Ecosistemul

pădurilor de
foioase
 Caracteristicile biotopului
 Unul dintre cele mai complexe și mai variate ecosisteme ale
continentului european este pă durea de foioase. Însă nici un
alt ecosistem de pe Terra nu a avut de suferit atît de mult de
pe urma activită ții omului ca acesta.
 Precipitații suficiente pentru dezvoltarea optimă a arborilor
 Verile sunt calde, iar iernile- friguroase cu temperatura la
sol de -4C
 Nivelul ridicat al fertilită ții solului ră spunde la efectul
frunzelor copacilor după ce au că zut și s-au descompus în
sol. 
  Are patru anotimpuri și o temperatură medie de 10 ° C.
 Lumina care ajunge pâ nă la suprafața solului, este filtrată printre
coroanele arborilor; de aceea există numeroase plante erbacee și
arbuști
Caracteristicile biocenozei
Diversitatea vegetală
 Diversitatea vegetală este aranjată în trei etaje:
inferior, mediu și superior.
 Etajul superior: este reprezentat din arbori
viguroși – stejar, fag, cireș, frasin.
 Etajul mediu: se află arborii rezistenți la
umbrire și cu o înălțime mai mică – arțarul,
ulmul, salcia, cornul, măceșul.
 Etajul inferior: este reprezentat de plantele
ierboase cu flori – mierea-ursului, pecetea-lui-
Solomon, clopoței, brebenei, lăcrimioare etc.
 Pecetea-lui-Solomon (coada cocoșului)

 Mierea-ursului

(plămînărică)
 Pe trunchiurile copacilor în putrefacție și pe arborii
uscați cresc multe specii de ciuperci (șampinionul,
iasca, popencile, hribul-alb).

 Unii arbori, cum ar fi stejarii și mestecenii nici nu pot

supraviețui fără ajutorul ciupercilor. La fel ca și arborii,
și ciupercile depind de rădăcinile arborilor, care
servesc drep suport de fixare și sursă energetică.
Adaptările plantelor
 1. unele plante ierboase cresc, înfloresc și fructifică la
începutul primăverii, atunci cînd frunzele arborilor sunt
încă mici și nu împiedică pă trunderea luminii la sol.
 2. Că derea frunzelor permite copacilor să economisească
energie și să reducă riscul și pierderea apei în perioadele
mai reci, deoarece temperatura poate ajunge sub 10 ° C în
timpul iernii.
 3. Arborii sunt caracterizați prin frunze largi și prin
schimbarea culorii atunci câ nd temperatura scade în
toamnă .
 4. Câ nd cad frunzele, copacii opresc fotosinteza pentru a
intra într-o perioadă de inactivitate.
 5. Forma coroanei este determinată în funcție de locul de
creștere: arborii izolați au coroana în formă de cupolă sau
de sferă , în timp ce, în cadrul masivelor forestiere,
dezvoltarea acesteia este limitată .
Diversitatea animală
 Varietatea animalelor care locuiesc în aceste pă duri de foioase
este extinsă , mai ales că acestea pot varia considerabil în funcție
de regiunea exactă în care se află pă durea.
 Animalele folosesc hrana produsă de plante, deaceea ele sunt
ră spîndite în toate etajele pă durii.
 Un rol important în pă dure revine unor astfel de mamifere ca
cerbul, că prioara, mistrețul, iepurele, care prin activitate lor
ajută la afînarea, fertilizarea și aerarea solului, ră spîndirea
plantelor, dar și a roză toarelor.
 Animalele variază între mamifere mari și mici,
carnivore sau erbivore, o mare diversitate de pă să ri,
amfibieni și insecte.
 Coaja și lemnul arborilor sunt consumate de mulți
gîndaci și larvele lor (gîndacul-de-scoarță , croitorul-
stejarului, gîndacul-plopar)
 Există și specii de păsări
-păsări pașnice- botgrosul, gaița,
sticletele, presura, cinteza. Etc
-păsări de pradă- uliul-păsărar, șoimul-
călător, buha, huhurezul-de-pădure.
 Adaptările animalelor
 1. larvele multor insecte se adă postesc ă n frunze și fructe,
mîncîndu-le din interior , pentru a nu fi observate, la rîndul
lor de proprii dușmani.
 2. o mare parte din mamifere care locuiesc în pă durile de
foioase hibernează în timpul iernii, pentru a-și asigura
supraviețuirea la temperaturi scă zute.
 3. Unele animale opresc consumul și chiar excrementele,
profitâ nd de gră simile acumulate în timpul sezonului cald al
anului. 
 4. Chiar dacă migrația este o altă opțiune pentru a face față
temperaturilor scă zute, cele mai multe animale mici
optează pentru hibernare
 5. multe insecte își opresc dezvoltarea pînă la sosirea
primăverii (fluturii, gîndacii, ploșnițele)