Analiza activităţii

întreprinderii. Unde să
căutăm ineficienţa?
Conf. univ. dr. Andreea Semenescu
asemenescu@yahoo.com

Departamentul de Finanţe
Vă mulţumesc că participaţi la acest
curs!

Finanţele întreprinderii
Conf. univ. dr. Andreea Semenescu, asemenescu@yahoo.com
 Analiza activităţii întreprinderii. Clarificări conceptuale

 Indicatorii de activitate (de gestiune) cuantifică

viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de numerar
implicate de desfăşurarea corespunzătoare a afacerii
 Ele măsoară viteza cu care un anumit element de activ
sau de pasiv se transformă în numerar, adică
parcurge circuitul bani-produs-bani.
 Intr-un anumit sens, ele măsoară capacitatea de a
gestiona corespunzător activitatea întreprinderii.
 Cu cât viteza de transformare în numerar e mai mare,
cu atât activitatea corespunzătoare este mai eficientă.

Finanţele întreprinderii
Conf. univ. dr. Andreea Semenescu, asemenescu@yahoo.com
Analiza activităţii întreprinderii

 Viteza cu care elementele bilanţiere se

transformă în lichidităţi depinde de:

 Tipul elementului de activ sau pasiv respectiv

 Sectorul de activitate

 Eficienţa cu care sunt gestionate

Finanţele întreprinderii
Conf. univ. dr. Andreea Semenescu, asemenescu@yahoo.com
 Analiza activităţii întreprinderii
 Această viteză poate fi comparată cu cea a firmelor din
acelaşi sector sau cu cea înregistrată de companie în
trecut.

 Ex. dacă o firmă are capacitatea de a-şi vinde stocul de

mărfuri în 15 zile, în timp ce în cazul concurenţilor
această perioadă este de 45 de zile, activitatea
comercială a firmei poate fi interpretată drept eficientă.

 În cadrul acestei analize trebuie să ţinem cont de

diferenţele de politică comercială între firme sau de
modificarea în timp a acestei politici.

Finanţele întreprinderii
Conf. univ. dr. Andreea Semenescu, asemenescu@yahoo.com
 Rate de rotaţie

Durată
umăr de
de De câte ori se rotaţie Arată în câte zile s-ar
otaţii transformă în
lichidităţi pe
transforma în numerar sau s-ar
reconstitui elementul de activ
parcursul unei
sau pasiv prin folosirea
perioade elementul
exclusivă a cifrei de acaceri în
de activ sau pasiv
acest scop
respectiv

Finanţele întreprinderii
Conf. univ. dr. Andreea Semenescu, asemenescu@yahoo.com
 Rate de rotaţie

Pe c
e pe

Cât rioa
de d dă e
ana e fect
liza ta liată uăm
? (ana ana

Ce v liza
alor li tică) ?
acti i treb
vita trebui uie
 tea e să să f
Ce p să f ia indi ie
arti ie a cato
cula pr e c

Acti rită i ată rii p
v vs ţ i de d rept entru
 . Pa inter efic ca
Une siv ( p r ie ntă?
o se i etar
indi ri e gre nter e exis
cato u pret tă?
 rilor de fur ează
C um o
bţin n
izat iden
de F in t e u ţi o sem tic)
urni rpretăm nfic
aţie
zori rate
? le d prac
e ro tică
taţie
ale
pos
tulu
i
Finanţele întreprinderii
Conf. univ. dr. Andreea Semenescu, asemenescu@yahoo.com
Rate de rotaţie folosite în mod uzual

 Rate de rotaţie a activului (pasivului)

 Rate de rotaţie a activelor imobilizate
 Rate de rotaţie a stocurilor
 Rate de rotaţie a debitelor-clienţi
 Rate de ritaţie a creditelor-furnizori

Finanţele întreprinderii
Conf. univ. dr. Andreea Semenescu, asemenescu@yahoo.com
Exemplu
Indicator Alfa Beta
CA 100000 100000
Imobilizări 10000 100
corporale
Stocuri 3000 5000
Creanţe 4000 3800
Lichidităţi 1000 200
Capitaluri proprii 9000 1000
Datorii termen 2000 4000
lung
Datorii furnizori 7000 4000
(sau curente)

Finanţele întreprinderii
Conf. univ. dr. Andreea Semenescu, asemenescu@yahoo.com
Corelaţii uzuale

 Durata de rotaţie a furnizorilor>durata de rotaţie a

stocurilor (de materii prime, produse în curs de
execuţie şi produse finite)
 Firma îşi finanţează ciclul de producţie pe seama
datoriilor furnizori
 Durata de rotaţie a furnizorilor>durata de rotaţie a
creanţelor clienţi
 Firma degajă un excedent de resurse din activitatea
comercială (relaţia cu furnizorii şi clienţii).

Finanţele întreprinderii
Conf. univ. dr. Andreea Semenescu, asemenescu@yahoo.com
 Rate de rotaţie parţiale
(prin elemente ale cifrei
de afaceri)
element din bilanţ componenta cifrei de afaceri
imobilizări (IMO) cheltuieli cu amortizarea (AMO)
stocuri de materii prime cheltuieli cu materiile prime
stocuri producţie costul aferent produselor neterminate
neterminată ) costul de producţie (produse finite)
stocuri produse finite încasări + TVA aferente vânzărilor pe credit
creanţe comercial
datorii bancare pe termen sume de rambursat în contul datoriilor
lung financiare (din profitul net) 
furnizori cheltuieli cu furnizorii, pentru cumpărările pe
decontări cu bugetul credit comercial
statului impozite şi taxe (inclusiv impozitul pe profit)
decontări cu salariaţii cheltuieli cu personalul

Finanţele întreprinderii
Conf. univ. dr. Andreea Semenescu, asemenescu@yahoo.com
Rate de rotaţie parţiale

 Atenţie la sezonalitate
 Se pot folosi valori medii
 Se poate lua în considerare perioada de
funcţionare ca fracţiune de an şi nu un an întreg
 Pentru unele elemente (în special activele şi
pasivele permanente), este justificată din punct de
vedere economic folosirea perioadei de un an
 Pentru anumite situaţii este obligatorie folosirea
numărului real de zile şi nu a perioadei
convenţionale de 360 zile într-un an.
 Pentru calculul ratelor de rotaţie parţiale clienţi şi
furnizori se vor exclude sumele plătite sau
încasate în numerar pe loc (la emiterea facturii).
Finanţele întreprinderii
Conf. univ. dr. Andreea Semenescu, asemenescu@yahoo.com
 Bilanţul exprimat sub forma duratelor de rotaţie

 Permite comparaţia între firme sau între perioade

diferite în cazul aceleiaşi firme
 Legătura dinte durata de rotaţie globală şi cea
parţială
 Durata de rotaţie globală = durata de rotaţie
parţială *rată de structură
 Rata de structură arată ponderea elementului de
cheltuială corespunzător în cifra de afaceri

Finanţele întreprinderii
Conf. univ. dr. Andreea Semenescu, asemenescu@yahoo.com
Modalităţi de eficientizare a gestiunii activităţii formei

 Este necesară analiza cât mai detaliată pentru a

se găsi responsabilul direct al activităţii
respective (ex: rotaţia stocurilor: stocuri de
materii prime – aprovizionare; stocuri de
produse în curs de execuţie – producţie; stocuri
de produse finite – marketing).
 Diferenţierea măsurilor pe departamente
implicate în desfăşurarea activităţii (reducerea
stocurilor de materii prime se poate datora fie
eficientizării activităţii de aprovizionare, fie a
celei de producţie).

Finanţele întreprinderii
Conf. univ. dr. Andreea Semenescu, asemenescu@yahoo.com
Folosirea ratelor de rotaţie pentru previziune

 Se bazează pe ipoteza menţinerii eficienţei

activităţii întreprinderii în viitor
 Se estimează cifra de afaceri pornind de la
condiţiile de pe piaţă şi posibilităţile de
producţie ale întreprinderii şi politica de
marketing
 Element de activ sau
pasiv=CAprognozată*durata de rotaţie/N

Finanţele întreprinderii
Conf. univ. dr. Andreea Semenescu, asemenescu@yahoo.com
Referinţe bibliografice

 Dragotă Victor, Obreja Laura, Dragotă Mihaela,

Management financiar, Editura Economică, Bucureşti,
2012
 Brealey R., Myers S., Marcus A., Fundamentals of
Corporate Finance, Ediţia a 3-a, McGraw Hill, 2001 –
Apendix A, 133-163

 Stancu Ion, Finanţe, Editura Economică, Bucureşti,

2007

 Ross S., Westerfield R., Jaffe J., Corporate Finance,

Finanţele întreprinderii
Conf.McGraw Hill/Irwin,
univ. dr. Andreea 2002, capitolul 2, apendix 2A, 33-
Semenescu, asemenescu@yahoo.com

40
Gestiunea capitalului de lucru

De recapitulat: Introducere,analiza poziţiei

financiare, analiza performanţelor întrepinderii

Finanţele întreprinderii
Conf. univ. dr. Andreea Semenescu, asemenescu@yahoo.com