Evolutii privind investitiille straine directe la nivel global

Studiu de caz - Evolutia ISD in Romania

Student: Tana Ivana

 Introducere
Investițiile directe străine reprezintă o dimensiune importantă a integrării economice internaționale, fiind unul dintre indexurile cele
mai utilizate pe scară largă pentru a reflecta efectele globalizării.
Investițiile străine directe (ISD) sunt o sursă sănătoasă pe care se poate baza creșterea economică, inclusiv în perioadele în care
stabilitatea economică este în pericol și creșterea este sub presiune, deoarece:
ISD sunt complementare surselor publice de finanțare și furnizează capitalul necesar dezvoltării unei economii;
ISD creează noi locuri de muncă nu numai în compania în care investesc, ci stimulează și dezvoltarea celorlalte firme din amonte și aval;
ISD nu sunt numai un flux de capital, ci și de tehnologie, cunoștințe, practici organizatorice, care stimulează și generează creșterea
economică. Investitorii străini impun propria modalitate de lucru companiei pe care o dezvoltă și aduc noi tehnologii, care cresc eficiența
angajaților și competitivitatea companiei. Aceste efecte benefice se propagă în întregul lanț de întreprinderi implicate în realizarea unui
produs sau serviciu, care se adaptează pentru a supraviețui pe piață;
ISD sunt caracterizate de stabilitate pe termen lung. Ceea ce definește ISD este tocmai interesul durabil al investitorului în compania în
care investește. Prin urmare, un investitor care a pus bazele unei noi companii nu va renunța atât de ușor la investiția sa, chiar și în
perioade economice turbulente.
 2,500,000

 Între anii 2000 și 2016, ponderea stocurilor de ISD în PIB-ul global a

Capitolul 1. Evolutii privind investitiille straine directe la nivel global

2,000,000
crescut semnificativ de la 22% la 35%.
 În urma declinului economic rezultat din perioada Marii Recesiuni,
ISD s-au redresat, pe baza fuziunilor și achizițiilor (M&A), cea mai 1,500,000
dinamică componentă a acestora, atingând o valoare record de pana la
1.2 trilioane USD în primul trimestru al anului 2018.
 În mod normal, economiile avansate au jucat un rol major atât ca 1,000,000

sursă, cât și ca destinație pentru ISD.

 În ultimele două decenii, harta globală a fluxurilor de intrarea si iesirea 500,000
ale ISD s-a schimbat semnificativ. ISD își au originea în mod
tradițional dinspre economiile avansate, care au fost totodata și
principala destinație a acestora. -

9 90 9 92 994 9 96 9 98 00 0 0 02 00 4 0 06 008 0 10 012 014 0 16 01 8

1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

  Figura 1.1. Evolutia FDI la nivel global 1990-2018

[Sursa: UNCTAD]
 Fluxurile de investiții străine directe la nivel gloabl și-au continuat procesul de expansiune si în anul 2018, inregistrand insa
o scadere cu 13% fata de anul precedent si atingand volumul de numai 1.3 trilioane de dolari.
 Declinul ISD, considerat ca urmare a scăderii volumului acestora pentru al treilea an consecutiv (2016-2018) – a fost cauzat
în principal de fenomenul repatrierii pe scară largă a veniturilor străine acumulate de către întreprinderile multinaționale din
Statele Unite ale Americii în primele două trimestre ale anului 2018, ca urmare a reformelor fiscale introduse în această țară
la sfârșitul anului 2017.
 Scăderea ISD generată de impozitele crescute în prima jumătate a anului 2018 (care s-a încheiat cu 40% mai mică decât
aceeași perioadă din 2017) a fost insa amortizată de activitatea crescută a tranzacțiilor în a doua jumătate a anului. Totodata,
valoarea fuziunilor și achizițiilor transfrontaliere a crescut cu 18% in cursul anului 2018, alimentata de multinationalele din
Statele Unite ale Americii, care au putut folosi lichiditatea afiliaților străini, aceasta din urma fiind lipsita de obligațiile
fiscale.

 
 2,500,000

Economiile avansate au jucat un rol major atât ca sursă, cât și ca

destinație pentru ISD. Până la începutul Marii Recesiuni, aproape 90% din 2,000,000
fluxurile externe ale ISD proveneau din economiile avansate. Țările membre
ale Uniunii Europene au fost deosebit de importante, deoarece ponderea lor în 1,500,000
fluxurile externe ale ISD la nivel mondial a fost de aproape 50%, impactul cel
mai mare revenind in special tarilor vest europene. În același timp, statele 1,000,000
membre UE, dar și alte economii avansate au atras între 60% și 70% din
totalul fluxurilor de ISD interne. Totusi, incepând cu anul 2008, s-a înregistrat
500,000
o schimbare dramatică în peisajul ISD la nivel global. Fluxurile externe si
interne ale ISD din și către statele cu o economie emrgenta au început să
câștige tot mai multa importanță. În anul 2014, economiile emergente -
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
reprezentau 41% și 56% din totalul fluxurilor externe ale ISD și, respectiv, din
totalul fluxurilor interne ale ISD la nivel global, în timp ce cota UE din totalul Global Economii dezvoltate
fluxurilor de ISD externe si interne s-a redus la 15% și, respectiv, 18%. Economii in curs de dezvoltare Economii in tranzitie

Figura 1.4. Intrări de ISD, globale și pe grupe economice, 2007-2018

[Sursa: UNCTAD]

 
 300
Intrarile de ISD către Europa s-au redus la jumătate in anul 2018 fata de
2017, ajungand la mai puțin de 200 miliarde de dolari. Totodata, câteva țări 250
gazdă europene importante ale multinationalelor din SUA au înregistrat
intrări negative ale ISD din cauza repatrierii fondurilor de către acestea din 200

urma. Tot in anul 2018, fluxurile de ISD către Irlanda și Elveția au

150
inregistrat valori negative ajugand la - 66 miliarde USD, respectiv - 87
miliarde USD. O situatie similara a avut loc si catre Regatul Unit al Marii 100
Britanii unde fluxurile de investiții străine directe au scăzut, de asemenea,
cu 36%, pana la valoarea de 64 miliarde de dolari, concomitent cu 50
reducerea la jumatate a investițiilor acesteia în acțiuni de stat. ISD în
Statele Unite au scăzut, de asemenea, cu 9% până la 252 miliarde dolari, 0
l l m of
es na na re ds m zi lia in ia da ce co ny ly ia e on
inregistrandu-se media ultimilor 10 ani. Această scădere s-a datorat în t at hi hi po lan do ra tra pa Ind na an exi ma Ita nes sra N a lic ati
S C , C ga r ng B us S
C
a Fr M
er do
I t b
ie p u d e
r
principal scăderii cu o treime a vânzărilor si achizitiilor transfrontaliere. La ed
n g in the Ki A G I n V e
t S e e
polul opus, incasările ISD din Australia au atins 60 de miliarde de dolari - ni K
o
N i te
d
, R an
F
U g n a
e s i
un nivel record –in principal ca urmare a reinvestirii profiturilor in valoare on U or s
H K Ru
de 25 de miliarde de dolari în țară de catre afiliații străini.
2017 2018

Figura 1.5. Intrarile de ISD - primele 20 de economii sursa ale ISD, 2017 și 2018 (miliarde $)
[Sursa: UCTAD]
Repatrierile la scară largă a fondurilor de către multinationalele
SUA, pe de o parte, s-au tradus în fluxuri negative de ISD pentru
foarte multe economii gazda, iar pe de alta parte, au determinat
dispariția SUA din lista primelor 20 de economii cu investiții externe
în 2018 (figura 1.6.). Ca urmare, iesirile de ISD din țările dezvoltate 200.00
ca si grup la nivel global au scăzut cu 40% in 2018 fata de anul
2017, ajungand la 558 miliarde de dolari, iar ponderea lor în totalul 150.00
iesirilor de ISD la nivel mondial a scăzut la 55% - cea mai mică rata
înregistrată vreodată. Cu toate acestea, investițiile externe ale
100.00
multinationalelor europene au crescut cu 11%, pana la 418 miliarde
de dolari, Franța devenind a treia cea mai mare țară de origine a
investitorilor, cu ieșiri de ISD de peste 100 de miliarde de dolari în 50.00

2018, conform graficului din figura 1.6.

Conform figurii 1.6., investițiile externe ale companiilor -
multinationale originare din economiile în curs de dezvoltare au
scăzut la nivel global cu 10% in 2018, fata de 2017, ajungand la un (50.00)
total de 417 miliarde de dolari, dintre care cea mai mare pondere
apartine statelor asiatice în curs de dezvoltare (China, Thailanda,
Taiwan, Korea) unde ieșirile de ISD au scăzut cu 3%, atingand
niveul de 401 miliarde USD. Spre exemplu, investițiile companiilor 2017 2018
multinationale chineze au scăzut in 2018 pentru al doilea an Figura 1.6. Ieșirile de ISD - primele 20 de economii sursa ale ISD, 2017 și 2018 (miliarde $)
consecutiv. Totodata, si ieșirile de ISD aferente statelor in curs de [Sursa: UCTAD]

dezvoltare din America Latină și Caraibe s-au contractat brusc.

 Tendinte regionale ale investitiilor straine directe

A. ASIA

 Fluxurile de ISD către statele asiatice în curs de dezvoltare au crescut cu 4% , la 512 miliarde de dolari în 2018 fata de 2017.
 ISD au crescut în principal în China, Hong Kong (China), Singapore, Indonezia și alte țări membre ASEAN, precum și în India și Turcia.
 In 2018 a continuat să fie cea mai mare regiune beneficiară de ISD din lume, absorbind 39% din intrările globale, în creștere cu 33% fata de anul precedent.
 Fluxurile către Asia de Est au crescut cu 4%, până la 280 de miliarde de dolari în 2018, dar au rămas semnificativ sub nivelul lor maxim inregistrat in 2015.
 Intrarile de ISD in China au crescut cu 4% in 2018 fata de 2017, mentinandu-se ulterior la un nivel constant de 139 miliarde de dolari. Investițiile majore din partea
altor economii asiatice, inclusiv devierea investițiilor și relocarea activității de producție in afara Chinei, au sprijinit considerabil creșterea ISD în regiunea Asiei de
Sud-Est.
 Investițiile puternice derulate intre statele membre ASEAN au contribuit, de asemenea, la un nivel ridicat al fluxurilor de ISD, Singapore indeplinind un rol
semnificativ în acest sens ca hub regional de investiții.
 Intrările de ISD în Asia de Sud au crescut cu 4% in 2018 fata de anul precedent, până la 54 de miliarde de dolari, cu o creștere de 6% a investițiilor în India,
determinată de amplificarea fenomenului de achizitii si fuziuni în domeniul serviciilor, comerțului electronic și telecomunicațiilor.
 In ceea ce priveste Asia de Vest, aici s-a înregistrat o creștere a investițiilor de 3%, la 29 de miliarde de dolari, stopând astfel tendința descendenta continuă de
aproape 10 ani, cele mai mari creșteri înregistrandu-se în Turcia și Arabia Saudită.
 Iesirile de ISD din Asia au scăzut cu 3% in 2018 fata de 2017, ajungand sa reprezinte 40% din ISD la nivel global. Acest lucru a fost cauzat în principal ISD care
proveneau din China si care pentru al doilea an consecutiv au fost restranse din cauza politicilor care descurajează ieșirile de capital din tara, precum și de
screeningul crescut al intrarilor de ISD în Europa și SUA.
 Perspectivele fluxurilor de investiții străine directe către regiune sunt optimiste, datorita perspectivei economice favorabile și a eforturilor continue pentru
îmbunătățirea climatului investițional în mai multe economii dezvoltate si cu potential. Totusi, tensiunile comerciale globale actuale ar putea afecta negativ
sentimentul investitorilor si ar putea duce la o deviere suplimentară a investițiilor.
B. America de Sud si America Latina
 Brazilia - fluxurile au scăzut cu 9% pentru aceeasi perioada, la 61 de miliarde de dolari, ca urmare a unei situații interne dificile marcata de o crestere economica anemica,
pierderea competitivitatii industriale si recent, protestele masive ale unei populatii din ce in ce mai agitate, dar și a unei scăderi accentuate a tranzacțiilor de tipul fuziunilor
si achizitiilor intre companii.
 Columbia, fluxurile de ISD au scăzut cu 20% petru aceeasi perioada, la 11 miliarde de dolari.
 Argentina - fluxurile de ISD către au rezistat la nivelul de 12 miliarde de dolari, favorizate de fluxurile de producție de gaze de șist.
 Chile - fluxurile au crescut marginal - cu 4%, până la 7,2 miliarde de dolari - susținute de prețurile mai mari ale cuprului și nivelurile record ale achizitiilor si fuziunilor
din industria minieră, a serviciilor de sănătate și a energiei electrice.
 Peru – fluxurile de intrare au scăzut cu 9%, până la 6,2 miliarde de dolari, în ciuda creșterii economice solide și a investițiilor masive în industria minieră.
 Mexic - amplificarea fenomenului de reinvestire a câștigurilor de catre afiliații străini existenți a generat intrări ale ISD neschimbate la valoarea de 32 miliarde $.
 Panama – intrarile de ISD au crescut cu 21%, până la 5,5 miliarde $, stimulate de tranzacțiile record ale achizitiilor si fuziunilor dintre companii și de proiectele miniere.
 Costa Rica - o pauză bruscă a investițiilor în turism a fost responsabilă pentru cea mai mare parte a scăderii intrărilor de ISD, până la 2.1 miliarde de dolari.
 Caraibe - cu excepția centrelor financiare off-shore, fluxurile au scăzut cu 32%, din cauza ISD-ului mai mici (2,5 miliarde de dolari) în Republica Dominicană, aceasta
fiind cel mai mare beneficiar din subregiune, în ciuda creșterii economice puternice din 2018.
 Republica Dominicana - reducerea persistenta a ISD in începând cu 2011 poate fi atribuita prețurilor mai mici pentru produsele de export de bază, care au redus
semnificativ investițiile în industriile extractive.
C. Europa si SUA
 Ieșirile de ISD din economiile de tranziție ale Europei de Sud-Est au rămas neschimbate la 38 de miliarde de dolari, ceea ce a făcut ca regiunea sa devina un exportator net
de investiții străine directe în 2018.
 Intrarile de ISD către Europa s-au redus la jumătate in anul 2018 fata de 2017, la 172 miliarde dolari, cel mai scăzut nivel din 1997.
 ISD în economiile gazdă importante pentru multinationalele originare din SUA, precum Irlanda și Elveția, a fost negativ (repatrierea fondurilor către Statele Unite
reprezentând intrări negative pentru țările gazdă).
 În Regatul Unit, care găzduiește, un număr mare de multinationale din Statele Unite, intrările de ISD au reprezentat mai mult de o treime din totalul regiunii .
 Olanda a devenit cel mai mare beneficiar de ISD din Europa, urmat de Regatul Unit și Spania.
 În SUA, intrările de ISD au scăzut cu 9%, până la 252 miliarde de dolari, ca urmare a împrumuturilor negative intracompaniene. Cu toate acestea, reflectând o creștere
economică constantă, veniturile din ISD interne au crescut la 200 de miliarde de dolari, din care 119 miliarde de dolari (în creștere de 28% din 2017) au fost păstrate ca
venituri reinvestite.
 Expansiunea internațională a activelor multinationalelor devine tot mai putin vizibila

 O mare parte din extinderea continuă a producției internaționale este determinată prin intermediul unor procese intangibile și lipsite de
proprietate ale operațiunilor multinationalelor, cum ar fi licențierea și externalizarea productiei.
 Creșterea vânzărilor externe ale primelor 100 de multinationale depășește valoarea activelor străine ale acestora, ceea ce sugerează că
multinationalele pot ajunge pe piețele externe cu o amprentă operațională mai redusa.
 Multinationalele investesc mult în domeniile de cercetare și dezvoltare.
 În 2018, multinationalele din top 100, conform UNCTAD, au investit peste 350 de miliarde de dolari în cercetare și dezvoltare,
reprezentând peste o treime din volumul total al cercetărilor finanțate de afaceri.
 Cele mai mari cheltuieli au avut loc in cadrul industriei tehnologică, farmaceutică și de automobile automate.
 Intensitatea cercetarii și dezvoltarii (în raport cu vânzările) in cazul multinationalelor din top 100 din țările în curs de dezvoltare este
semnificativ mai mică.
 În ultimii cinci ani, multinationalele au anunțat 5.300 de proiecte de cercetare și dezvoltare în afara piețelor lor interne, acestea
reprezentând peste 6% din toate proiectele de investiții de tip greenfield anunțate și peste 4.000 în cei cinci ani precedenți.
 Economiile în curs de dezvoltare și de tranziție captează totusi 45% din totalul acestor proiecte.
 Impactul multinationalelor de stat asupra fluxurilor de ISD

 Un impact major asupra fluxurilor de ISD l-au avut si multinationalele de stat, care au încetinit expansiunea internațională.
 Reducerea ISD poate interveni atunci cand capacitățile statelor de origine de a sprijini expansiunea străină slăbesc. Încetinirea poate avea loc, de
asemenea, si dacă abordarea guvernamentală în ceea ce privește extinderea străină se schimbă la nivelul marilor țări de origine, de la deschis, favorabil,
la mai selectiv.
 In cazul acesta sta exemplul celei mai importante țări de origine, China, cand in 2017, guvernul își exprimă îngrijorarea cu privire la eventualele
extinderi excesive și indica posibilitatea descurajarii anumitor tipuri de tranzacții (de exemplu, imobiliare) în viitor.
 Multinationalele de stat europene reprezintă puțin mai mult de o treime din totalul acestora la nivel global, iar alte 45% apartin economiilor asiatice în
curs de dezvoltare, dintre care 18% sunt din China.
 Prezența multinationale de stat în primele 100 de multinationale globale a crescut de la 15 la 16. Lista include cinci multinationale de stat din China (ex.
China National din industria petrolului, China COSCO Shipping Corp. Ltd. Din industria transportului, China Minmetals din industria metalurgiei) și
alte 11 din țările dezvoltate (ex. Japan Post Holding Co. Ltd. Din industria japoneza a asigurarilor, The Royal Bank of Scotland Group Plc din Marea
Britania, sau Commerzbank AG din Germania).
 Multinaționalele de stat își concentrează cea mai mare parte din proiectele greenfield în trei industrii: utilități, servicii financiare și transporturi.
 Multinaționalele de stat sunt de asemenea implicate în achiziții si fuziuni transfrontaliere majore, încearcand să-și îmbunătățească poziția concurențială
internațională sau să își atingă obiectivele strategice.
 Capitolul 2. Evolutii privind investitiile straine directe in Romania

Cu o poziție geografică strategică, o piață de dimensiuni mari și costuri scăzute ale forței de muncă,
România deține un set consistent de factori atractivi pentru ISD, capabili să o transforme într-o
destinație prioritară pentru capitalul străin după deschiderea economică de la începutul anilor '90.
Însă, cadrul legislativ inert, alături de lipsa unor măsuri orientate spre atragerea investitorilor,
cărora li se adaugă instabilitatea politică din ultimii ani, reprezintă o bună parte a cauzelor pentru care
România nu este astăzi un pol al ISD în regiunea Europei de Sud-Est.
 Perioada 1999 – 2006 - fluxurile de ISD în România au crescut simțitor, de la 0,96
mld. EUR la 8,68 mld. EUR (o creștere de aproape 9 ori sau o creștere în ritm anual
mediu de 46%).
 Anul 2007 - fluxurile de ISD au înregistrat o scădere de 17,8% față de 2006.
12000
 Anul 2008 - cel mai bun an pentru ISD în România, singurul în care țara a fost
"performerul regiunii", depășind liderul de necontestat al întregii perioade, Polonia. 10000
Optimismul investitorilor în anul 2008 a fost stimulat de ameliorarea cadrului
8000
instituțional și legislativ sub auspiciile aderării la UE, creșterea ofertei de privatizare și
a unei perioade de expansiune economică la nivelul economiei globale. 6000

 Anul 2009 - fluxurile de ISD scad drastic și sunt de aproape trei ori mai mici decât cu 4000
un an în urmă. Din nefericire, România își pierde atractivitatea pentru investitorii 2000
străini după anul 2009, în contextul frământărilor economice și politice naționale și al
efectelor crizei financiare globale, care încep să se resimtă și în regiune. 0
3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8
 Anul 2011 - cel mai slab an pentru ISD pentru România, cand fluxurile de ISD au fost -2000200 200 200 200 200 200 200 201 201 201 201 201 201 201 201 201

de mai mult de 5 ori mai mici față de cele din 2008.

Participanti la capital Credite
 Perioada 2011 – 2015 - ingrijorătoare pentru România din cauza nivelului redus al Total flux
fluxurilor de ISD, care din perspectiva indicatorilor guvernanței, au continuat să
înregistreze valori foarte scăzute (chiar negative) pentru eficiența guvernamentală și Figura 2.1. Evolutia fluxurilor ISD in perioada 2003-2018
controlul corupției. Fluxurile de ISD în 2015 au atins valoarea de 3,05 mld. EUR, însă [Sursa: https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403]
pe fondul unei tendințe ușor ascendente după 2011.
 Din anul 2015, Romania tinde să inregistreze o traiectorie ascendenta a fluxului de
ISD, reușind să își îmbunătățească performanțele în ceea ce privește libertatea fiscală,
investițională și ușurința de a derula o afacere.
 Din punct de vedere al orientării pe activități economice (conform CAEN
Rev.2) in anul 2018: Industria prelucratoare

 41.1% din soldul total al ISD sunt localizate în industrie, cu precădere în Constructii si tranzactii
imobiliare
industria prelucrătoare (30.9% din soldul total al ISD). În cadrul acestei
industrii cele mai bine reprezentate activități sunt industria mijloacelor de Comert

transport (6.7% din soldul total al ISD), prelucrare țiței, produse chimice, Intermedieri financiare
cauciuc și mase plastice (6.4%) și metalurgia (3.9%). De asemenea, ramura si asigurari
1%
2%
3%3%
1%
energie electrică, gaze și apă a atras 7.4% din soldul ISD. 4% Energie electrica, gaze
5% 31% si apa.
 companiile multinaționale au cea mai mare ponderea a valorii adăugate brute în
7% Activitati profesionale,
industria auto. Ponderea valorii adăugate brute a companiilor multinaționale stiintifice, tehnice si
depășește 90% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier și peste 70% în administrative si servicii
suport
fabricarea de mașini, utilaje și echipamente în anul 2014, ceea ce denotă 12%
Tehnologia informatiei si
importanța acestora în cadrul industriei prelucrătoare. comunicatiilor
17%
16%
 Conform datelor furnizate de BNR, stocul de ISD privind fabricarea de mașini a Agricultura, silvicultura
crescut în intervalul 2008-2014 cu 45%, de la 967 mil. EUR la peste 1,4 mld. si pescuit

EUR. Industria extractiva

 Concomitent, în perioada 2008-2014 ponderea VAB a companiilor Transporturi

multinaționale în fabricarea de mașini a crescut cu 20 de puncte procentuale, de Hoteluri si restaurante

la 53% la 73%, semn că fluxurile de ISD aduse de acestea au contribuit la
valoarea nou create
 Alte activități care au atras importante investiții directe sunt construcții și
tranzacții imobiliare (reprezentând 16.8% din soldul ISD), comerț (15.8%) și
intermedieri financiare și asigurări (11.5%)
Alte activitati
Figura 2.2. Repartizarea ISD pe principalele activitati economice in anul 2018
[Sursa: https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403]
 Concluzii
Pentru atragerea și păstrarea ISD pe teritoriul Romaniei, cu menținerea și amplificarea efectelor pozitive, consider că
sunt posibile și dezirabile două direcții de acțiune:
• Creșterea capacității de absorbție a economiei. În mod cert, după cum sugerează și literatura de specialitate, impactul
pozitiv al ISD în economia țării gazdă depinde de capacitatea de absorbție a acesteia: calitatea capitalului uman, gradul
de dezvoltare economică și tehnologică, stabilitatea și atractivitatea legislației. Astăzi, principalele surse de atractivitate
pentru investitori sunt resursele create, precum infrastructura sau instituțiile, mai mult decât înzestrarea cu resurse
naturale. Astfel de eforturi nu sunt menite numai să atragă investitorii străini, dar contribuie și la dezvoltarea economică
a țării. De asemenea, va spori volumul de investiții cu valoare ridicată adăugată și eficiență crescută.
• Dezvoltarea și implementarea unei strategii de atragere a ISD. Rezultatele pozitive ale României sunt limitate de lipsa
unui document strategic care să privească în mod concret stimularea ISD, pârghiile economice pentru încurajarea
acestora și remedierea eficienței scăzute a agențiilor românești de atragere a investițiilor, care nu au sugerat până în
prezent că ar avea o poziție de forță ca partener de negocieri pentru investitorii străini.