Resursele naturale

Curs nr.5
 Relieful litoral

• Relieful litoral – rezultat in urma actiunii apelor marine

asupra uscatului tarmurilor, prezinta atractie pe de o
parte prin formele specifice rezultate (golfuri, estuare,
faleze, plaje, capuri, stramtori, peninsule, insule, etc.), pe
de alta parte prin suportul oferit amenajarii de statiuni
balneo-maritime.
• Se remarca adevarete lanturi de statiuni balneo-maritime
pe tarmurile Marii Mediterane (cea mai importanta
concentrare de pe Glob), Marii Caraibilor si Golfului
Mexic, Marii Nordului, Marii Baltice, Golfului Bengal,
litoralelor atlantic si pacific.
 Relieful coraligen

• Atolii
– insule formate din schelete de corali, cu aspect de
inel si cu diametru variabil (pana la 50 km) si avand in
mijloc o laguna (poate ajunge pana la 100m
adancime).
– Se intalnesc in Oceanul Pacific, in Oceania (ex:
arhipelaguri exclusiv coraligene -Kiribati, Tuvalu, Line,
Marshall, Phonix, sau mixte-coralii adaugandu-se
reliefului vulcanic – Hawaii, Samoa, Tonga, Fiji), dar
si in Oceanul Atlantic (Bahamas, Bermude, Cayman),
in Oceanul Indian (arhipelagul Maldive, Laccadive,
Amirante, Cocos).
 Relieful coraligen

• Atolii
– Prezinta o atractie deosebita:
• vegetatie luxurianta, desi sunt putine specii,
indeosebi cocotieri, papaya, bananieri, pandanus.
• Litoralul marin cuplaje cu nisip fin, ape limpezi si
gradini de corali in diferite nuante: alb, roz, galben,
purpuriu, albastru.
• Lagunele ; laguna atolului Fanning din Arhipelagul
Kiribati, considerata cea mai frumoasa din lume,
cu corali albastri, trandafirii si verzui si o bogata
fauna acvatica.
 Relieful coraligen

• Barierele de corali
– Cea mai mare din lume este Marea Bariera de Corali,
desfasurata de-a lungul tarmului NE al Australiei, cu peste 2000
km lungime.
– Bariere de corali se afla si in lungul coastei vestice a insulei
Noua Caledonie, in Oceanul Pacific, dar si paralel cu tarmul
caraibian al statului Belize, in America Centrala.
 Potentialul turistic a climei

• Clima – regimul mediu multianual al proceselor si fenomenelor

meteorologice (caracteristice unei anumite regiuni), determinat de
radiatia solara si de circulatia generala a maselor de aer, care
variaza in raport cu pozitia pe Pamant, cu altitudinea absoluta si cu
configuratia reliefului regiunii respective.
• Principalele componente ale climei: temperatura medie a aerului,
nebulozitatea, precipitatiile atmosferice si vantul.
• Tipuri de clima cu desfasurare:
– Zonala, in latitudine, de la Ecuator la Poli: ecuatoriala (si
subecuatoriala), tropicala (si subtropicala), temperata si polara (si
subpolara).
– Regionala: oceanica, continentala, de tranzitie, de munte, de deal si
podis, de campie.
Fiecare dintre aceste climate prezinta avantaja si dezavantaje pentru
turism.
 Potentialul turistic al climei

• Cele mai favorabile pentru practicarea turismului sunt climatele

subtropicale si temperat.
– Climatul subtropical (30-400lat.N si S) cu doua anotimpuri. Aici
este inclus si climatul mediteraneean (Marea Mediterana,
Mediterana Americana (Golful Mexic si Marea Caraibilor) si
Mediterana Asiatica (Marea Japoniei), in sudul Africii, vestul
Americii de Nord, SE si SV Australiei, cu ierni blande si veri calde
(25-270C), precip.reduse, timp senin.
– Acest climat a favorizat valorificarea litoralurilor marine,
concentrandu-se marea majoritate a statiunilor balneo-maritime
de pe Glob.
– Climatul temperat (40-600lat), cu patru anotimpuri, cu mai multe
nuante, este favorabil practicarii turismului datorita temperaturilor
mai moderate care faciliteaza vizitarea obiectivelor turistice.
– Climatul rece este propice sporturilor de iarna.
 Potentialul turistic al hidrosferei

• Potentialul turistic al marilor si oceanelor:

– Litoralurile marine:
• Au constituit unul din locurile de predilectie ale vechilor
civilizatii; au favorizat aparitia aglomeratiilor urbane.
• Intre Ecuator si latitudinile medii se concentreaza lanturi
intregi de statiuni balneo-maritime pentru cura heliomarina si
talasoterapie, sporturi nautice.
• Falezele, promontoriile, peninsulele, golfurile, estuarele,
insulele din apropiere constituie puncte de atractie.
 Potentialul turistic al hidrosferei

• Cursurile de apa:
– Marile fluvii (Nil, Indus, Gange, Changjiang, Huanghe, Mekong,
Tigru, Eufrat) au favorizat aparitia si dezvoltarea unor civilizatii
stralucite (indiana, chineza, mesopotamiana, egipteana) si
concentreaza in prezent vestigiile acestora; mari metropole s-au
dezvoltat in lungul unor fluvii, rauri (Paris pe Sena, Londra pe
Tamisa, Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad pe Dunare,
Cairo pe Nil, Sankt Petersburg pe Neva, Moscova pe raul
Moscova, Kiev pe Nipru, Lisabona pe Tejo, Washington pe
Potomac, Rangoon pe Yrrawaddy).
– Malurile raurilor – locuri ideale pentru amenajari turistice
(odihna, plaja, sporturi nautice).
– Formele si fenomenele geologice si geografice care insotesc
cursurile raurilor.
 Potentialul turistic al hidrosferei

• Lacurile – peste un milion pe glob.

– Lacuri glaciare- in M-tii Alpi (Leman/Geneva,

Bodensee, Bled), Carpati (Balea, Capra, Bucura, Lala
Mare, Buhaiescu), Anzi (Argentino, Nahuall Huapi).

– Lacuri vulcanice- Crater Lake in SUA, Sf.Ana in

Romania, Kivu in Africa, Nicaragua in Nicaragua.
 Resursele turistice ale hidrosferei

– Lacuri carstice- constituie un mare punct de atractie

prin limpezimea apelor si prin modul inedit de
alimentare. Cel mai mare lac subteran este situat in
pestera Craighead Caverns din Pod. Edwards, Texas-
SUA, la o adancime de 91 m.
– Lacuri sarate- sunt prezente in general in regiunile de
deal si de campie (Slanic Prahova, Slanic Moldova,
Ocna Sibiului, Ocna Dejului, Lacul Sarat, Amara).
– Lacuri antropice- pe langa scopul principal pentru
care au fost construite, au si functii de agrement.
 Resursele turistice ale hidrosferei

• Apele minerale si termale- ape cu un continut variabil de

saruri, gaze sau substante minerale radioactive care le
confera proprietati terapeutice.
– In Romania sunt peste 1500 de locuri cu astfel de ape ( Vatra
Dornei, Borsec, Covasna, Calimanesti, Sovata).
– Pe glob – statiuni renumite: Karlovy-Vary, Marianske Leazne
(Cehia), Aix-les-Bains, Evian (Franta), Taormina (Italia), Hot
Springs, Colorado Springs (SUA), Beppu (Japonia).
• Gheizerele- izvoare fierbinti, care datorita presiunii
interne tasnesc cu intermitenta la inaltimi apreciabile.
Sunt frecvente in regiunile cu activitate vulcanica intensa
(Islanda, Kamciatka, SUA-Old Faithful).