Documentul CADRUL

FAO/OMS pentru Elaborarea

Planurilor de Răspuns în Caz
de Urgență în Siguranța
Alimentară
 Documentul

 Cadrul FAO/OMS Pentru

Elaborarea Planurilor de
Răspuns în Caz de
Urgență în Siguranța
Alimentară
De ce a fost elaborat acest document?

 La solicitarea țărilor membre FAO/OMS

 FAO/OMS recunosc că consolidarea pregătirii este

elementul cheie a oricărei activități de urgență
 Necesitatea de a avea la dispoziție o ghidare
internațională pentru a putea utiliza cele mai bune practici
în procesul de elaborare a Planurilor RUSA.
 Scopul și auditoriul țintă

 Scopul: de a asista țările în formularea și implementarea

planurilor naționale de răspuns la urgențe de siguranță
alimentară care să fie uniforme cu conceptul de Analiză a
Riscurilor.
 Auditoriu țintă: autoritățile naționale care au
responsabilitatea de răspuns în caz de urgență a
siguranței alimentelor.
 Rezumatul documentului FAO/OMS
 Documentul Cadru al FAO/OMS:
– Conturează procesul și principiile de elaborare a planului
național integrat RUSA
– Asigură consultanță autorităților naționale referitor măsurilor
care trebuie luate pentru elaborarea planului.
– Oferă orientări generale care pot fi utilizate la elaborarea
planurilor specifice pe țară, deci nu este o prescripție.
– Se referă la importanța adoptării unei abordări multdisciplinare
și multitudinea de agenții.
Definirea situaţiilor de urgenţă în siguranţa
alimentului de către CODEX

 Situaţiile de Urgenţă în Siguranţa Alimentului: O

situaţie accidentală sau intenţionată identificată de
o autoritate competentă ca fiind un risc transmis
prin intermediul alimentelor cu efecte serioase şi
încă necontrolate asupra sănătăţii publice ce
necesită acţiuni urgente.
PRINCIPII ŞI LINII DIRECTOARE PENTRU SCHIMBUL DE INFORMAŢII ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ A SIGURANŢEI
ALIMENTULUI. CAC/GL 19-1995
Definirea situaţiilor de urgenţă în siguranţa
alimentului
 Scalabilitatea/gradarea
răspunsului raportat la

Reducerea răspunsului
situaţia de urgenţă Coordonare
centrala
pentru siguranţa dacă este
Criză
alimentului necesar

Extinderea răspunsului
 Va fi necesar ca ţările să Situaţie de urgenţă
descrie situaţia de
urgenţă reieșind din Incident
cerinţele individuale faţă
de sistemul de control al
alimentelor. Business-ul în situaţii standard
De ce avem nevoie de un plan RUSA ?

 Pentru a permite iniţierea unui răspuns de urgenţă în timp

util şi coordonat
 Pentru a minimiza impactul negativ asupra sănătății și
perturbarea afacerii
 Cu scop de a îndeplini obligaţiile internaţionale

 Pentru a reduce impactul socio-economic și politic a unui

incident alimentar pe scară largă
 Trei etape preliminare

 Anterior elaborării unui plan RUSA, este necesar de

urmat trei etape preliminare:

– Etapa 1: De obţinut suport la nivel înalt

– Etapa 2: De identificat partenerii-cheie
– Etapa 3: De a constitui un grup de planificare
Etapa 1: Obţinerea suportului la nivel înalt

 Suportul guvernamental la nivel înalt este ESENŢIAL!

 Abordarea constituirii unei singure agenţii versus a mai

multor agenţii
 Este necesar de identificat agenții / oameni pentru a oferi
sprijin la nivel înalt, care vor trebui să fie implicaţi în
elaborarea planului
Etapa 2: Identificarea partenerilor cheie
 Pericolele pentru siguranţa  Implicarea tuturor agențiilor
alimentelor pot proveni din mai guvernamentale abilitate cu
multe sectoare responsabilităţi pentru
– Plante siguranța alimentelor
– Animale – Asigurarea cooperării
– Hrană furajeră – Facilitarea schimbului de
– Procesare informaţie
– Stocare
– Transportare
 Exemple de agenţii din sectorul
guvernamental
 Inspecţia pentru alimente  Știință și tehnologie alimentară
 Veterinărie  Comunicare și relații externe
 Sănătate publică  Piscicultură

 Epidemiologie  Organe de drept

 Laboratoare  Altele?
 Agricultură

 Răspuns în caz de urgenţă

 Legislativ
 Etapa 3: Constituirea grupului de
planificare
 Grupul de planificare va:
– Conduce procesul de elaborare a planului naţional RUSA

 Funcţiile grupului de planificare:

– Determinarea domeniului de aplicare a planului
– Supravegherea pregătirii planului
– Asigurarea revizuirii corespunzătoare si consultarea cu partenerii
cheie
– Obţinerea aprobării
– Asigurarea mecanismului de actualizare a planului
 Grupul de planificare RUSA

 Un grup multidisciplinar

 Membrii grupului ar trebui să fie membri de rang înalt cu

responsabilități decizionale și să fie la curent cu politicile
naționale și internaționale din domeniu
 Reprezentanţi ai Agenţiilor guvernamentale CHEIE
 Considerații/Observaţii cheie

 Observaţii generale
– Luați în considerare "răspuns diferențiat“
– Stabilirea criteriilor pentru a distinge între incidentele de rutină și
situaţii de urgență

 Observații specifice fiecărei țări

– Revizuirea experienţelor şi a sistemului actual
– Identificarea lacunelor şi limitărilor
– Revizuirea regulamentelor obligatorii și obligațiilor internaționale
relevante pentru RUSA
 Observaţii generale

Important este de a recunoaşte faptul că situații de

urgență se vor întâmpla și, prin urmare, este nevoie de
răspuns

Un plan asistă printr- o abordare coordonată,

eficientă şi consecventă de a face faţă
incidentelor pentru areduce la minimum impactul
acestora asupra sănătății publice.
Ovservații specifice fiecărei țări

 Revizuirea sistemului existent, experiență de

incidente cauzate de alimente, identificarea limitărilor
şi rezolvarea lor
 Inspecție alimentară, supravegherea bolilor de toxiinfecție
alimentara, capacitate de laborator, tratamente

 Factori structurali
(geografie, resurse naturale, influențe regionale,
economie, comerț)
 Percepții și practici culturale
(cont.)
 Observații specifice fiecărei țări (cont.)

 În cazul în care resursele sunt limitate, caută sprijin de la ...

- agenţii partenere care nu sunt implicate în mod normal în controlul
alimentelor
- FAO şi OMS

 Planul trebuie să fie compatibil cu obligațiile prevăzute de

Acordul Sanitar şi Fitosanitar (SPS) și Regulamentele
sanitare internaționale (IHR).
 Elementele cheie
 Informații esențiale de fond **

 Grupul de coordonare între

multiple agenţii (MACG)
 Identificarea şi gestionarea *
incidentelor
 Analiza şi evaluarea post-
incident
 Comunicarea *** ****

Grupul de coordonare cu roluri şi responsabilităţi clare atribuite fiecărui membru *

În cadrul fiecărei agenţii poate fi necesar de coordonare internă adițională **
Echipa de investigare ***
Personal de rang înalt care acţionează din numele agenţiilor ****
 Informații esențiale de fond
 Includeți scopul și obiectivele generale ale planului
 Referinţe la regulamente relevante sau legi naționale
 Referinţe la alte planuri naționale și internaționale de urgență:
controlul focarelor de boli de toxiinfecție alimentară sau a
focarelor bolilor de animale
 Rolurile și responsabilitățile diferitor agenții naționale implicate
în răspunsul în caz de urgenţă a siguranţei alimentare:

sectorul de sănătate - laboratoare naţionale de referinţă -

agricultură și pescuit - sectoare care colaborează cu -
autorităţi locale - industria, comerțul și mediul academic
Grupul de coordonare între multiple agenţii
(MACG)
 Structura generală și compoziția
MACG
 Condiții de referință (roluri și
responsabilități)
 Strategia de comunicare între
agenții
 Modalităţi operaționale și
logistice
 Mecanisme de evaluare și
monitorizare
 Identificarea incidentelor
 Sisteme de monitorizare și surse de informare pentru a
identifica un eveniment neordinar
 Definiția criteriilor pentru activarea planului de răspuns în
caz de urgență privind siguranța alimentelor, în funcție de:
– natura pericolului
– riscul asociat cu acest pericol
– complexitatea și amploarea situației de urgență
– distribuția și cantitatea de alimente implicate
– gravitatea efectului asupra sănătăţii
– populația supusă riscului și resursele disponibile pentru a face
față situației de urgență
 Gestionarea incidentului
Elaborare anticipata:
 Opţiuni de gestionare a riscului: ţinerea sub control / confiscare/sechestrare /
retragere / rechemare / închiderea afacerii din sectorul alimentar
 Documente, instrumente de orientare (de exemplu şabloane, liste de verificare și
arbori de decizie)
 Structuri și reguli de înlăturare a produselor de pe piață
 Categorii Pre-Risc, inclusiv definiții, descrieri și exemple
– Opțiunile de gestionare a riscurilor adecvate pentru categoriile de risc individuale
– abordări de punere în aplicare/implementare
– Definirea rolurilor și responsabilităților celor implicați în gestionarea situațiilor de
urgență suficient de detaliat, astfel încât persoanele să înțeleagă în mod clar rolurile lor

 Procesul de înregistrare centralizată a tuturor documentelor şi informaţiei

 Analiza şi evaluarea post- incident
 Procesul de analiză cum incidentul a fost gestionat cu
scop de:
– protejare a sănătăţii publice
– comunicare
– punerea la dispoziţie inspectorilor a procedurilor de reglementare pentru a
întreprinde măsuri
– capacităţi de laborator şi rapoarte suficiente
– Eficacitate pentru orice retragere de produs

 Lecțiile învățate și recomandări pentru acțiuni corective cu

scop de îmbunătăţire a RUSA
 Lacune pentru consolidarea capacităților viitoare
 Comunicarea
 Obiectivul este de a furniza informații exacte, în timp util cu privire
la pericol și pentru a asigura o înțelegere comună a problemei
 Documente strategice de comunicare și schimb de informații cu
1. partenerii
2. părțile interesate (sănătate, mass-media și publicul larg)
3. Organizaţii internaţionale

 O listă cu datele de contact ale partenerilor cheie și părților

interesate. Elaborată și actualizată
 Numirea unui purtător de cuvânt să prezinte informații către mass-
media
 Întrebări?

Mulţumesc pentru atenţie