Comunicarea mediatică de

criză
 Rolul media în comunicarea de masă

Crizele “fac carieră” repede:

 Accesul facil la informaţii

 Democratizarea comunicării
 Tehnologiile moderne de comunicare
Rolul media în comunicarea de masă

 Avantaje:
 posibilitatea comunicării rapide cu
masele
 Efecte mai rapide.
 Acces mai facil la experienţele altor
companii
 Dezavantaj:
 Alte organizaţii sunt afectate datorită
răspândirii informaţiilor
 Rolul media în comunicarea de
masă
 Media este un intermediar chiar şi
pentru compania aflată în criză.

 De multe ori izbucnirea unei crize

se datorează intervenţiei media.

 Organizaţia află din media că se

află în criză.
Puterea media în timpul crizei
Gatekeepers:
 decid ce este news
 Controlează fluxul de informaţii.
PR: au un control relativ asupra circulaţiei
informaţiei.

Canalele de ştiri sunt cele mai importante.

(Smith, 2002, p. 92)

 Canalele de ştiri pot crea o criză.

Discuţie:
 Canalele media determină interesul
publicului pentru o ştire?
 Este publicul interesat dinainte de ştiri
sau induc canalele media acest interes?

 Sunt canalele media simple surse de

informaţii neutre?
 Este publicul propriul agent de decizie în
selecţia ştirilor pe care le ia în seamă?
 Cum devine o problemă de interes
public?

 Canalele
 Problema devine de
media interes public deoarece
selectează media o publică.
informaţii pe
care atât ele
cât şi
publicul lor le
 Media publică o
consideră de informaţie deoarece ea
interes. este deja de interes
(agenda-setting theory, McCombs and
Shaw)
public(Smith, 2002, p. 93)
Impactul media

Nu este o relaţie clară cauză-

efect.

Impactul media în atragerea

atenţiei asupra unei probleme
este considerabil
 Impactul media
 Stabilirea relaţiei de cauzalitate între comunicare şi
comportamentul publicului.

 Anii ’30: “Modelul hipodermic”: actul de comunicare acţionează ca

un ac hipodermic (cauzalitate nemijlocită)
 Efecte mediatice puternice. Utilizarea propagandei de către Nazişti.

 Anii ’50-60: Modelul efectelor mediate (limitate).

 Efectele sunt limitate. Mediate de factori socio-culturali
 Şcoala semiologică a lui Umberto Eco:
 esenţială înţelegerea semioticii sociale
 Mesajele au o pluralitate de sensuri (pt grupuri, indivizi)

 De regulă: efectele comunicării sunt influenţate de:

 Conţinutul mesajului
 Contextul istoric al mesajului
 Climatul politic dominant
 Receptivitatea (dispoziţia) publicului
 Formularea mesajului
 Forma de transmitere a mesajului
Agenda-setting
Forţa media influenţează deciziile la toate
nivelurile: politic, administrativ,
comercial.
Influenţa poate fi pozitivă sau negativă.

Agenda-setting: se referă la faptul că

media contribuie la construirea agendei
factorilor de decizie (politică, economică,
etc).
 Forţa media este diminuată când problema
este abstractă (Newsom et al, 2000, p. 202).
Impactul media
 Efect de dezordine:
 Crizagenerează informaţii
contradictorii
 Presa accentuează caracterul
contradictoriu
Impactul media
 Media poate genera o criză fără
suport real
 Ştirile neverificate generează situaţii de
criză
 Precizările ulterioare nu sunt la fel de
credibile
Impactul media
 Mass-media adoră crizele
 Crizele sunt surse de ştiri
 Există întotdeauna victime şi vinovaţi

 Prima impresie a reporterului devine

realitate, ştire. Are impactul cel mai
mare.
 Reporterii au tendinţa să se identifice
cu victimele
Impactul media
 Media etichetează. Tratează crizele
maniheic:
 Ştirea împarte părţile implicate în buni şi răi.

 Cei răi:
 Avizi, insensibili, cruzi, sclavi ai slujbei,
conformişti, ascunşi, laşi
 Cei buni:
 Altruişti, sensibili, temerari, aventurieri,
idealişti, transparenţi, responsabili, competitori
Impactul media
 Media interferă cu procesul de gestionare
a crizei

 Blocarea investigaţiei: dacă media este

contrazisă subminează investigaţiile
 Accelerarea investigaţiei: dacă se confirmă
ipotezele reporterilor aceştia vor contribui
pozitiv
 Dirijarea pe piste false: publică informaţii
înaintea celor oficiale
Gestionarea relaţiei cu mass-media

 Direcţionarea media spre statutul de aliat.

 Antrenarea media ca partener în educarea

publicului (dinaintea apariţiei crizei)
 Atragerea atenţiei media asupra factorilor de
risc, tot timpul.
 Distribuirea permanentă de informaţii
 Contribuţii la combaterea zvonurilor
 Mediatizarea necesităţilor organizaţiei pe
timpul crizei
Gestionarea relaţiei cu mass-media

 Colaborarea cu jurnaliştii
 Informarea corectă asupra faptelor
 Oferirea de informaţii factuale
 Comportament profesional faţă de jurnalişti
 Pregătirea din timp a unor liste de întrebări şi
răspunsuri
 Transparenţa asupra informaţiilor ce nu pot fi
oferite momentan (cauze aflate sub
investigaţie, numele victimelor, etc)
Generarea de mesaje favorabile
despre organizaţie. Idei:
 Există echipe de specialişti care investighează
 Modul în care organizaţie îşi îndeplineşte atribuţiile
 Grija faţă de victime, familii, vecinătate, angajaţi
 Calitatea pregătirii profesionale a angajaţilor şi a
celor implicaţi în criză
 Efortul organizaţiei de a fi un bun membru al
comunităţii
 Istoricul şi tradiţiile organizaţiei
 Programele existente pentru atenuarea efectelor
negative ale crizei (asupra oamenilor, mediului)
 Respectul pentru lege
 Calitatea managementului
Erori în relaţia cu mass-media
 Ezitările de orice fel
 Protestul faţă de întrebările incomode
 Angajarea în confruntări (oponenţii
câştigă notorietate)
 Informaţii contradictorii (Organizaţia
trebuie să aibă o voce unică)
 accesul jurnaliştilor la echipele
operaţionale
 Promisiuni care nu pot fi respectate