Alge verzi, brune şi roşii

Calistru Bogdan
• Algele constituie un grup diversificat din Regnul Protista
Lumea algelor este deosebit de diversificata din punct de vedere
morfologic,anatomic,citologic si ecofiziologic.
• Mediul de viata-Algele abunda in mediile acvatice, marine, salmastre
si cu apa dulce (lacuri,balti, iazuri, rauri);pot fi intalnite,de
asemenea,pe soluri umede,scoarta arborilor, lemne
putrede,ziduri.Unele specii de alge pot trai in simbioza cu
fungii,formand lichenii.
• Aparatul vegetativ se numeste tal,iar organismele algale se numesc
talofite.Talul poate fi unicelular, colonial, pluricelular filamentos sau
lamelar(frunzos).La cele mai evoluate alge,talul are o morfologie
asemanatoare cu aceea a corpului plantelor(corm) si se numeste
cormoid.
• Celulele sunt uninucleate sau plurinucleate,de regula, invelite de un perete
celular,de natura celulozica. Alaturi de celuloza,la unele grupe de alge,apar
si alte polizaharide,de o reala importanta economica precum:agarul si
carageenul, la algele rosii,si alginatii,la algele brune. Plastidele algelor se
numesc cromatofori si sunt divers colorate,in functie de setul de pigmenti
pe care-i contin. Acestea sunt verzi,la algele verzi,brune (numite
feoplaste),la algele brune,si rosii (numite rodoplaste),la algele rosii.
• Algele unicelulare (ex. Chlamydomonas) sau coloniale mobile (ex. sfarleaza
apelor=Volvox aureus),poseda doi flageli egali, cu ajutorul carora se
deplaseaza.
• Nutritia. Algele sunt organisme autotrofe,deoarece poseda pigmenti
clorofilieni,care le confera capacitatea de fotosinteza.Produsii de asimilatie
sunt diversi: amidonul la algele verzi,un amidon special (care se aseamana
mai mult cu amilopectina),la algele rosii,si manitotlul si laminarina,la algele
brune.
• Inmultirea (reproducerea)se realizeaza prin cele trei modalitati bine
cunoscute:vegetativ,asexuat si sexuat.
• Inmultirea vegetativa are loc prin diviziunea mitotica a celulelor, la
formele unicelulare,sau prin fragmentarea talului,la cele
pluricelulare.Diviziunea formelor unicelulare este uneori atat de
rapida,incat provoaca inflorirea apelor. Alga bruna, Sargasum, are o
dezvoltare luxurianta in Marea Caraibelor,numita si Marea de
Sargasum.
• Inmultirea asexuata se realizeaza prin producere de spori flagelati
(zoospori),la algele verzi si brune,si spori imobili (aplanospori),la
algele rosii,in organe speciale numite sporangi. Sporii germineaza si
dau nastere la noi taluri.
• Reproducerea sexuata apare,de regula,cand conditiile de viata sunt
mai putin favorabile si are la baza producerea de gameti.
 Impactul algelor asupra mediului
• circa 70% din biomasa mărilor și oceanelor este alcătuită din alge
care formează așa-numitul fitoplancton, acesta stând la baza
nutriției celorlalte organisme - raci, moluște, pești, păsări și
mamifere acvatice;
• în urma fotosintezei algele formează cea mai mare parte a
oxigenului din apă cu care respiră toate animalele acvatice;
• algele sunt folosite de om ca îngrășăminte organice, materie
primă pentru obținerea coloranților, a produselor alimentare,
cosmetice și farmaceutice.
• Citoplasma mai conține granule amidonoase de rezervă. Aceste
alge se pot aranja sub formă de lanțuri, colonii sau filamente.
Fiecare celulă din aceste forme „multicelulare” este identică cu
cealaltă. Astfel, reproducerea este asexuata.De cele mai multe ori,
aceasta constă în formarea celulelor în cadrul filamentelor în
urma procesului de diviziune celulară.
 CHLOROPHYTA
CHLOROPHYTA

ALGE VERZI : 7000 de specii

Volvox , Spirogyra , Chlamidomonas ,
Chlorella
Chladophora , Ulotrix , Ulva
MEDIUL DE VIAŢĂ : ape dulci , mări , oceane
TAL – filamentos neramificat
ramificat
- lăţit
- colonial
PIGMENŢI : clorofila a şi b în cromatofori
PERETE CELULAR : celulozic
SUBSTANŢE DE REZERVĂ: Amidon
CICLUL DE VIAŢĂ : Alternanţă de generaţii
 PHAEOPHYTA
PHAEOPHYTA

ALGE BRUNE : 1500 de specii

Nereocystis , Sargassum , Fucus, Laminaria ,
Cystoseira

MEDIUL DE VIAŢĂ : mări , oceane în zone reci şi

temperate

PIGMENŢI : clorofila a şi b + fucoxantină

PERETE CELULAR : celulozic

SUBSTANŢE DE REZERVĂ: Amidon , grăsimi ,

proteine

CICLUL DE VIAŢĂ : Alternanţă de generaţii Talpa = Rizoid

Prezintă diferenţieri ale talului Cauloid
Filoid
 RHODOPHYTA
RHODOPHYTA

ALGE ROŞII : 4000 de specii

Ceramium , Gelidium , Porphyra, Phyllophora

MEDIUL DE VIAŢĂ : mări , oceane în zone calde

TAL : filamentos ramificat . lăţit
PIGMENŢI : clorofila a şi b + ficoeritrină , ficocianină

PERETE CELULAR : celulozic , glicoproteic

SUBSTANŢE DE REZERVĂ: grăsimi , glicoproteine

CICLUL DE VIAŢĂ : Alternanţă de generaţii

 Alge
Alge verzi
verzi

Cladophora

Volvox

Ulva lactuca

Clorella
 Microasterias
Alge
Alge verzi
verzi

Coleochaete
 Alge
Alge verzi
verzi

Ulva sp.

Caulerpa

Enteromorpha
 Alge
Alge brune
brune filoid

veziculă

Sargasum cauloid

rizoid

Laminaria

Cystoseira

Fucus sp
 Alge
Alge roşii
roşii

Gelidium

Ceramium rubrum

Phormidium sp.

Porphyr
a
Microcladia sp
TIPURI DE ALGE
Chlamidomonas Ciclul
Ciclul de
de viaţă
viaţă
Laminaria Ciclul
Ciclul de
de viaţă
viaţă
Ulotrix sp
Ciclul
Ciclul de
de viaţă
viaţă
 Importanţa
Importanţa algelor
algelor

-îmbogăţesc apele în oxigen

-produc mari cantităţi de substanţă organică
-formează fitoplanctonul care este sursă de hrană
Algele brune sunt utilizate ca :
- îngrăşământ natural
-în alimentaţie , medicină
-din cenuşa lor se obţine iod, brom , potasiu
Din algele roşii şi verzi se obţine geloză vegetală din care rezultă :
agar – agar pentru medii de cultura
produse de cofetarie
Importanţa
Importanţa algelor
algelor
Importanţa
Importanţa algelor
algelor
• SFARSIT!