
Factorul periferic - rezistena din peretele arteriolar
Cantitatea de snge din vas
Vscozitatea sngelui i calibrul muscular
104. Ce metode utilizati pentru aprecierea unei obstructii la nivelul
unui trunchi arterial mare?
Eco-Doppler, pletismografie, reografie
105. Care sunt factorii hemodinamici de care depinde tensiunea
arteriala?
Factorul central - Qc
Factorul periferic - rezistena depinde de sectorul rezistiv, vscozitate,
cantitate de snge din vas, elasticitatea pereilor vasculari.
106. Tensiunea arteriala normala
-sistolic 110-140 mmHg, 14 16 KPa
Limita inferioar 110 mmHg la brbai i 105 mmHg la femei
-diastolic 60-80 mmHg, 8-11 KPa ( jumatate din presiunea sistolic plus
10)
107. Tensiunea arteriala normala la nivelul bratului, membrelor
inferioare si extremitatii cefalice
La nivelul bratului: cu 3-4 mmHg mai mare la bratul drept fata de cel stang
La membrele inferioare: cu 20-40 mmHg mai mare presiunea sistolica si cu
10-20 mmHg presiunea diastolica fata de membrele superioare
108. Valoarea normala a presiunii arteriale medii
95-100 mmHg
109. Presiunea pulsului: ce este, cum se mai numeste si care este
valoarea normala
Este diferenta dintre Presiunea sistolica si presiunea diastolica
Se mai numeste presiune diferentiala
Valoarea normala : 500 mmHg
110. Ce metode de masurare a tensiunii arteriale cunoasteti? Care este
principiul acestor metode
-Metoda Palpatorie (Riva-Roci)- se determina P sistolica
-Metoda Ascultatorie (Korotkov) se determina P sistolica si diastolica
-Metoda oscilometrica (Pachon si Recklinghausen)- se determina indicele
oscilometric, P sistolica si diastolica, T arteriala medie
Principiu: aplicarea unei presiuni din exteriorul vasului pana acesta se
colabeaza complet dupa care se scade volumul presiunii din aparat> Cand
presiunea din aparat e egala cu presiunea maxima se percepe un puls in
sectorul din aval (dinainte) sau se aude primul zgomot sau se depisteaza
primele oscilatii ale peretelui arterial
111. Ce sunt zgomotele Korotkov, unde le auziti si in ce conditii?
Sunt o serie de zgomote provocate de curgerea turbulent a sangelui prin
artera comprimata. Primul zgomot fin aparut in timpul decomprimarii

progressive a mansetei, denumit de Korotkov ton arterial, corespunde valorii

presiunii sistolice (maxime), care depasind forta oponenta din manseta,
forteaza sangele sa se deplaseze prin regiunea comprimata. Cu cat
decomprimarea se apropie de valoarea presiunii minime, cu atat artera
ramane mai mult timp deschisa, fluxul este mai mare si zgomotele- suflurilemai puternice. In momentul in care se ajunge la nivelul presiunii diastolice
(minime), zgomotele diminua brusc in intensitate
112. Explicati ce auziti daca puneti un stetoscop la plica cotului (fara
compresie pe artera brahiala)
Daca se plaseaza stetoscopul la plica cotului pe artera brahiala, in conditiile in
care nu exista presiune in manseta aparatului de tensiune, nu se aude nimic,
deoarece curgerea sangelui prin artere e linistita, de tip laminar
113. *Cum poate fi TA la gravide, dupa trimestrul II de sarcina si de ce?
La gravide tensiunea arteriala creste pentru ca
114. Viteza undei pulsatile

S
y z x
'
V = T = T T

x-distana (cm) de la carotid la furculia sternal

y-distana de la furculia sternal la ombilic
z-distana de la ombilic la transductor pentru artera femural
T-timpul de propagare al pulsului carotidian PC
T-timpul de propagare al pulsului femural PF
Arterele mari - aort 4m/s
Arterele periferice - 6 m/s
115. Care este frecventa pulsului in repaus si in efort?
Frecventa pulsului reflecta frecventa contractiilor ventriculului stang.
Valoarea normal: 70-80 batai/min
Poate fi crescuta (pulsus frequens-tahicardie) sau scazuta (pulsus rarusbradicardie)
116. Rolul venelor
Colectare si aprovizionare cu sange a cordului, mentine un volum sanguine de
rezerva
117. Factorii de care depinde circulatia sangelui in vene
-diferena de presiune dintre captul venos al capilarelor(15 mmHg) i atriul
drept (2 mm Hg)
-presiunea hidrodinamic din sistemul arterial
-fora de aspiraie central - aspiraia cardiac i toracic
-micrile respiratorii
-contracia izoton i izometric
-fora gravitaional
-tonusul capilar
-prezena valvulelor pe traiectul venelor inferioare

118. *Valoarea normala a presiunii venoase la nivelul atriului

drept,membrelor inferioare, extremitatii cefalice
Valoarea normal la plica cotului in clinostatism: 4-12cm H 2O( dupa Moritz si
Tabora) sau 8 mmHg (cu valori ceva mai mici la femei si la persoanele in

varsta). In ortostatism, fiind o presiune de tip hydrostatic, la membrele

inferioare creste mult- pana la 112 cm H2O la laba piciorului
119. In ce sector vascular este cea mai mare rezistenta?
n sectorul de nalt presiune-sectorul arteriolar
120. In ce sector vascular este cel mai mare pat vascular?
n sectorul venos 65-70 % din volumul de snge total
121. In ce sector vascular este cea mai mare presiune?
n sectorul arterial, aorta =110-130 mmHg
122. Enumerati mecanismele principale de schimb la nivelul capilarelor
-filtrare-absorbtie
-difuziune
-micropinocitoza-citopemsis
123. Care sunt cauzele majore ale edemului interstitial?
Lichidul interstitial se formeaza prin filtrarea la capul venos al capilarului, din
care se reabsoarbe aproape 90% din el la capatul venos al capilarului. Desi se
reabsoarbe, se dreneaza cea mai mare parte a filtratului, 10% din lichidul ce
ramane in interstitiu ia calea sistemului limfatic care ajunge din nou in
sectorul venos al circulatiei.. Daca aceasta drenare este defectuoasa, se
ajunge la edem- caracterizat prin acumulare de lichide in interstitiu
124. Debit coronarian in repaus si efort maximal . valori
125.consum miocardic de oxigen in repaus : valori normale

126.Parasimpaticul: intermediar chimic- receptorii pe care

actioneaza, efecte asupra proprietatilor miocardului
Acetilcolina se va fixa pe receptorii M (muscarinici), N(nicotinici) si I
(intermediar: M si N- care se gasesc in trunchiul cerebral, thalamus, SNV)
La nivelul aparatului cardiovascular, receptorii Muscarinici determina:
bradicardie,vasodilatatie,scaderea tensiunii arteriale
La nivelul aparatului cardiovascular, receptorii Nicotinici au effect dublu: -de
tip parasimpatic: bradicardie, hiperperistaltism gastrointestinal, mioza
-de tip simpatic: tahicardie, hipertensiune arteriala, tahipnee, tremuraturi
musculare

127. Care este efectul stimularii parasimpaticului asupra cordului?

Acetilcolina se va fixa pe receptorii M (muscarinici), N(nicotinici) si I
(intermediar: M si N- care se gasesc in trunchiul cerebral, thalamus, SNV)
La nivelul aparatului cardiovascular, receptorii Muscarinici determina:
bradicardie,vasodilatatie,scaderea tensiunii arteriale
La nivelul aparatului cardiovascular, receptorii Nicotinici au effect dublu: -de
tip parasimpatic: bradicardie, hiperperistaltism gastrointestinal, mioza

-de tip simpatic: tahicardie, hipertensiune arteriala, tahipnee, tremuraturi

musculare
128. Simpaticul: intermediar chimic- receptorii pe care actioneaza,
efecte asupra proprietatilor miocardului
Adrenalina stimuleaza receptorii alfa, beta 1 si beta 2. Stimularea receptorilor
beta 1 pe miocard are drept consecinta effect inotrop pozitiv. Dupa adrenalina
creste presiunea sistolica, dar scade presiunea diastolica, datorita stimularii
receptorilor beta (care produc vasodilatatiemusculara, coronariana,
cerebrala)Prin scaderea presiunii diastolice, scade rezistenta periferica, deci
creste debitul la periferie.
Noradrenalina stimuleaza receptorii alfa 1 si 2 determinand vasoconstrictie
generalizata care determina la randul ei cresterea presiunii sistolice si
diastolice, deci cresterea rezistentei periferice si scaderea fluxului de sange
periferic
129.
Care este efectul stimularii simpaticului asupra cordului?
- efect cronotrop pozitiv - crete permeabilitatea celulelor P pentru Na + i
2+
Ca cu accelerarea
pantei lente diastolice a depolarizrii
- efect dromotrop pozitiv - crete viteza de conducere prin NAV i fasciculul
His
130.
Principalele zone reflexogene cu rol in reglarea cordului si
vaselor
Crosa aortic, sinusul carotidian, atrii, ventriculi, trunchiul arterei pulmonare,
ramura dreapt i ramura stng a arterei pulmonare.
131.
Ce este un reflex depresor, cand se produce, de cine este
mediat si ce determina?
132.
Dati exemple de reflexe depresoare si descrieti arcul reflex.
133
Ce este o manevra vagala, cand se executa si care sunt
rezultatele?
134.
Enumerati substantele cu actiune vasodilatatoare
-acetilcolina
-histamina
-bradikinina
-EDRF(factorul endotelial de relaxare)
-FAN(factorul atrial natriuretic)
-adenozina
-PG-E1, PG-E2, PG-I2
-catabolii acizi, CO2, VIP, substana P
135.
Enumerati substantele cu actiune vasoconstrictoare
-catecolaminele
-serotonina
-angiotensina
-ADH
-PG-F1,PG-F2
-Tromboxan (TXA2)
-EDCF(factor de contracie a musculaturii netede vasculare)
-neuropeptidul Y