Functia de automotism sau cronotropa capacitatea cordului de a se contracta ritmic datorita

potentialelor de actiune intrinseci(potentialele generate de celulele pacemaker) Sunt 2 tipuri de

cardiomiocite – lucratoare sau cu raspuns rapid care sunt majoritatea si formeaza miocardul atrial si
miocardul ventricular si sunt celulele musculare atipice de tip embrionar care au un apparat contractile
slab dezvoltat dar in schimb acestea cellule atipice sunt grupate in sistemul excitoconductor al cordului
care are functia prioritare de a asigura functia cronotropa ritmica si a conduce excitatia la alte cellule (de
a transmite catre miocardul lucrator )

Sistemul excitoconductor este reprezentat de cellule musculare atipice care au o proprietate intrinseca
de automatism adica de a genera potentiale de actiune care in urmare se propaga mai departe catre
miocardul atrial si miocardul ventricular. Sistemul excitoconductor depleneste 2 functii : FUNCTIA
CRONOTROPA SI FUNCRIA DROMOTROPA ( de a transmite potential catre cellule lucratoare)

GRADIENTUL AUTOMATISMULUI CARDIAC! Daca am selecta cellule atipice din aceste structure
( fasciculul hiss sau fibrele purkinge cellule musculare atipice embrionare si am privy la ele la microscop
am abserva ca ele se contracta numai ca contractia lor este deferita , unele se contracta cu forta 100-
110 contractii pe minuta altii 70-80 , fiecare celula are o frecventa proprie. In momentul cand aceata
cellule cand sunt puse in conditii de proliferare se conecteaza intre ei cu nexusuri (jonctiuni cu o
rezistenta foarte mica sunt canale ionice , permit trecerea ionilor de na si in felul acesta propaga
potentialul de la o celula la alta. In momentul cand aceste cardiomiocite se conecteaza intre ele , in
acest moment toate se vor incepe se contracta cu frecventa cea mai inalta ( celula cu frecventa cea mai
mare va impune ritmul sau altor cellule ) CELULA DATA DEVINE PACEMEKER ACTIV.

In conditii fiziologice in sistemul excitoconductor pacemakerul active acel care genereaza frecventa de
baza a miocardului este nodulul sinoatrial (frecventa de a generarea potentialului este cea mai inalta )

Experementul stanius pe broscuta care a confirmat ca fiecare componenta de sistemul excitoconductor (

nodulul sinoatrial , atriul ventricular, fasciculul hiss ) au frecvente proprie de autoexcitatie sau
ritmicitatea proprie. Aceasta experienta a confirmat ca frecventa de autogenerarea potentialului de
actiune scade de la baza cordului spre apex, ce inseamna ca frecventa cea mai mare este la nivelul
nodulului sinoatrial dupa care nodulul atrioventricular fasciculul hiss fibreke purkinje) Gradient
( deferenta) de automatismul.

Frecventa activitatii cardiace contractual cordului este modulate de sistemul nervos vegetativ simpatico
parasimpatic si de alte substante umorale din sange

Inima denervata – la care au fost sectionate fibre simpatico si parasimpatice ( inima izolata )

Cardiostimulatorul reprezinta electrozi introdusi in zona bazei cordului conectati la un acamulator /

baterie care genereaza stimuli electrici de o anumita fdrecventa.

Inima raspunde si la stimuli mecanici ( resuscetare )

Sistemul excitoconductor, 1- Nodulul sinoatrial, fibrele internodale care asigura transmiterea

potentialului de actiune generate la nivelul nodulului sinoatrial catre nodulul atrioventricular , 2-
Nodulul atrioventricular , fasciculul hiss si fibrele purkinje.
 Circulatia sangelui
Sistemul cardiovascular care este format din cord si o retea de vase sanguine are un rol
important de a asigura tesuturile, sisteme de organe cu volumul necesaar de sange in
dependenta de activitatea acestor tesuturi, organe, sisteme de organe. Prin intermediului
sangelui transportat catre tesuturi se transporta substante necesare nutritive, hormoni care
influenteaza activitatea organelor. Se preiau din tesuturi substante catabolite(hydrogen, CO2)
in felul acesta se mentine parametrii interni ai organizmului si a celulelor.
Sunt 2 circuite: circulatia sistemica( mare) si circulatia pulmonara(mica). Inima din acest punct
de vedere este o pompa sau 2 pompe (pompa dreapta si pompa stanga care pompeaza sange in
aceste 2 circuite)
Rolul circulatie mice este de a asigura schimbul de gaze, functia respiratorie, deoarice preia
sangele venos de la organe tesuturi si respective este transportat catre plamani aici are loc
schimbul de gaze, se preia oxigenul din aer atmospheric, se cedeaza dioxid de carbon care se
formeaza in rezultatul oxidarii nutrimentelor (glucoza)
Circulatia sistemica care porneste din aorta diferite vase sangvine, microcirculatia sangele din
tesuturi este preluat de venule vene si ajunge la cord VENA CAVA INFERIOARA si VENA CAVA
SUPERIOARA , din atriul drept sangele trece in ventriculul drept, trunchiul pulmonar sangele
venos prin arterele pulmonare circula la nivelul alveolelor, schimbul de gaze si prin venele
pulmonare sangele arterial de acuma ajunge in artiul stang, ventriculul stang sim ai departe
iarasi circulatia sistemica .
Din punct de vedere morfofunctional sunt mai multe tipuri de vase. Toate vasele au fuctie
comuna de a transporta sangele si in dependenta de structura lor mai sunt si functii mai
specific.
Arterele prin modificarea diametrului lor au functie de a modifica rezistenta periferica totala , in
felul acesta arteriolele se implica in controlul presiunii rezistente si presiunii sangvine

Tensiunea vasculara exercitata este forta care se opune presiunii sanguine. Tensuinea si presiunea
practice au aceliasi valori numai ca sunt orientate ca vectori in directii opuse.
Variatii presiunii sanguine sau pulsatile presionale(slide 45) ale presiunii arteriale ne aducem aminte ca
pe axa X se aplica compartimentele vasculare (aorta arterele arteriorile capilarele venulele vena cava
inf+sup.) In vaseve de tip arterial sau in arterile de calibru mare sunt oscilatii presionale cauzate de ciclu
cardiac de sistola si diastola, aceste oscilatii se numesc oscilatii cardiace a presiunii sanguine. In timpul
sistolei pompa cardiaca genereaza o enersie kinetica a sangelui si creste presiune in aorta de aceia si
presiunea in momentul sistolei va fi cea mai mare. Datorita elasticitatii aorta se delata un pic in asa fel se
imagazineaza un pic cantitate de sange in aorta si in timpul diastole de acuma datorita elasticitatii peretii
aortei revin la starea lor initiala si genereaza iarasi o forta kinetica a celui volum de sange care sa
imagazinat in aorta in timpul sistolei, in felul acesta datorita elasticitatii aorta si alte artere de calibru
mare realizeaza o functie importanta – efectul Winkelsel care are efectul de a transforma curgerea
discontinua a sangelui in curgerea continua. Pompa cardiaca pompeaza sange pe portii, in cantitati
discontinui ( volumul systolic sau volumul bataie) iar pe parcurs datorita efectului si elasticitatii se
diminueaza aceasta curgere discontinua si se transforma in continua. Exemplu: 2 tevi un rezervuar de
apa, o teva rigida, care nu se modifica diametrul ei datorita presiunii generate de volumul de apa si o
teava elastica , obeservam ca datorita efectului Wikensel atunci can d deschidem/inchidem robinetul
permitem apei se curge spre portii in cantitatii discontinue , in tevi regide tot as ava curge apa
(discontinua). In a doua teava datorita anumitor proprietati a elasticitatei si efectul curgerea discontinua
se transforma in continua si pe parcurs la nivelul vaselor mai mici curgerea va fi continua dispar acestea
oscilatii cardiace.

SLIDE 48. Simulam ca aceasta este aorta si simulam injectia sangelui, se elibereaza volumul systolic, se
dilata aorta se magazineaza o anumita cantitate de sange din volumul current, iar in timpul diastole prin
elasticitatea revin peretii la starea initiala si acest surplus de sange este iliminat in urmatoarele vase.

METODELE CLINICOFIZIOLOGICE DE CERCETARE A ACTIVITATII CARDIACE(TEMA 4)

FENOMENELE ACUSTICE CARE AU LOC IN CADRUL CICLULUI CARDIAC, FENOMENELE ACUSTICE CARE
REPREZINTA UNELE FENOMENELE IMPORTANTE IN BAZA CARORA MEDICUL POATE SA PUNA
DIAGNOSTICUL DE AFECTIUNE SAU A APARATULUI VALVULAR SAU A PERETELUI MUSCULAR SAU A
MIOCARDULUI.

IN PERIOADA CICLULUI CARDIAC SISTOLA DIASTOLA SE REALIZEAZA MODIFICARI MECANICI IN

DINAMICA VALVELOR CARDIACE. MODIFICARI IN DINAMICA CURGERII SANGELUI DIN ATRII IN
VENTRICULI SI DIN VENTRICULI IN VASE SANGVINE SI ACESTEA FENOMENE MECANICE GENEREAZA
UNELE FENOMENE ACUSTICE. ACESTE FENOMENE ACUSTICE SE IMPARTA IN DOUA CATEGORII. E
VORBA DE ZGOMOTELE CARDIACE CA FENOMENE ACUSTICE NORMALE SI FENOMENE ACUSTICE
PATOLOGICE(SUFLE CARDIACE) MANIFESTARI PATOLOGICE ALE ACTIVITATII CARDIACE. LA COPII IN
PERIOADA DE CRESTERE SUFLE CARDIACE SUNT NORMA. SUNT 4 ZGOMOTE CARDIACE, ASCULTATIV
CU AJUTORUL FONENDOSCOPULUI STETOACUSTIC SE AUD ZGOMOTUL 1 SI 2, IAR ZGOMOTUL 3 SI 4
SUNT FOARTE SLABE SI IN UNELE CONDITII SUNT AUZITE STETOACUSTIC DAR DE OBICEI SE DETERMIN
PRIN METODA FONOCARDIOGRAFIA. COMPONENTA VALVULARA ESTE FOARTE IMPORTANTA IN
PRODUCEREA ZGOMOTELOR CARDIACE, E VORBA DESPRE VALVE ATRIOVENTRICULARE SAU CUSPIDE.

CAUZELE ZGOMOTELOR CARDIACE. ZGOMOTUL CARDIAC REPREZINTA OSCILATIE PERETIILOR

CORDULUI SAU OSCILATIILE GENERATE LA INCHIDEREA DESCHIDEREA VALVELOR SAU LA CURGEREA
SANGELUI, SI TOATE ACESTE OSCILATII SE TRANSMIT CUTII TORACICE SI ATUNCI CAND APLICAM
MEMBRANA STETOSCOPULUI AUZIM ACESTE ZGOMOTE.

PRIMU ZGOMOT SISTOLIC S1 CRESTE