Cicluri naturale

PROIECT REALIZAT DE 

 BENEZIC NICOLA
 SI CAMCIUC PAULA

CLASA AIX-A D
 • Circuitul carbonului
CUPRINS • Circuitul azotului
• Circuitul oxigenului
• Circuitul apei in natura
CIRCUITUL AZOTULUI
• Circuitul azotului în natură (sau ciclul
azotului) reprezintă procesul de circulație
continuă a azotului în atmosferă,
scoarța terestră, organismele animale și
cele vegetale, în decursul căruia acest element
chimic trece prin diverse forme și combinații
chimice
• Astfel, de exemplu, azotul poate exista în
stare gazoasă, sau ca amoniac. 
 CIRCUITUL OXIGENULUI
• De ce Terra n-a sfărşit şi ea ca surata Marte, ostilă vieţii şi cu o
atmosferă care nu va fi prea curând propice vieţii? Răspunsul l-au
furnizat cercetătorii de la Institutul de Mineralogie al
Universităţii din Bonn,Germania. Fiind compus al oxidului de fier,
oxigenul intră in circuitul straturilor profunde ale mantalei
terestre,care are mişcare de circulaţie de la scoarţa terestră către
miezul planetei. Stocarea oxigenului in cadrul minereurilor care
circulă in mantaua Pămăntului este cheia pentru inţelegerea
formării şi persistenţeiatmosferei pe planeta noastră. "Fără acest
mecanism, “Planeta Albastră” ar fi la fel de uscată şi de
neospitalieră precum Marte", se arată in concluziile studiului
publicat de echipa germană de cercetători inrevista Nature,
consultată de cotidianul britanic The Times. 
CIRCUITUL CARBONULUI ÎN
NATURĂ

 Carbonul este al patrulea element cel mai abundent

din univers si este absolut esential pentru viata pe
Pamant. Carbonul defineste viata pe pamant iar
aparitia lui in moleculadetermina molecula ca fiind
organica sau anorganica. Fiecare organism de pe
Pamant arenevoie de carbon ori pentru structura sa ori
pentru energie , iar in cazul omului are nevoie
deambele. Carbonul se intalneste in natura sub diferite
forme: dioxid de carbon , carbonat decalciu, lemn,
mase plastice, diamant sau grafit
 Pe Pământ, circuitul carbonului din natură (numit
uneori și ciclul carbonului) este format dintr-o serie de
schimburi de substanță, care antrenează carbonul,
între biosferă, atmosferă, hidrosferă și litosferă
 Procese prin care carbonul ajunge in
atmosfera:
• respirația viețuitoarelor
• descompunerea organismelor moarte
• emisii de gaze prin fenomene vulcanice
• arderea combustibililor fosili, a lemnului, a
unor resturi de plante
CIRCUITUL APEI IN NATURA
Circuitul apei în natură (denumit uneori și ciclul hidrologic
sau ciclul apei) este procesul de circulație continuă a apei în
cadrul hidrosferei Pământului. Acest proces este pus în
mișcare de radiația solară și de gravitație. În cursul
parcurgerii acestui circuit, apa își schimbă starea de
agregare fiind succesiv în stare solidă, lichidă sau gazoasă.
Apa se mișcă dintr-un element component al circuitului în
altul, de exemplu dintr-un râu într-un ocean, prin diferite
procese fizice, dintre care cele mai însemnate sunt
evaporația, transpirația, infiltrația și scurgerea. Științele care
se ocupă cu studiul mișcării apei în cadrul acestui circuit
sunt hidrologia si meteorologia.
MODIFICAREA CICLULUI APEI
Circuitul natural al apei este afectat de anumite procese geologice. El nu a fost identic cu
cel din diferite ere geologice. Modificările geologice ale circuitului apei se produc relativ
lent. Acțiuni antropogene de diferite genuri, cum ar fi emisia de gaze în atmosferă,
despăduririle, extragerile de apă din cursuri de apă sau strate subterane și altele pot însă
influența circuitul apei atât la scară locală cât și la scară planetară. Disciplina care se
ocupă cu studiul influenței activităților umane asupra ciclului natural al apei și a
măsurilor necesare pentru a nu produce o desechilibrare a acestui ciclu se
numește gospodărirea apelor.