Apa in organism Compartimente lichidiene

Introducere: Organismele vii contin >70% H2O; Organismul uman->ontogeneza:95%->55%G; Organismul adult este alcatuit din:60% apa, 40% reziduu uscat format din: 18% proteine, 15% lipide, 7% substante minerale (pentru un subiect de 70Kg); Deficitul de H2O->deshidratare (-15%G-exit 5-7 zile);loc 1-o2 Excesul hidric-edeme,ascita,EPA,diuretice; Diversi electroliti,macromolecule,molecule mici alcatuiesc compartimentele lichidiene.

Rolurile apei
Structural:42L; libera-legata Reactant-hidroliza; CO2+H2O Metabolit:H+O2->H2O Solvent universal (anioni, cationi, macromolecule)H-hidroniu; Homeostazia termica:caldura specifica,conductibilitate calorica, caldura latenta de evaporare-mari Mediu de suspensie pentru celule (hematii etc) Protectie organe (creier-LCR,seroase) Asigura pH,rH(rate of H),osmolaritatea ; rh 0-28=red;28-42-oxidant Transportul substantelor solvite Mediu de desfasurare a proceselor metabolice

Proprietatile fizice
Tensiune superficiala mare (curgere capilara,micelizare,motilitate); Vascozitatea->1(de referinta); Conductibilitate calorica si electrica mari,amortizor termic,PAM; Proprietati calorice care faciliteaza iradierea, conductia, convectia, evaporarea;536 kcal/L Constanta dielectrica mare, favorizand disociatia; Capacitate crescuta de dizolvare si ionizare; pH 7 (neutra);Ph=-log[ H] la 25 gr C

Repartitia apei in organism legata de intensitatea proceselor vitale si varsta

Varsta/sex: Embrion . 90-97%(94-fat 3l) Copil 0-1 an . 75% Copil 1-12 ani . 65% Adolescent ... 50-58% Adult 30-59 ani .. 60-70%

Barbat 55-63% Femei . 47-52% Varstnic >60ani . <50% Variatiile continutului de apa la om, gasite la diferiti autori se datoresc repartitiei inegale a tesutului adipos (hidrofob)si cu Virsta scade L.E.C.Metabolismul-> H2o(0,13 ml/cal)

Repartitia apei in diferite tesuturi

Smalt 0,2%(mecanic) Dentina 10% Tesut osos .. 25% Tesut adipos ......... 20-30% Tesut cartilaginos . 55% Tesut conjunctiv 60% Tesut muscular .. 75% Tesut nervos,viscere 80%

Repartitia apei in organe

Oase 22-25% Tiroida . 70-75% Rinichi . 80-85% Creier: substanta cenusie .... 85% substanta alba ... 70% Inima, plamani . 80% Ficat, piele .. 70% Plasma.90% Celule sanguine..65%

Metode utilizate pentru studiul compartimentelor hidrice

Crioscopia-temperatura de congelare Deshidratare controlata Calorimetrie Spectrofotometrie in IR RMN Deuterizarea apei (marcare cu D2O) Metode de dilutie a trasorilor specifici

Compartimentele lichidiene Compartimentul intracelular (LIC;ICF)

Cuprinde cea mai mare cantitate de apa 40%G- 28 L (70 Kg); Apa se gaseste in 2 forme : legata - interiorul membranei ,de proteinele celulare; si libera - solvent intracelular; Celulele au compozitie specifica(neuron,osteocit) dar concentratia constituentilor este similara

este considerat un sector unic; Spre deosebire de LEC,LIC-ul are continut: -mai mare de K+ (140/4), Mg(20/0,8), HPO4(11/2), SO4(1/0,5), proteine(4/0,2/1,2) -mai mic de Na+(14/142), Cl-(4-/108), Ca+2(0.0001/1,3), HCO3-(10/24)->cifre mOsm/l apa Desi diferit de LEC, ambele au aceeasi osmolaritate (302.2/302.8)-=izotonie corectata (281.0/282.0 mOsm/L apa) Osmolaritatea LiC-ului nu e data de NaCl (<), uree si glucoza ci de K(50%)si compusi care nu se afla in LEC:CP (45), carnozina(14), G1P(3.7), ATP(5), aminoacizi(8) , proteine(4Lic/1,2/0,2)-50%;difuzie,osmoza.t.activ,vezicule;

L.E.C.
Cuprinde 20% din G (70 Kg-15-17 L) si 40% din TBW. Este repartizata in urmatoarele subcompartimente: apa interstitiala si limfa 75% ECF ~ 13L a.limfa si apa interstitii 40% ECF 8L(l.e.c!) b.t. conj. dens(cartilaj) 20% ECF 3L c.t. matrice osoasa - 15% ECF 2L apa plasmatica si cord - 20% ECF~ 3L lichide transcelulare - 5% ECF ~ 1L(LCR,seroase,secretii. LEC reprezinta mediul intern al organismului dar, exterior celulelor. Homeostazia este mentinerea constanta cu variatii minimale ale conditiilor cantitative si calitative ale LEC-ului.Reglat CV,GI,SN,End.

Deplasarea apei in organism

Schimburile de apa si electroliti dintre diversele compartimente sunt influentate de factori care conditioneaza sensul de deplasare: presiunea hidrostatica presiunea osmotica presiunea coloidosmotica Apa traverseaza toate membranele celulare si capilare care prezinta permeabilitate selectiva. Transportul prin membrana celulara se face prin difuziune(pasiv) si activ. Difuziunea poate fi simpla prin bistrat si canale proteice, si facilitata cu ajutorul proteinelor carrier. O serie de canale proteice si proteine-pompe si proteine-caraus realizeaza transportul pasiv si activ al ionilor sau moleculelor.

Masurarea distributiei apei in compartimentele lichidiene

Principiu: Se face indirect Se numeste principiul dilutiei sau al spatiului de distributie

C1V1=C2V2 C1V1=Q V2=Q/C2 O cantitate de substanta (Q) specifica si denumita marker sau trasor, cu concentratie (C1) si volum(V1) cunoscute, se distribuie omogen intr-un volum de distributie necunoscut (V2), caruia ii putem determina concentratia pe unitatea de volum (C2), dupa un timp dat (specific trasorului-timp de difuziune-dilutie).

Principiul dilutiei:
Volumul de determinat(ml)=Cantitatea de substanta marker Concentratia markerului (mg/ml) Q/C sau =Q C

Substantele MARKER
Netoxice, nealergice; Inerte metabolic; Nefixabile pe elementele figurate, alte celule sau albumina; Sa nu afecteze distributia lichidiana prin modificari de presiune osmotica; Sa nu paraseasca rapid compartimentul- timp de eliminare; Omogenizabile rapid-timp de difuziune convenabil-specific; Dozabile (colorimetric- coloranti, dozimetric- izotopi).

Conditii de determinare
In conformitate cu protocoalele in vigoare: Repaus fizic de ~1 ora inainte de determinare; Repaus alimentar de 12 ore inainte de determinare, pentru glucide si lipide si de 24 ore inainte de determinare, pentru proteine; Confort termic: 18-20C pentru persoana imbracata; Repaus psihic; Sistarea medicatiei, cu 3 zile inainte de determinare;

Determinarea volumelor compartimentelor lichidiene Markeri

Apa totala(TBW): apa radioactiva (apa grea) contine D2O sau tritiu (THO)- apa super grea. Dupa injectarea IV, acestea se amesteca ca apa totala in cateva ore, iar pentru calculul apei totale se foloseste principiul dilutiei; utila si antipirina-42-48l;

Volumul LEC (extracelular): sodiu radioactivNa24, clorul radioactiv, ionul tiocianat, inulina, zaharoza, manitol. Dupa injectarea trasorului, difuziunea dureaza 30-60 min, iar pentru calcul de foloseste raportul dilutiei(18l-NaCNS;14L-Inulina; Volumul LIC (intracelular): se calculeaza prin diferenta dintre spatiul de apa totala si lichidul extracelular(indirect) Volumul plasmatic(VP): se folosesc proteine plasmatice radioactive (marcate cu 131I RISA) sau proteine plasmatice de care se leaga coloranti (T-1824- albastru Evans) sau rosu de Congo~2,8-3,0 l Volumul interstitial si limfa: diferenta LEC-VP Volumul eritrocitar: se foloseste cromul radioactiv care se leaga de eritrocite; suma VP+VG (globular-eritrocitar)=volum sanguin Volumul sanguin =80 ml/kg;=8% din G. VS=VPx100/100-Hematocrit

Echilibrul hidric
Reprezinta diferenta intre intrarile de apa si iesirile de apa In conditii normale organismul isi mentine echilibrul hidric (homeostazia hidrica) Aportul zilnic de apa: cea mai mare parte de apa ingerata este administrata pe cale orala 2/3 sub forma de apa ca atare sau alte bauturi; 1/3 este in alimentele ingerate O mica cantitate de apa este sintetizata in organism ca rezultat al oxidarii celularemitocondriale a hidrogenului variaza intre 150-250 ml/zi si depinde de intensitatea proceselor metabolice 1g lip-1ml H2O, 1g HC-0.6 ml, 1 GP-0.44ml Aportul normal de lichide inclusiv cele sintetizate, este de ~2300 (2600) ml/zi(1200+1100+300)

Pierderile zilnice de apa

Temp normala Pierderi insensibile - piele - Aparat respirator Urina Transpiratie Fecale TOTAL Temp ridicata Efort fizic intens

350 350 1400 100 100 2300

350 250 1200 1400 100 3300

350 650 500 5000 100 6600

Pierderi insensibile de apa

Prin perspiratie insensibila cutanata se pierd cantitati importante de apa in urma evaporarii apei la suprafata pielii (in lipsa secretiei sudorale) Cantitatea de apa eliminata prin piele este de ~350ml/zi.

Aceasta cantitate se pierde si la persoanele cu deficit congenital de glande sudoripare. Moleculele de apa difuzeaza printre celulele epidermei. Stratul de colesterol epidermic limiteaza aceste pierderi. Cand acest strat dispare (ex: in arsuri) rata evaporarii poate creste la 3-4l/zi La nivelul alveolelor se pierd 350 ml H2O prin evaporare-prin perspiratie insensibila alveolara.

Temperatura ridicata
In mediu cald, peste 35C, evaporarea transpiratiei este unicul mijloc eficient de termoliza perspiratio sensibilis Prin transpiratie se pot elimina cantitati mari de apa (1-1.7 L/h) Prin transpiratie se pierd cantitati mari de NaCl (15-20 g NaCl/zi) Pierderile de apa si NaCl determina conc. lichidului interstitial Dezechilibrul mineral se corecteaza prin ingerare de bauturi Clorurosodice hipotone(<290mM/l) Glandele sudoripare din derm elimina un lichid hipoton- deshidratare hipertona Termoliza are centri in HT. ant.nc.preoptici ce dauVDsi sudor.

Reglarea echilibrului hidric

Se face prin: Reglarea pierderilor de apa, prin sistemul osmoreceptor - hormon antidiuretic cu rol major in controlul reabsorbtiei renale de apa Reglarea aportului de apa prin mecanismul setei Reglarea aportului de sare apetitul pentru sare Reglarea eliminarii de sare aldosteron si hormon natriuretic Prin aceste 4 mecanisme se face controlul osmolaritatii LEC-ului (plasmei) 300mOsm/l si al concentratiei de Sodiu (142 mosm/l) - constante care sunt implicate in reglarea unor parametrii de interes hemodinamic: presiunea arteriala, debitul cardiac, volemia,PCV,FSR,etc

Feedback-ul osmoreceptori ADH osmolaritate .

Daca creste peste 290 mOsm/l se excita osmoR hipotalamici din zonele vecine NSO si NPV (Hipotalamus A-L)Senzori. OsmoR excita NSO 5/6 si NPV 1/6 ADH din neurohipofiza(tractHH) ADH creste reabsorbtia de apa in TCD2 si TCo spre interstitiu si plasma.ADH=1 pg/ml(pmol/L creste la 2-4(3h) la10(16h)si 18(24h) Reabsorbtia apei + eliminarea Sodiului produc corectarea cresterii initiale osmotice In hipotonia LEC-ului se formeaza mai putin ADH si se elimina apa in exces fata de solviti HIPOVOLEMIA creste secretia de ADH (deflatia atriilor >X >NSO eliberare de ADH=50u I(-25%VP )Reflex Henry-Gauer inversat.-aterizare.Stimulul e relaxarea Voloceptori; ADH-Vasopresina(VC)Si Baroceptorii carotidieni,aortici,pulmonari dau++ ADH in hipovolemii,sesizind sc. P.A

HIPERVOLEMIILE produc prin inflatia atriala(stimulare volorec As,Ad) inhibitia ADH poliurie corectarea hipervolemiei;Reflex H.G direct; intervine si FNA, precum si tahicardia.Tensionarea baroR- >scade TA(x);Se inhiba Aldo.4; inhiba OS renal,creste RFG,LEC-.

Reglarea eliminarilor de apa Se face prin reactii compensatorii hormonul antidiuretic (ADH) si ALDOSTERON, pentru retinerea apei si prin FACTORUL NATRIURETIC ATRIAL, pentru eliminarea apei
Eliberatori ADH5 Contractia LIC prin: - hipertonia LEC/ osmol.plasma >290 Hipotensiune arteria5la prin: - scadere VP sau LEC,scade D.C-nerv 9,10;hemoragii,ICC,stroke,diuretice Stres, emotii, durere,Ortostatism,voma Hipoxia,scadere vol.sanguin I.Toracic Cresteriea T sangelui hipotalamic Deflatia atriala Inhibitori ADH Crestere LIC prin: - hipotonia LEC/ osmol.plasma <285 Cresteri TA prin: - cresteri VP, LEC si DC;PEV Stres, emotii,clinostatism T4,ANP Crestere VSIT, imersie,spatiu Scaderea T si T mediu. Inflatia atriala (stanga)

Morfina, nicotina, colinergice,A2 ,Eg,pg Alcool, adrenalina, anticolinergice,cafea

Setea
Setea este principalul reglator pentru aportul de apa Necesitatea constienta (cortical) de a bea apa,tendinta de a cauta apa,ingera. Centrii setei aria preoptica anterior de NSO si NPV,in HIPOTALAMUS A-L; cai Hip-Limbice-Paleocortex(Fascicul medial )OSF siOVLT:A2 Aceleasi arii neuronale de la nivelul zonei AV a V3 produc sete si antidiureza. Osmoreceptorii centrali din OSC, OSF, OVLT, nucleul median preoptic centrii setei . Lezarea zonei deficit pentru: control sete, ADH, apetit sare si TA.Ariile fara BHE ,stimulate de A2,OCT-OSF-AII;AII-OVLT; Stimuli sete: deshidratare IC d.c. cresterii osmolaritatii LEC-ului (4 mOsm/l)290294mOsm/l; Sodiu crescut 2 mEq in plasma sau LCR; scadere K; aport hidric scazut sete hiperosmolara.Efecte Angiotensina 2-.sete,retentie renala H2O si Na, Vasoconstrictie ,scade FSR,scade Q urina ;apetit sare Setea hipovolemica (volumetrica)apare post-hemoragic, in deshidratari,arsuri Evaporarea da sete v.si o. si pierzi vp,li,lic.diareea,hemoragia nu.

Mecanismul setei mecanismul aportului hidric este cuplat cu celelalte mecanisme.Reflexe conditionate Amigdala-adipsie;septali-sete Osmoreceptori periferici in:tubul digestiv,orofaringe(!)ficat,sensibili la aportul, absorbtia apei si satietate temporar ,complet la VS,TA,POSM corectate

Factorii de control ai setei

Factorul Osmolaritatea Volumul sanguin Presiunea sanguina Angiotensina II Alti factori Cresterea senzatiei de sete Crescuta Scazuta Scazuta Crescuta Uscarea mucoasei bucofaringiene Scaderea senzatiei de sete Scazuta Crescuta Crescuta Scazuta Distensia gastrica

Excretia Sodiului Aldosteronul, RAA, FNA

Ingestia zilnica 150 mEq excretia renala maxim 150 mEq Aldosteronul CSRG creste reabsorbtia de Sodiu in TCD si TCC de la 90% spre 100% (Aldo crescut),rest o,1-2ogr/zi~ 1/Aldo; Reabsorbtia de Sodiu la schimb cu H+ sau K,NH4 + se produce si in intestin, glande salivare ,sudoripare etc Factori stimulatori: 1. Na scazut in LEC (plasma); 2. K crescut LEC plasma; 3. Angiotensina II; 4. ACTH; 5. Sistemul RAA; 5. LEC scazut (hipovolemie) Aldosteronul retine sodiul in LEC si o data cu el apa osmotica Efect presor pt. T.A FNA: este sintetizat de miocitele atriale unde este si stocat, este eliberat ca raspuns la stretch. Are rol in raspunsul diuretic si redistributia ECF si plasmei in conditii de imersie si zbor spatial. Este vasodilatator, creste FSR, creste RFG si sarcina de Sodiu in TCP si AH. Creste excretia urinara a Sodiului.In hipotalamusul ant,AV3V este modulator al setei Antagonist al angiotensinei .Actiune depresoare T.A.; RAA ;

APETITUL PENTRU SARE

Apetitul dorinta de sare controleaza aportul de sare ,140-145mEq/l-V.P,136-L.I.Necesar =10-2ogrNaCl->4-8gr(120-350mEqNa)Stimulii; Scaderea Na in LEC si Hipovolemia,Hipotensiunile.Mecanism tardiv(ore)Centrii:AV3V (Organele circumventriculare,centrii independenti de centrii setei. AII semnalizati in OSF.Un semnal pt apetitul de sare-aldosteronul->OSF->Neuroni ocitocinergici->ocitocina-.LCR>Singe->pofta de sare.2Mecanisme sinergice la hipovolemie:Acut:AII-Na-apetit si aldosteron cronic apetit .Ambii -> Neuroni ocitocinergici in Hipotalamus AII:2efecte comportament:sete,apetit sare.Vasoc-retine Na si apa .TA creste

Tulburari ale echilibrului hidric

Pertubarile metabolismului apei intereseaza si sodiul in majoritatea cazurilor, dar pot fi si separate Tulburarile se datoreaza: pierderilor excesive de apa (deficitelor de apa) bilant hidric negativ retineri in exces a apei (exces de apa) bilant hidric pozitiv

Deficitul de apa-dezhidratarea.
Intereseaza in special compartimentul extracelular, unde are loc o crestere a presiunii osmotice (in plasma si lic.interstitial) Apa este atrasa din celule si se produce: deshidratare celulara cu senzatie de sete; uscaciunea mucoasei bucofaringiene Daca mecanismele homeostatice sunt eficiente are loc secretia de ADH,inhibitia FNA, stimularea RAA. Tulburarile semnalate se corecteaza rapid dupa ingestia corespunzatoare de apa. SER fiziologic 0, 9 g% -156 meq Na +156 Cl; ;NaHCO3=1,4g% adica 14g/l(168mEq/Na/l si; ;Albumina 5%-expansiune de volum PPF-fractiune coloidala Ser glucozat 5% +Dextran 40 sau 70 polizaharide osmotice 3-4 ore -;Singe Formula apa volum= 140xo,6G -----------Deficit hidric=42l-Fractia 42lx140=5880/150=39l=3litri Na real Hipertone-NaCl=5,8g%-58/l;10%,20%;KCl-=7,4%; NaHCO3=8,4%,Gluconat de calciu =10g% Hiperosmolaritate=P.O=+330mOsmol/l:Come-Na,Cl,Uree,Glicemie MARI Hipo=P.O=<260Mosmol/l;Na<110mEq/l-Edem Cerebral,convulsii;<135mEqmoderat(Na.mmol) Creste G. corp +Na mic plasmatic->hiperhidratare!<125=urgenta ! Empiric:Lichide/24ore=400ml+diureza(ml)+alte pierderi/70 kg. Hiponatremia:neurocoma,convulsii,pliu,limba,T.A,ochi,edeme,urina,G,ioni,HT,Proteinemie Deficitul de Na(mmol)=0,6Gx(140-Natremia)->1gram NaCl=17 mmolNa.

Excesul de apa
Prezenta unui exces de lichid in tesuturile organismului reprezinta edemul Edemul poate fi prezent in compartimentul: intracelular extracelular Edemul intracelular apare in doua situatii: 1. Deprimarea sistemelor metabolice tisulare sau o nutritie inadecvata a celulelor. Poate apare acolo unde fluxul sanguin local este redus iar aportul

de O2 si substante nutritive este prea mic pentru a mentine un metabolism tisular normal. Are loc deprimarea activitatii pompelor membranare, in special a pompei ce scoate sodiul din celula. Se produce osmoza apei in celula,atrasa de sodiu nescos. 2. Inflamatia determina o crestere a permeabilitatii membranelor celulare. Sodiul si alti ioni intra in celula, producand osmoza consecutiva a apei in celula

Excesul de apa
Edemul extracelular: Poate fi cauzat de: - extravazarea exagerata de lichid din sangele capilar sau insuficienta sistemului limfatic de a drena lichidul din insterstitii - Retinerea renala de apa si de sare

Edemul produs prin extravazarea de lichid din capilare sau obstructie limfatica
Presiunea capilara crescuta,-P.H. - retentie renala excesiva de apa si sare (insuficienta renala, exces de mineralocorticoizi) - presiune venoasa ridicata (insuficienta cardiaca, staza venoasa localizata, insuficienta pompelor venoase) Scaderea proteinelor plasmatice-P.CO - pierderi de proteine prin urina,scaun,etc - pierderi prin lipsa tegumentara (arsuri, rani) Sinteza proteica insuficienta (boli hepatice, deficit de aport) Permeabilitate capilara crescuta - infectii bacteriene,toxine,infectii,reactii imune Blocajul drenajului limfatic la nivelul ganglionilor

Edemul produs prin retentie renala de apa si sare

Clorura de sodiu ramane aproape in totalitate in compartimentul extracelular Cele mai multe boli care compromit functia renala au tendinta de a reduce excretia de apa si sare prin urina,de aceea in LEC cresc NaCl si apa cu doua consecinte Consecinte: 1. Edem extracelular 2. Hipertensiune datorata cresterii volemiei Relatia dintre presiunea LI/VOL.LI Presiunea LI=-3-4 mmHgvolumul=12 L Textura de colagen,proteoglicani heparansulfat ,acid hialuronic-gel interstitial,tisulardifuziune Pef==13(41-28) la capatul arteriolar;41=30+3+8 Pef== venular Pe/abs =28-21=7 21=10+3+8

Fluxul limfatic din inf duct toracic; cap stg +membru stg-duct toracic; cap dr. +membru dr-duct li. Drept limfa =2-3l/24h; proteine -2 gr/dl sau ficat-6gr/dl;Fluxul limfatic=120 ml/h-2-3l/zi rata fluxului =pres. LI + activitatea pompei limfatice. (contractie,compresie,miscare,pulsatii,etc. Factor de siguranta antiedem.: fluxul creste x10-50x;spalare proteine,presiunea negativa