Apa in organism Compartimente lichidiene

Introducere: Organismele vii contin >70% H2O;celulele>80% Organismul uman->ontogeneza:95%->55%G; Organismul adult este alcatuit din:50-60% apa, 40% rezidiu uscat format din: 18% proteine, 15% lipide, 7% substante minerale (pentru un subiect de 70Kg)glucide 10% Deficitul de H2O->deshidratare (-15%G-exit 5-7 zile); Excesul hidric->edeme,ascita,Edem pulmonar acut Diversi electroliti,macromolecule,molecule mici alcatuiesc compartimentele lichidiene.

Proprietatile fizice

Tensiune superficiala mare (curgere capilara,micelizare,motilitate); Vascozitatea->1(de referinta); Conductibilitate calorica si electrica mari,amortizor termic; Proprietati calorice care faciliteaza iradierea, conductia, convectia, evaporarea;Evaporarea perspiratiei insensibile->16-20cal/h dar nu se regleaza termoliza astfel;Prin sudoratie,da(caldura de evaporare=0,58cal/ml). Caldura specifica(cant. de Q abs. de 1l.apa pt. a cistiga 1 grad C)1kcal. Constanta dielectrica mare, favorizand disociatia; Capacitate crescuta de dizolvare si ionizare; pH= 7 (neutra);Ph=-log[ H] la 25 gr C;Forma de H3O+->hidroniu)

Rolurile apei
Structural:42L; libera-legata Mediul pentru biosinteza(anabolism)si pt.biodegradare(catabolism) Reactant>-hidroliza;Apa metabolica se produce la mitocondrii:Metabolit:H+O2->H2o Sinteza peptidelor,glucidelor,lipidelor se face cu pierderea de molecule de apa(slide nr5;) Solvent universal (anioni, cationi, macromolecule) Homeostazia termica:caldura specifica,conductibilitate calorica, caldura latenta de evaporare. Mediu de suspensie pentru celule (hematii etc) Protectie organe (creier-LCR,seroase) Asigura pH, osmolaritatea ,rH(rate of H),; rh 0-28=reducator;28-42oxidant Transportul substantelor solvite:nutrienti,emonctori,gaze O,CO2,anioni etc Mediul de transport si reglare NeuroEndocrina,umorala,citokine,imunitara.

Repartitia apei in organism legata de intensitatea proceselor vitale si varsta

Varsta/sex/G corporala: Embrion . 90-97%(94%-ft =3l) Copil 0-1 an . 75% Copil 1-12 ani . 65% Adolescent ... 50-58% Adult 30-59 ani .. 60-70%=40-42 l Barbat 55-63% Femei . 47-52% Varstnic >60ani . <50% Variatiile continutului de apa la om, gasite la diferiti autori se datoresc repartitiei inegale a tesutului adipos (hidrofob); cu virsta scade L.E.C.-ul;Metabolismul produce-> H2o(0,13 ml/cal)

Repartitia apei in diferite tesuturi

Smalt 0,2% (mecanic) Dentina 10% Tesut osos .. 25% Tesut adipos ......... 20-30% Tesut cartilaginos . 55% Tesut conjunctiv 60% Tesut muscular .. 75% Tesut nervos,viscere 80%

Repartitia apei in organe

Oase 22-25% Tiroida . 70-75% Rinichi . 80-85% Creier: substanta cenusie .... 85% substanta alba ... 70% Inima, plamani . 80% Ficat, piele .. 70% Plasma.90% Celule sanguine..65%

Figure 25-1 Summary of body fluid regulation, including the major body fluid compartments and the membranes that separate these compartments. The values

Compartimentele lichidiene Compartimentul intracelular (LIC;ICF)

Cuprinde cea mai mare cantitate de apa 40%G- 28 L (70 Kg); Apa se gaseste in 2 forme :1) legata - interiorul membranei ,de proteinele celulare,organite; si 2) libera - solvent intracelular; Celulele au compozitie specifica(neuron,osteocit) dar concentratia constituentilor este similara.Permeabilitate mare pt.apa a membranei celulare,dar Nu si pt.ioni, electroliti.Proteinele->transport activ. LIC-ul este considerat un sector unic,desi Eritrocitul este in plasma,neuronul are Bariera hemato-encefalica,macrofage diverse. Spre deosebire de LEC,LIC-ul are continut: -mai mare de K+ (140/4), Mg(20/0,8), HPO4(11/2), SO4(1/0,5), proteine(4/0,2/1,2) -mai mic de Na+(14/142), Cl-(4-/108), Ca+2(0.0001/1,3), HCO3-(10/24)->cifre mOsm/l apa(LIC/LEC) Desi diferit de LEC, ambele au aceeasi osmolaritate (302.2/302.8)-=izotonie izoosmolaritate-care corectata

Plasma (mOsm/l apa) Na+ K+ Ca++ Mg++ ClHCO3-HPO4, H2PO4-SO4 fosfocreatina Carnozina Aminoacizi Creatina Lactat ATP Hexozomonofosfat Glucoza Proteine Uree Altele TOTAL (mOsm/l) 142 4,2 1,3 0,8 108 24 2 0,5 2 0,2 1,2 5,6 1,2 4 4,8 301,8

Interstitial(mOsm/l apa 139 4,0 1,2 0,7 108 28,3 2 0,5 2 0,2 1,2 5,6 0,2 4 3,9 300,8 + + + + + + + + + + + +

Intracelular (mOsm/l apa) 14 140 0,0001 20 4 10 11 1 45 14 8 9 1,5 5 3,7 4 4 10 301,2

Osmolaritatea plasmatic(amestec,solutie) reprezint suma anionilor i cationilor din

plasm exprimat 285mOsm/l desolutie(;este<ca osmolalitatea(prokg/h2o plasmatica,solvent)care e 290-300mOsm si pt LIC ,LEC. determinanii majori ai osmolaritii LEC:
electroliii (! Na,Cl) glucoza uree

cu excepia hiperglicemiilor i azotemiilor peste 90% din osmolaritatea LEC(LI+plasma) este dat de srurile de Na+ osmolaritatea plasmatic (285-295 mOsm/l) Uree Glucoz poate fi calculat utiliznd urmtoarea Osmolaritatea (mOsm/l) = 2 (Na+K) + + 6 18 formul:

L.E.C.
Cuprinde 20% din G (70 Kg-15-17 L) si 40% din TBW. Este repartizata in urmatoarele subcompartimente: 1- apa interstitiala si limfa 75% ECF ~ 13L a).limfa si apa interstitii 40% ECF 8L(l.e.c!) b).t. conj. dens(cartilaj) 20% ECF 3L c.)t. matrice osoasa - 15% ECF 2L 2-apa plasmatica(singe) si cord - 20% ECF~ 3L=VP . 3- lichide transcelulare - 5% ECF ~ 1L(LCR,seroase,secretii.) LEC-ul reprezinta mediul intern al organismului (Claude Bernard)dar, exterior celulelor. Homeostazia este mentinerea constanta( cu variatii minimale) ale compozitiei si conditiilor cantitative si calitative ale LEC-ului.Reglat prin sistemele :CV,GI,SN,Endocrin. Fiziologia studiaza mecanisme si reglari > echilibre, constante,parametri biologici in dinamica solicitarilor de mediu,abordand functiile organelor,aparatelor,sistemelor in diverse

fff

form

ccc

Relatia dintre presiunile din capilare si din interstitii(Starling) Presiunea LI=-2-3-4 mmHg>volumul de lichid interstitial=12 L . Textura de colagen,proteoglicani heparansulfat ,acid hialuronic->gel interstitial,tisular permite filtrarea si reabsorbtia din/in capilare. Presiunea neta de filtrare=13(41-28) la capatul arteriolar(30+3+8=41); Presiunea neta de absorbtie=7(28-21) la capatul venular(10+3+8=21) Fluxul limfatic din inf >duct toracic; cap stg +membru stg-duct toracic; cap dr. +membru dr->duct limfatic drept. Limfa =2-3l/24h; proteine =2 gr/dl sau ficat=6gr/dl,intestin=4;Fluxul limfatic=120 ml/h, are compozitie similara LI la formare.In duct toracic limfa are 3-5gr/dl(absorbtie cvasitotala a lipidelor!),Bacterii +antigene Orice factor ce va creste Pres.LI va creste fluxul Li:Ph capilara mare, P.Co a plasmei- mica,PCo a LI mare,Permeabilitate capil.mare;Valvele.

 B)schimburile dintre sectorul interstiial i sectorul celular se fac prin mecanisme: - difuziune; - osmoz; - activitate metabolic; membrana celular este: - permeabil pentru: ap, glucoz, uree, creatinin, acid uric; - parial permeabil pentru: K+, Mg+, Ca++, PO4H--, CO3H-; - permeabil n anumite condiii pentru: Na+, Cl-;

Metode utilizate pentru studiul compartimentelor hidrice

Crioscopia-temperatura de congelare Deshidratare controlata Calorimetrie Spectrofotometrie in IR RMN Deuterizarea apei (marcare cu D2O) Metode de dilutie a trasorilor specifici

Masurarea distributiei apei in compartimentele lichidiene si a volumului sectoarelor hidrice

Principiu: Se face indirect Se numeste principiul dilutiei sau al spatiului de distributie C1V1=C2V2 C1V1=Q V2=Q/C2 O cantitate de substanta (Q) specifica si denumita marker sau trasor,sau indicatoare-> cu concentratie (C1) si volum(V1) cunoscute, se distribuie omogen intr-un volum de dilutie necunoscut-de determinat(V2), caruia ii putem determina concentratia pe unitatea de volum (C2), dupa un timp dat (specific trasorului->timp de difuziune-dilutie).Masa trasorului injectat =masa distribuita in volumul X(V2),de aflat.

Determinarea volumelor compartimentelor lichidiene Markeri

1 .Apa totala(TBW): apa radioactiva (apa grea) contine D2O sau tritiu (THO)- apa super grea. Dupa injectarea i.v, acestea se amesteca ca ap totala in cateva ore, iar pentru calculul apei totale se foloseste principiul dilutiei; utila si antipirina-4248l;ureea-4h 2.Volumul LEC (extracelular): sodiu radioactivNa24, clorul radioactiv, ionul tiocianat Na(18l), inulina(14l), zaharoza, manitol. Dupa injectarea trasorului, difuziunea dureaza 30-60 min, iar pentru calcul de foloseste raportul dilutiei;plasma+LI ! 4.Volumul LIC (intracelular): se calculeaza prin diferenta dintre spatiul de apa totala - lichidul extracelular(indirect) 3.Volumul plasmatic(VP): se folosesc albumina plasmatica (marcata cu 131I RISA) sau coloran i (T-1824- albastru Evans) sau rou de Congo~2,8-3,0 l;PVP;Stau spa iul intravascular n sanguin,nu trec endoteliul capilar, numai dupa un timp de difuziune(15 min) 5.Volumul lichidului interstiial si limfa: diferenta de Volum LECVP 6.Volumul eritrocitar: se foloseste cromul radioactiv(51) care se leaga de eritrocite; suma VP+VG (globular-eritrocitar)=volum

Aprecierea sectoarelor hidrice -Examenul clinic tegument(pliu),limba,ochi, - cntrirea bolnavului zilnica(edeme,etc) -bilantul zilnic excreta/ingesta 1,5-3l/24 ore - ionograma: - plasmatic: Na=137-143; K=3,5-5; Ca=4,75-5,25; Mg=1,5-2; Cl=98-105 mEq; - urinar: Na=120-190; K=40-50; Ca=7-10; Mg=8; Cl=120-190; valori in mEq/l; - din diferite lichide patologice (fistule, varstur, lichid peritoneal);

Echilibrul hidric-Bilantul hidric

Reprezinta diferenta dintre intrarile de apa si iesirile de apa In conditii normale organismul isi mentine echilibrul hidric (homeostazia hidrica) Aportul zilnic de apa: cea mai mare parte de apa ingerata este administrata pe cale orala 2/3 sub forma de apa ca atare sau alte bauturi(1300 ml); 1/3 este in alimentele ingerate(1000) O mica cantitate de apa este sintetizata in organism ca rezultat al oxidarii celulare-mitocondriale a hidrogenului variaza intre 150-250 ml/zi si depinde de intensitatea proceselor metabolice 1g lip-1ml H2O, 1g HC-0.6 ml, 1 GP-0.44ml Aportul normal de lichide inclusiv cele sintetizate, este de ~2300 (2600) ml/zi(1300+1000+300)Raia normala este: Glucide 200-250g(55-65%)fibre 25-30gr;Proteine 7080gr(50) (15-20%)-0,8g/kg.Lipide 80-100gr(25-30%-din care SAFA1o%).Glucidele=glucoza(80%+fructoza si Galactoza

Pierderile zilnice de apa(5)

Temp normala

Temp ridicata

Efort fizic intens 350 650 500 5000 100 6600

1- piele-insensibilis 2 Aparat respirator 3 Urina 4 Transpiratie-sensibilis 5 Fecale TOTAL

350-400 350-400 1400 100 100-200 2300-2500

350 250 1200 1400 100 3300

 raia zilnic alimentar furnizeaz prin ardere 300 ml. ap endogen: 33 ml. ap din 80 g. proteine; 64 ml. ap din 60 g. lipide; 220 ml. ap din 400 g. glucide; apa ingerat se absoarbe n partea superioar a intestinului subire i mici cantiti la nivelul stomacului i colonului; n intestin sunt vehiculai 8500 l.( ap ingerat 2l + secreii digestive 6500ml);Se absorb in intestinul subtire 6500 ml,in colon 1900 ml.deci prin fecale se pierd 100-200 ml.

Temperatura ridicata
In mediu cald, peste 30C, evaporarea transpiratiei este unicul mijloc eficient de termoliza perspiratio sensibilis Prin transpiratie se pot elimina cantitati mari de apa (1-2 L/h) Prin transpiratie se pierd cantitati mari de NaCl (15-20 g NaCl/zi) Pierderile de apa si NaCl determina conc. lichidului interstitial Dezechilibrul mineral se corecteaza prin ingerare de bauturi Clorurosodice hipotone(<290mM/l)pentru ca dezhidratarea este hipertona(NaCl>152mg/) Glandele sudoripare din derm elimina un lichid hipoton-> deshidratare(slide 97 hipertona.Termogeneza are centrul-in Hipotalamusul post.:frison,MBR,TRH/T4 Termoliza are centri in HT. ant.nc.preoptici ce dau VD si sudoratie. Corpul are 4 mecanisme de transfer-termolitic:radiatie50%,conductie15%,convectie(curenti) si evaporarea(vapori):1 gram ia o,58 kcal;In efort viguros se pierd 1-2 l/ora prin perspiratie sensibila si implicit 600-1200 kcal/ora,de 20 ori nivelul pierderii calorice prin perspiratie insensibila.In efort

Transpiratia(perspiratio sensibilis)

Pierderi insensibile de apa

Prin perspiratie insensibila cutanata se pierd cantitati importante de apa in urma evaporarii apei la suprafata pielii(nu prin secretie sudorala )Pierderea :piele +alveole-continua,dar apa distilata,fara sodiu.Se pierde LEC si LIC-103! Cantitatea de apa eliminata prin piele este de ~350ml400/zi. Aceasta cantitate se pierde si la persoanele cu deficit congenital de glande sudoripare. Moleculele de apa difuzeaza printre celulele epidermei. Stratul de colesterol epidermic limiteaza aceste pierderi. Cand acest strat dispare (ex: in arsuri) rata evaporarii poate creste la 3-4l/zi-dezhidratare ce se trateaza. La nivelul alveolelor se pierd 350 ml H2O prin evaporareprin perspiratie insensibila alveolara.

Reglarea fluidelor corpului,cantitativ si calitativ implica o serie de Mecanisme homeostatice si organe, aparate,sisteme. Rinichi Cord si vase Plamin Glande endocrine : hipofiza,suprarenale, Baroreceptori de joasa si de inalta presiune Sistemul renina-angiotensina-aldosteron ADH-ul Mecanismul setei Osmoreceptori centrali si periferici ANP Aldosteron( si alti factori)

Reglarea echilibrului hidric

Se face prin: 1)Reglarea pierderilor de apa, prin sistemul osmoreceptor - hormon antidiuretic cu rol major in controlul reabsorbtiei renale de apa 2)Reglarea aportului de apa prin mecanismul setei(apetit apa) 3)Reglarea aportului de sare apetitul pentru sare 4)Reglarea eliminarii de sare aldosteron,SRA,peptid natriuretic. Prin aceste 4 mecanisme se face controlul osmolaritatii LEC-ului (plasmei)295 300mOsm/l(6,7 atm,5300 mmHg,-0,56C si al concentratiei de Sodiu (142 mosm/l) - constante care sunt implicate in reglarea unor parametrii de interes hemodinamic: presiunea arteriala, debitul cardiac, volemia,Presiunea venoasa centrala,Flux Sanguin renal,etc.Aceste 4 mecanisme se vor studia si la reglarea cardiovasculara si

Feedback-ul osmoreceptori(neuroni osmosenzitivi) > ADH > osmolaritate(290 mOsm/l) .

A) _Dac crete peste 290 mOsm/(ADH=4pg/ml) se excita osmoReceptorii centrali hipotalamici(neuroni) din zonele vecine NSO si NPV (Hipotalamus A-)in OVLT, OSF-cu osmo- senzori TRPV4 ce dau potentiale(PAM-uri)Pragul de AVP=280 mosm->1pg/ml OsmoReceptorii(organe CV) excita NSO 5/6 si NPV 1/6 fac ADH ->in neurohipofiza(tractHH) ADH creste reabsorbtia de ap n TCD2 si TubulColector spre interstitiu si plasma.ADH-ul=1 pg/ml(pmol/L) crete la 2-4 pg/ml si mai mult in timp. Reabsorbtia apei + eliminarea urinar a Sodiului produc corectarea cresterii initiale osmotice.Sensibilitatea variatiei e de 1%=3mOsm!,creste ADH->se absoarbe APA. B)_Dac scade OSM LEC-ului(270) se formeaza mai putin ADH si se elimina apa in exces fata de solviti corectind hipotonia de la 270 la 290 mosm/l.Alt STIMUL important pt.ADH e HIPOVOLEMIA(5-10%) creste secretia de ADH prin-3(trei) anse-circuite de reglare:. 1)Scaderea VCE(volum circulant efectiv)si/sau scaderea T.A reduc presiunea atriala stinga -de umplere A.S.Acolo sunt presoreceptori de joasa presiune ce descarca stimu prin vag(X) Aceste semnale vagale din trunchiul cerebral(nucleul X)excita NSO hipotalamic >eliber.ADH 2)VCE scazut stimuleaza aparatul juxtaglomerular->renina->angiotensina II care excita OVLT Si OSF(neuroosmosenzori)care stimuleaza eliberarea ADH. 3)Scaderea T. A dat de volum sanguin scazut provoaca baroreceptorii sinocarotidieni(de inalta Presiune) sa stimuleze eliberarea de ADH.(slide 44) In plus OSRenal->R-AII>Aldosteron-volemie

Reglarea eliminarilor de apa-ADH

Se face prin reactii compensatorii hormonul antidiuretic (ADH) si ALDOSTERON, pentru retinerea apei si prin FACTORUL NATRIURETIC ATRIAL, pentru Eliberatori ADH Inhibitori ADH->-poliurie eliminarea apei
Contractia LIC prin: Crestere LIC prin: hipertonia LEC -1% variatie - hipotonia LEC/ osmol.plasma <285 osmol.plasma >290,solviti mai concentrati Hipotensiune arteriala prin: scadere VP cu10%,ECV sau LEC,scade D.C-nerv 9,10;hemoragii,ICC,diuretice Stres, emotii, durere,Ortostatism,voma Morfina, nicotina, colinergice,AII . Hipoxia,scadere vol.sanguin I.Toracic Cresteriea T sangelui hipotalamic Deflatia atriala. SARCINA Cresteri TA prin: - cresteri VP, LEC si DC;PEV,sau de VEC! Stres, emotii,clinostatism T4,ANP,nefrix Alcool, adrenalina, anticolinergice,cafea Crestere VSIT, imersie,spatiu Scaderea T si T mediu. Inflatia atriala (stanga)

Setea
Setea este principalul reglator pentru aportul de apa .Senzatia corticalizata la dezhidratare Necesitatea constienta (cortical) de a bea apa,tendinta de a cauta apa si de a o ingera. Centrii setei aria preoptica anterior de NSO si NPV,in HIPOTALAMUS A-L; OSF si OVLT: organe periventriculare (V3); Arii neuronale diverse , dar de la nivelul acelorasi zone AV a V3 produc si sete si antidiureza. Osmoreceptorii centrali din OSC, OSF, OVLT, nucleul median preoptic aria preoptica Reprezinta centrii setei . Lezarea zonei >duce la deficit pentru: control sete, ADH, apetit sare si TA.Ariile fara BHE sunt stimulate de AII:-OSF,OVLT; Stimulii pentru sete:1) deshidratare IC d.c. cresterii osmolaritatii LECului cu 2-3%(4 mOsm/l)290-294mOsm/2); Sodiul crescut cu 2 mEq in plasma sau LCR;3) scadere K;4) aport hidric scazut > sete hiperosmolara(osmometrica).5) Angiotensina II. 1)Setea Osmometrica-vine de la osmosenzori ce detecteaza osmotice ale lichidului interstitial.Sunt Neuroni cu rata de descarcare a PA(potentiale de actiune) legata de nivelul de hidratare si de sodiu (neuroni centrali). 2).Setea hipovolemica (volumetrica)apare post-hemoragic, in deshidratari,arsuri ,sudoratie,etc Mecanismul setei = mecanismul aportului hidric si este cuplat cu celelalte mecanisme. Osmoreceptori periferici in:tubul digestiv,orofaringe(!)ficat,sensibili la

Organele circumventriculare-osmoreceptori centrali,centrii setei si stimulatori de ADH

Factorii de control ai setei

Factorul Osmolaritatea Volumul sanguin Presiunea sanguina Angiotensina II Alti factori Cresterea senzatiei de sete Crescuta Scazuta(contractie vol Scazuta Crescuta Uscarea mucoasei bucofaringiene Scaderea senzatiei de sete Scazuta Crescuta Crescuta Scazuta Distensia gastrica

Sistemul renina-angiotensina-aldosteron-Aparatul juxtaglomerular secreta renina .

Sistemul renina-angiotensina-aldosteron.Angiotensinogenul e o alfa2 globulina plasmatica produsa in ficat.Angiotensina I este un decapeptid eliberat de enzima renala,renina.

Excretia Sodiului Aldosteronul, Renina-A-A,

Ingestia zilnica de sodiu= 150 mEq-20 0mEq/ excretia renala maxim 150 mEq. Aldosteronul creste reabsorbtia de Sodiu in TCD si TCC de la 90% spre 100% (Aldosteron crescut),rest o,1-2ogr/zi; Body Na=58 mEq/kg. 65% e in LEC. Reabsorbtia de Sodiu se face la schimb cu H+ sau K,NH4 in rinichi; se produce si in intestin, glande salivare ,sudoripare etc.Sodiul (nivelul) determina volumul de lichid extracelular,care volum de LEC este prim determinant pentru TA. Se afirma : aldosteronul e prim-reglator pt.Na si volumul LEC,ADHul pt apa-osmolaritate Factori stimulatori: 1. Na scazut in LEC (plasma); 2. K crescut in LEC, plasma; 3. Angiotensina II; 4. ACTH; 5. Sistemul RAA; 5.volum de LEC scazut.VP idem (hipovolemie).Originea Aldosteronului e in CorticoSR-zona glomerulara, Aldosteronul retine sodiul in LEC si o data cu el apa osmotica Efect presor pt.TA Aldosteronul creste transcriptia genelor(efect genomic)

EFECTELE STIMULRII RECEPTORULUI AT-1 (Navar et al.), (17) creterea presiunii arteriale vasoconstricie a arteriolelor aferent i eferent contracia celulelor mezangiale stimularea schimbului Na/H creterea reabsorbiei la nivel proximal i distal inhibarea secreiei de renin stimularea eliberrii de aldosteron activarea eliberrii de citokine i factori de cretere stimularea produciei de endotelin, tromboxan, radicali liberi de oxigen

FNA: este sintetizat de miocitele atriale unde este si stocat, este eliberat ca raspuns la stretch,BNP-de catre ventricule.FNA este un peptid de 28 aminoacizi ce are rol in raspunsul diuretic si redistributia ECF si plasmei in conditii de imersie si zbor spatial.Se fixeaza pe receptori A(NPR1) ai fibrei musculare netede fiind vasodilatator(arteriolodilatator si venodilatator). ANP creste FSR, creste RFG si sarcina de Sodiu in TCP si AH si asa creste excretia urinara a Sodiului(natriuretic).Scazind si reabsorbtia de sodiu prin inhibarea Na/K-ATP-azei si a canalelor de Na , creste eliminarea lui dar si a apei(diuretic.) In hipotalamusul ant,AV3V este modulator al setei.Este un Antagonist al angiotensinei II.Are o actiune depresoare pe T.A,desi nu este un reglator principal al tensiunii arterial ,reducand volumul plasmatic scade TA. F.N.A face parte din familia peptidelor natriuretice(BNP,RNP-urodilatin),FNC-endotelial si neuronal plus analogi recombinanti. FSR=fluxul sanguin renal;RFG-rata filtrarii glomerulare.(slide-uri 61,62)

Apetitul dorinta de sare controleaza aportul de sare ,140-145mEq/lV.P,136-L.I.Necesar =10-2ogrNaCl->4-8gr(120-250mEqNa)Stimulii; Scaderea Na in LEC si Hipovolemia,Hipotensiunile.Mecanism tardiv(ore)Centrii:AV3V (Organele circumventriculare,centrii independenti de centrii setei. AII semnalizati in OSF.Un semnal pt apetitul de sare-aldosteronul->OSF->Neuroni ocitocinergici>ocitocina-.LCR->Singe->pofta de sare.2Mecanisme sinergice la hipovolemie:Acut:AII-Na-apetit si aldosteron cronic apetit .Ambii -> Neuroni ocitocinergici in Hipotalamus AII:2efecte a) comportament:sete,apetit sare.b)Vasoc-retine Na si apa .TA creste Aport suficient:15-20mEq/zi;Aport mediu 100-200meq/zi.Rinichiul poate elimina 1000mEq/zi in caz de aport excesiv. (50%TCP;30%AHA;12%TCD;2%TCC si 6% Iese in urina din cauza aldosteronului scazut;Normal67%TCP;25%AHA;4%TD;3%TC;1% iese in urina.In LEC scazut-contractie volumica-se absoarbe 80% TCP,15%AHA,3%TD

Deficitul de apa-dezhidratarea.
Intereseaza in special compartimentul extracelular, unde are loc o crestere a presiunii osmotice (in plasma,lic.interstitial) -Dezhidratarile extracel.pot fi legate de pierderea sodiului plasmatic:regim desodat,vome,diaree(contin Na)fistule ileale transpiratii mari,nefroze,diuretice,insuficienta CSR etc. Apa este atrasa din celule si se produce: deshidratare celulara cu senzatie de sete; uscaciunea mucoasei bucofaringiene Daca mecanismele homeostatice sunt eficiente are loc secretia de ADH,inhibitia FNA, stimularea RAA. Tulburarile semnalate se corecteaza rapid dupa ingestia corespunzatoare de apa.

Semne de deshidratare

Hiperhidratarile
Hiperhidratarile extracelulare sunt:normotone(apa+Na) hipotone(retin apa > hipertone(retin Na > Hiperhidratarea celularae mixta(cuplata cu dezhidratare EC Hiperhidratarea globala e o intoxicatie cu apa

Excesul de apa
Prezenta unui exces de lichid in tesuturile organismului reprezinta edemul Edemul poate fi prezent in compartimentul: intracelular extracelular Edemul intracelular apare in doua situatii: 1. Deprimarea sistemelor metabolice tisulare sau o nutritie inadecvata a celulelor. Poate apare acolo unde fluxul sanguin local este redus iar aportul de O2 si substante nutritive este prea mic pentru a mentine un metabolism tisular normal. Are loc deprimarea activitatii pompelor membranare, in special a pompei ce scoate sodiul din celula. Se produce osmoza apei in celula,atrasa de sodiu nescos( ca in ischemie). 2. Inflamatia determina o crestere a permeabilitatii membranelor celulare. Sodiul si alti ioni intra in celula, producand osmoza consecutiva a apei in

Edemul produs prin retentie renala de apa si sare

Clorura de sodiu ramane aproape in totalitate in compartimentul extracelular Cele mai multe boli care compromit functia renala au tendinta de a reduce excretia de apa si sare prin urina,de aceea in LEC cresc NaCl si apa cu doua consecinte Consecinte: 1. Edem extracelular cu acumulare de exces de lichide 2. Hipertensiune datorata cresterii volemiei Cauzele pentru 1 sunt variate:filtrare lichidiana capilara excesiva,prin cresterea pH,scaderea Pco.permeabilitatea capilara crescuta,blocaj Limfatic.