FARMACO-, FITO-,

DIETOTERAPIA ÎN PERIOADA
SARCINEI
Rotaru Larisa
Doctor în ştiinţe medicale
Conferenţiar universitar
 Conform datelor statistice contemporane
un număr mare de gravide au la
moment sau au suportat în antecedente
o patologie extragenitală, care necesită
administrarea unor medicamente.
 În consecinţă 80% dintre gravide
administrează cel puţin 1 preparat.
 Bergman R.E., Wogan V.K. constă că
fiecare gravidă primeşte în mediu 4
preparate în afară de vitamine şi
preparatelor de Fe.
 Tratamentul iraţional poate conduce la
consecinţe serioase pe toată viaţa.
 Iată din ce motive farmacoterapia
raţională în timpul sarcineii este foarte
actuală şi trebuie să fie cunoscută de toţi
specialiştii.
 TERATOLOGIA - ştiinţa care studiază
modificările patologice ale produsului de
concepţie survenite in timpul sarcinii

Cauzate de factori externi inclusiv de

medicamente.
Ca disciplină a apărut in secolul XX.
 Perioada farmacoterapiei in timpul
sarcinii se poate împărţi
in trei etape:
I. Etapă - produsul de concepţie este
intangibil.
Această perioadă a fost zguduită de trei
evenimente grave:
1. in anii 20 s-a descoperit că radiaţiile
Rontgen determină: o retardare mintală şi o
microcefalie
2. in 1941 australianul Norman Mc Alister
Gregg a descoperit că epidemia de rubeolă
este cauza cataractei congenitale
3. cea mai răsunătoare
observaţie a fost cea
a lui W. Lenz –
(noiembrie 1961) -
malformaţiile
caracterizate de lipsa
membrelor, cum ar fi
focomelia, este
cauzată de un sedativ
- talidomida
(Contergan).
II. Etapă - extrema cealaltă „totul este dăunător
fătului”
S-au înfiinţat comisii de supraveghere a medicamentelor
in timpul sarcinii, sub egida OMS.
In 1974 – prin aderarea a 27 de state - a luat fiinţă
organizaţia International Clearinghouse for Birth
Defect Monitoring Systems (ICBDMS sau
“Clearinghouse”).
Anunţarea malformaţiilor observate la naştere este
obligatorie.
Centrul “Clearinghouse” - lui este la Roma, unde se
prelucrează anual datele a aproximativ 100 milioane
de naşteri.
Din mii de medicamente s-au identificat cele teratogene.
Din păcate “lumea” a rămas la eronata afirmaţie că
“totul este dăunător”.
Abia găsim medicamente care sunt utilizabile in
timpul sarcinii.
De cele mai multe ori chiar producătorul
medicamentului este cel care nu recomandă
utilizarea lui in timpul sarcinii.
Datorită utilizării unor medicamente in timpul sarcinii -
intr-o ţară mică – se fac anual 5000-6000 de
întreruperi inutile de sarcină.
Întreruperea sarcinii este indicată atunci când riscul
teratogen atinge cel puţin 10%.
La riscul teratogen de 50% poate fi întreruptă chiar şi
sarcina de 20 săptămâni! (?)
III. Etapă – medicamente lipsite de
teratogenitate
1. pot fi utilizate in timpul sarcinii
2. utilizarea lor nu periclitează produsul de
concepţie
3. întreruperea sarcinii este CULPĂ
MEDICALĂ.
 CLASIFICAREA MALFORMAŢIILOR
CONGENITALE DUPĂ PATOGENEZĂ

Sunt patru categorii:

1. malformaţii – “anomalie congenitală care
constă din oprire in dezvoltare sau heterotipii”
(Dicţionar Medical P. Simici).
- anomalii anatomice care se dezvoltă in direcţie
greşită.
- determinate genetic
- cauze multifactoriale (inclusiv factori de
mediu)
2. displazia – “anomalie in dezvoltarea
ţesuturilor, organelor sau regiunilor
anatomice, conducând la diformităţi sau
monstruozităţi compatibile sau
incompatibile cu viaţa”.
- cauzată de o singură genă, ex.
acondroplazia (ţesutul cartilaginos).
3. diformitate – modificare anatomică cauzată de
acţiuni mecanice externe.
 luxaţia congenitală de şold

4. disrupţie - dezvoltarea organelor porneşte intr-

o direcţie greşită.
 cauzată de factori externi
 infecţii
 acţiunea unor medicamente
Dacă unele medicamente sunt admise in
timpul sarcinii, in cazul altora se cunosc
efectele toxice pentru făt, iar pentru altele
nu se cunosc încă efectele asupra fătului.
De aceea este foarte important sa fim atenţi
la medicamentele care se administrează
pe parcursul sarcinii, mai ales in primul
trimestru de sarcina, un moment foarte
important al dezvoltării fătului.
Deosebit de critica este folosirea
medicamentelor in prima faza a sarcinii –
săptămânile 3 – 8 in aceasta perioada, in care
se formează organele, pericolul pentru făt
este foarte mare.
Dar şi ulterior pe parcursul sarcinii, anumite
medicamente pot afecta negativ creşterea şi
funcţiile fiziologice ale fătului.
In timpul sarcinii este foarte important să
înţelegem că orice medicament administrat
trece in sângele gravidei şi de aici - in sângele
bebeluşului.
In cursul sarcinii, in organismul mamei
metabolizarea hepatica a medicamentelor
este mult redusă, iar procesul de distribuţie al
medicamentelor este modificat.
In plus, medicamentele pot fi transformate fie
de placenta bogata in enzime, fie de ficatul
fătului, unde au loc numeroase oxidări.
Un foarte mare număr de medicamente trec din
organismul mamei in organismul fătului.
Trecerea este favorizată de faptul că placenta
constituie o suprafaţa imensa de schimb.
 Pentru aprecierea gradului de trecere al
preparatului este propus indicele de penetrare
a barierei placentare (IPP).
 Aceste reprezintă raportul dintre concentrarea
preparatului în sânge fătului şi respectiv
concentrarea în sângele mamei, exprimată în
procente.
 În mediu acest indice este de 50% pentru
majoritatea preparatelor, dar în unele cazuri
poate varia de la 3-5 până la 90-100%.
 Efectele unui medicament asupra
fătului depind de:
1. clasa din care face parte
2. de doza luată
3. de durata tratamentului
4. de perioada de sarcina in care este
administrat
 Specialiştii au realizat un clasament
al medicamentelor in funcţie de
gradul in care ele pot afecta fătul.
 CLASIFICAREA
MEDICAMENTELOR
DUPĂ FDA
Food and Drug
Administration (FDA) -
Comisia Americană de
aprobare a alimentelor
şi medicamentelor
Riscurile cauzate de
medicamente se
notează cu litere.
Categoria A:
cuprinde medicamente care au fost testate in
timpul sarcinii şi care s-au constatat că sunt
sigure:
1. vitamine (B6, acid folic) insă in dozele
recomandate de medic (vitamina A in exces
a fost asociata cu malformaţii fetale)
2. medicamente antianemice (preparate de
fier)
3. medicamente antitiroidiene
Categoria B:
medicamentele din aceasta grupa nu au fost
complet testate pe om in timpul sarcinii, insa
experimentele pe animale nu au relevat
efecte nocive.
Utilizarea lor este relativ sigură dar pot apare
probleme necunoscute:
1. paracetamolul
2. insulina
3. penicilinele
4. cefalosporinele
5. nistatinul in aplicare locala
6. metoclopramidul
7. ranitidina
8. famotidina
9. asparcamul
10. glucocorticoizii (cortizon)
11. ibuprofenul - înainte de al treilea trimestru.
Femeile însărcinate nu trebuie să ia ibuprofen
in timpul ultimelor trei luni de sarcina (poate
produce tulburari la fat, sarcină sau travaliu
prelungit).
Categoria C:
siguranţa utilizării nu este dovedita la oameni, unele
medicamente din această grupă nu au fost testate nici pe
oameni, nici pe animale sau studiile efectuate pe animale
au demonstrat efect nociv pentru făt.
1. ciprofloxacinul - asociere cu defecte scheletice, decolorarea
danturii, spina bifida, malformaţii ale membrelor
2. norfloxacinul
3. codeina - se asociază cu despicătura labio-palatină,
anomalii cardiace, musculoscheletale, gastrointestinale
4. omeprazolul - asocieri cu anencefalia pentru utilizarea in
prima jumătate a sarcinii
5. ketoconazolul
6. fluconazolul: asocieri cu malformaţii ale membrelor,
craniofaciale, omfalocel, surditate
7. pseudoefedrina
8. sumatriptanul - pentru tratarea migrenei
9. izoniazida
10. dexametazona: se asociază cu creşterea
incidentei naşterilor premature şi a greutăţii mici la
naştere
11. acid nalidixic - produce artropatie la animalele
testate
12. clorzoxazona - spazmoliticul
13. digoxinul
14. furosemidul
15. gentamicina - ototoxic fetal
16. hidrocortizonul - asociere cu despicătura
palatina, omfalocel şi întârzierea creşterii pentru
utilizare prelungita
Categoria D :
studiile au demonstrat anomalii fetale, dar beneficiile
tratamentului pot depăşi riscul potenţial:
1. tetraciclina
2. doxiciclina - efecte asupra oaselor şi danturii
fetale,asociere cu cataracta congenitala
3. kanamicina
4. diazepamul - posibilă asociere cu despicaturile
labio–palatine, spina bifida, defecte ale membrelor,
malformatii: craniofaciale, renale, retard mental şi
psihomotor, bradicardie fetală, diminuare a
mişcărilor fetale, hipotermie neonatala
5. aspirina - este riscantă in ultimul trimestru,
când chiar şi o singură doza poate influenţa
creşterea fătului. Aspirina este
antiprostaglandină care intervine in
mecanismul travaliului şi poate prelungi atât
sarcina cât şi travaliul şi poate provoca
sângerare excesiva înainte şi după
expulzare. Pe de altă parte, doze mici sub
supraveghere medicală pentru a trata boli
imunologice, ca lupusul, a opri travaliul
prematur sau a preveni preeclampsia sau
întârzierea creşterii fetale, nu par sa creeze
probleme.
6. fenobarbitalul - asociat cu microcefalie fetală, retard
mental, sindromul Down şi anomalii cardiovasculare
7. penicilamina
8. chinina - a fost asociata si ea cu apariţia unor
defecte din naştere (inclusiv surditatea permanenta)
şi cu naşterea unor feti morţi, dar riscul pentru făt
trebuie evaluat in raport cu pericolul malariei, care
poate avea efecte fatale, mai ales in cursul sarcinii
9. streptomicina - in cursul sarcinii provoacă surditatea
copilului
10. citostaticele - pot determina pierderea sarcinii in
primul trimestru sau alterări ale ADN-ului
bebelusului, rezultând malformaţii
11. litiu - poate produce naştere prematura, modificări
ale ritmului cardiac fetal
Categoria X:
cuprinde medicamente strict interzise pe perioada
sarcinii
1. thalidomida - determină focomelie, tetrafocomelie,
hemangiom al feţei
2. xanax - produc malformaţii cardiace şi ale
membrelor
3. clomifen
4. iod radioactiv
5. isotretinoin - produce malformaţii cardiace, craneo-
faciale
6. hormonii estrogeni - produc feminizarea fătului
masculin, malformaţii uterine, malformaţii ale
tractului genitourinar la bărbaţi
7. steroizi androgeni şi anabolizanţi produc
masculinizarea fătului feminin
 Vaccinurile

 Vaccinurile vii se indică când medicul decide

că beneficiile pentru mama şi copil sunt mai
mari decât riscul potenţial:
împotriva rujeolei,
rubeolei,
parotiditei epidemice.
 Efectele nocive ale anumitor
medicamente asupra fătului nu este
obligatoriu să fie vizibile de la naştere, ci
pot apărea mai târziu, după luni sau ani
de la naştere.
 De exemplu, tetraciclina şi doxiciclina
administrate in sarcină, determina
decolorarea dinţilor, împiedica formarea
smalţului şi încetinesc creşterea oaselor,
care vor fi vizibile doar când începe
erupţia dentară, intre 6-9 luni după
naştere.
 Plantele medicinale

 Plantele medicinale sunt utilizate în calitate

de medicamente cu acţiune benefică asupra
organului, uneori foarte puternice, însă
alterior fiind chiar agresive pentru om.
 Unele au fost folosite de mii de ani pentru a
provoca avortul.
 Chiar sub forma de ceai, unele pot provoca
diaree, vărsături sau palpitaţii.
 Deoarece nu sunt preparate in condiţii
controlate ele pot fi periculoase.
Plante medicinale considerate ca fiind
lipsite de risc pentru mama şi făt in
dozele prescrise de medic sunt:
1. florile de tei (липа) 10. salcâm (акация)
2. muşeţel (ромашка) 11. sovârf (душица)
3. sunătoare (зверобой) 12. urzica marta alba
4. nalba (мальва) (не жгучая крапива)
5. albastrele (трава
13. frunzele de:
василька)
 menta (мята)
6. ciuboţica cucului
(примула)  nalba (алтей)
7. coada şoricelului (трава  dud (шелковица)
тысячелистника)  afin (черника)
8. lumânărica (коровяк)  pătlagina (подорожник)
9. porumb (кукурузное  mesteacăn (почки
рыльце) берёзы).
 Plante medicinale ce pot
produce malformaţii
congenitale:
1. mărul lupului (волчье
яблоко)
2. limba mielului (toată planta)
(огуречник аптечный)
3. arăriel (?)
4. cruciuliţa (крестовник)
5. pătrunjelul creţ (петрушка
кучерявая)
6. dediţel (анемона)
7. ruta (рута)
8. tătăneasa (окопник)
9. roiba (марена)
10. busuiocul (uleiul extras
din planta) (базилик –
маслянная вытяжка)
11. feriga (rizomul)
(папаротник -
корневища)
12. podbalul (florile şi
rădăcină) (мать-и-
мачеха – цветы и
корень)
13. captalanul (rizomul)
 Alimentaţia gravidelor
 Alimentaţia femeilor in timpul sarcinii are o
importanta deosebita - de ea depinde atât
creşterea şi dezvoltarea fătului cît şi buna
desfăşurare a sarcinii.
 In perioada de sarcină, necesităţile nutriţionale
sunt mai mari, iar pentru a le satisface trebuie
de acordat importanţa calităţii alimentelor şi nu
cantităţii lor.
 Aportul caloric
 Aportul caloric total pare să fie cel mai
important factor nutriţional corelat cu greutatea
la naştere.
 Se estimează că o sarcină normală consumă
aproximativ 80000 calorii suplimentarea faţă de
necesităţile anterioare sarcinii, adică
aproximativ 300 de calorii suplimentare pe zi.
 Substratul acestui consum energetic este
teoretic reprezentat de o creştere în greutate
de la 10-12 kg, până la termen.
 Consumul de cafea şi sarcina
 Datele din literatură sunt contradictorii în ceea ce priveşte
efectele consumului de cafea asupra femeilor gravide şi nou-
născuţilor acestora.
 Există date ce susţin existenţa unui risc crescut de a naşte
feţi cu greutate mică, în cazul consumului crescut de cafea.
 Un studiu efectuat de Brocken în 1987 pe 3891 gravide din
care 77% au consumat cafea, indică risc crescut de hipotrofie
fetală pentru doze mari de 300 mg/zi (trei ceşti de cafea).
 De aceea gravidelor ce consumă cafea li se recomandă să nu
depăşească această cantitate.
 Nu există dovezi care să ateste o legătură între avortul
spontan şi consumul de cofeină.
 Fumatul în sarcină
 Efectele adverse ale fumatului se datorează
monoxidului de carbon şi nicotinei;
 Ambele traversează bariera placentară şi se
regăsesc în sângele fetal în concentraţii
superioare sângelui matern.
 Conform studiului mortalităţii perinatale
efectuat în Ontario de Mezer în 1976,
femeile care fumează mai mult de un pachet
de ţigări/zi prezintă un risc de 130% pentru
hipotrofie fetală comparativ cu cele care
fumează mai puţin de un pachet/zi, 53%.
 De asemenea, fumatul pare să fie un factor de
risc pentru naşterea prematură.
 Un studiu efectuat pe 140 naşteri spontane
premature şi 280 de naşteri la termen, a
semnalat fumatul ca fiind un factor de risc
independent pentru naşterea prematură.
 În cazul gravidelor fumătoare pare să fie
crescut şi riscul de avort spontan.
 Nu există date suficiente care să certifice
legătura între fumat şi anomaliile congenitale.
 Alcoolul în sarcină
 Efectul nociv al consumului de alcool în
sarcină este cunoscut de mult timp.
 Până în prezent nu a putut fi stabilită o
doză minimă de alcool de la care fătul
începe să fie afectat, de aceea gravidelor
le va fi recomandată abstinenţa.
 Alcoolul în sarcină
 Potrivit rezultatelor studiului publicat în revista «The Lancet
Global Health», una din 67 dintre femeile care consumă alcool
în timpul sarcinii naște copii cu sindromul alcoolismului fetal,
adică anual în lume se nasc în jur de 119000 de asemenea
copii.
 Datele pentru studiu au fost colectate în 187 țări ale lumii.
 S-au depistat peste 400 de stări patologice care pot apărea în
combinație cu sindromul alcoolismului fetal.
 Studiul a identificat 5 țări cu cea mai înaltă rată de răspăndire a
consumului de alcool în timpul sarcinii.
 Acestea s-au dovedit a fi Irlanda (60%), Belarus (47%),
Danemarca (46%), Marea Britanie (41%), Federația Rusă
(37%).
 În 1989 Sokol şi Claren au stabilit criteriile de diagnostic
al sindromului fetal determinat de alcool (FAS).

 Acesta include:
1. Deficiente de creştere pre- şi postnatală
2. Anomalii ale sistemului nervos central:
 Iritabilitate şi hiperactivitate în copilărie
 Întârzierea dezvoltării
 Hipotonie
 Retardare mentală
3. Anomalii cranio-faciale:
 Microcefalie
 Microoftalmie
 Intelect slab dezvoltat

Incidenţa sindromului FAS în rândul alcoolicelor ajunge la 32%

(Jones şi colab., 1974).
 Dieta in luna 2 de sarcina
 Corpul bebeluşului este in plina formare, calciul jucând
in aceasta luna un rol important pentru dezvoltarea 
armonioasa şi pentru sănătatea mamei.
 Calciul favorizează formarea oaselor şi dinţilor
bebeluşului, previne riscul hipertensiunii arteriale şi
al depresiei post-partum la viitoarea mămica.
 Deci, este  momentul cel mai indicat pentru refacerea
rezervei de calciu.
 Alimentele bogate in calciu sunt: produsele lactate
(lapte, brânza, iaurt, etc.), fructele, legumele uscate
(linte, mazăre, fasole) sau proaspete (spanac, varza).
 In general organismul utilizează mai eficient calciul din
produsele lactate decât cel de origine vegetala.
 Dieta in luna 3 de sarcina
 Mămica trebuie sa acumulează energie pentru
dezvoltarea armonioasa a bebeluşului său - lipidele
îndeplinesc cu succes acest rol.
 Necesităţile bebeluşului devin mai mari, dar asta nu
înseamnă ca mămica trebuie sa “mănâncă pentru
doi”.
 Lipidele joaca un rol important in dezvoltarea
cerebrala a fătului şi intervin chiar şi in fabricarea
ţesuturilor nervoase.
 Alimentele cu conţinut ridicat de lipide sunt: untul,
smântâna, uleiurile (de răpita, soia, floarea soarelui,
măsline), pestele gras (somon, scrumbie, macrou,
sardine).
 Dieta in luna 4 de sarcina
 Bebeluşul se dezvolta, iar cantitatea de sânge din organismul
mamei este in creştere.
 Începând cu aceasta luna necesitatea de fier devine mai
importanta.
 Deci, trebuie că mămica să mărească cantitatea de alimente
care conţin fier.
 Fierul este un aliat preţios: reduce riscul de anemie, oboseala,
dar şi pe cel al naşterii premature.
 De reţinut ca fierul de origine animala este mult mai bine
asimilat decât cel vegetal.
 Alimentele bogate in fier: organele (ficat, rinichi), carnea roşie
(preparata termic pentru a evita riscul unei toxoplasmoze),
legumele uscate, leguminoasele (linte, mazăre, fasole), legume
verzi (spanac), gălbenuşurile de oua.
 Dieta in luna 5 de sarcina
 In acest stadiu al sarcinii, mămica să rotunjeşte
treptat, iar bebeluşul profita de toţi nutrienţii pe carei
mămica îl asiguri.
 Continuă, integrând elementele esenţiale: vitaminele,
calciul, glucidele, lipidele şi proteinele.
 Glucidele rapide sau lente contribuie la formarea
ţesuturilor fătului şi aduc toată energia de care are
nevoie mămica pentru a compensa oboseala
provocata de sarcina.
 Alimentele bogate in glucide: zahăr, cereale, legume
uscate, orez, paste făinoase, cartofi, năut, linte.
 Dieta in luna 6 de sarcina
 Odată cu creşterea bebeluşului, stomacul şi intestinul sunt
comprimate şi întâmpini dificultăţi in alimentaţie.
 Este necesar că mămica să iei mese reduse cantitativ şi dese,
să mănâncă încet şi să facă plimbări dese pentru a uşura
digestia.
 Cu ajutorul unei diete echilibrate, bebeluşul a reuşit să facă
rezerve pentru a crea şi reînnoi celulele.
 Acest lucru se datorează in mare parte proteinelor, numite şi
“cărămizile vieţii” datorita importantei lor in dezvoltarea
bebeluşului.
 Proteinele de origine animala furnizează opt aminoacizi
indispensabili pentru organism, pe care acesta nu este capabil
să le producă.
 In schimb, proteinele vegetale au o valoare nutritiva inferioara,
de unde si necesitatea de a asocia cele doua tipuri de proteine.
 Alimentele cele mai bogate in proteine: carnea, pestele, ouăle,
produsele lactate.
 Dieta in luna 7 de sarcina
 Odată cu intrarea in al 3-lea trimestru, mămica simte că este
mai obosita iar mişcările ei devin tot mai dificile.
 Este timpul sa facă accent mai mult pe vitamine.
 Medicul poate prescrie nişte suplimente de vitamine, dar cu
cat dieta este mai echilibrata, cu atât necesităţile mamei sunt
acoperite mai uşor.
Alimentele cele mai bogate in vitamine:
A : Lapte integral, oua, ficat, peste, legume verzi, morcovi,
portocale
B : Cereale integrale, legume verzi, carne, peşte şi oua
C : Fructe şi legume proaspete
D : Ulei de ficat de morun, peşte gras, oua şi unt
 Dieta in luna 8 de sarcina
 In acest stadiu al sarcinii, bebeluşul ocupa tot mai mult spaţiu,
presând vasele sangvine ale tubului digestiv, ceea ce poate
provoca o constipaţie.
 De aici şi importanta fibrelor.
 Pentru a împiedica acest fenomen, mămica trebuie să
folosească multa apa sau suc de fructe, lapte sau ceai, in
medie un litru şi jumătate pe zi şi fac exerciţii fizice: plimbări,
nataţie sau gimnastica uşoara.
 Dar bine înţeles, trebuie să consumă şi alimente bogate in fibre
care sunt mai săţioase şi mai hrănitoare.
 Cu ajutorul lor mămica poate manca mai mult pentru acelaşi
aport caloric.
 Alimente bogate in fibre: cereale, produse pe baza de cereale
integrale, fructe şi legume, cartofi (fierţi in coaja), pâine.
 Dieta in luna 9 de sarcina
 Nici un aliment nu furnizează toţi nutrienţii, din acest motiv
mămica trebuie să mănâncă cate puţin din toate.
 Deci, dieta trebuie să conţină glucide, proteine și lipide,
vitamine, minerale, calciu şi fibre.
 Profită de acestea din urmă, deoarece sunt cele mai complete
pentru alimentaţie.
 Bebeluşul este deja format, dar in momentul naşterii trebuie
să vină pe lume in cele mai bune condiţii.
 Mămica trebuie să continua să iei trei mese principale şi doua
gustări, evitând ronţăitul intre mese şi produsele prea dulci.
 Variază cat mai mult alimentele, atât din punct de vedere
energetic, caloric cat şi nutriţional.
 Influenţele expunerii intrauterine la
radiaţiile ionizante asupra
dezvoltării fetale
 Studii recente au demonstrat că expunerea
intrauterină a fătului la doze mai mici de 5 rad,
chiar în primul trimestru de sarcină, nu are
efecte teratogene.
 Problema dozei de radiaţii la care a fost expus
fătul apare atunci când gravida solicită
examinări radiologice în scop diagnostic sau
când acestea au fost efectuate pe parcursul
sarcinii.
 Practic se consideră că riscul fetal
apare după expunerea la doze mai
mari sau egale cu 10 rad.

 Doze de radiaţii mari utilizate în

radioterapie pot cauza:
1. Microcefalie
2. Retardare mentală la feţii expuşi in
utero.
 In concluzie, gravida nu
trebuie să iei medicamente,
nici chiar din plante fără sfatul
medicului, ea trebuie se
citeşte cu atenţie prospectul
oricărui medicament şi
trebuie se discută cu
medicul orice
neclaritate ai.