Transportul căldurii în procesul evaporaţiei (Tv)

După calculele lui M. I. Budîko, din cele 110 Kcal absorbite anual
de fiecare cm2 al suprafeţei terestre, 46 Kcal /cm2 (42%) se consumă în
procesul evaporaţiei - deoarece pe cea mai mare parte a suprafeţei
Pământului evaporarea are loc fără întrerupere.
Consumul de căldură necesar realizării ei se ridică la 677 cal
pentru un gram de gheaţă cu temperatura de 00C, la 597 cal pentru un
gram de apă cu temperatura de 00C şi la 580 cal pentru un gram de apă
cu temperatura de 300C.
În foarte multe regiuni de pe glob, prin evaporare se consumă cea
mai mare parte a căldurii obţinute sub forma bilanţului radiativ. Acest
proces caracterizează intensitatea transportului (schimbului) de umezeală,
dintre suprafaţa terestră şi aerul de deasupra.
Astfel spus, transportul căldurii în procesul evaporaţiei (Tv) poate
fi identificat cu evaporaţia (E), care întreţine deasupra suprafeţei
evaporante un curent ascendent de vapori de apă. Căldura latentă de
evaporare înmagazinată în vaporii de apă ce intră în mişcare ascendentă,
este eliberată la diferitele niveluri din atmosferă unde are loc
condensarea, jucând astfel un rol important în procesul transportului
(schimbului turbulent de căldură dintre suprafaţa activă şi aerul de
deasupra.
Transportul căldurii în procesul topirii gheţii şi
zăpezii (Tg)
Topirea gheţii şi zăpezii se realizează cu consum de căldură (1
gram de gheaţă cu temperatura de 00C necesită pentru topire 80 cal.),
fapt care prezintă o importanţă deosebită, mai ales pentru regiunile
temperate şi reci.
După datele lui V. Sumakii, în perioada de topire parţială sau totală
a stratului de zăpadă, care acoperă circa 37 mil. km2 din emisfera
nordică, se consumă zilnic aproape 350 cal /cm2, ceea ce face ca
temperatura aerului să nu depăşească prea mult valoarea de 00C.

Transportul căldurii în procesul (re) încălzirii

precipitaţiilor (Tp)
Reprezintă un consum de căldură insignifiant, care poate juca un rol
oarecare doar în pădurile tropicale, unde ploile cu picături mari, formate
în troposfera mijlocie, cad zilnic pe suprafaţa terestră.
Totalizând în medie 11 mm pe zi, aceste ploi, care ajung pe sol cu
temperatura de 150C, sunt (re) încălzite până la 270C (temperatura medie
a suprafeţei solului) printr-un consum de energie calorică cifrat la 1,2
cal/cm2 zi.
Transportul căldurii în procesele biologice (Tb)

Toate organismele vii, indiferent de locul pe care-l ocupă pe scara

evoluţiei, consumă energie pentru constituirea substanţei vii. În acelaşi
timp, însă, lumea vie eliberează căldură în procesele de putrezire,
descompunere şi respiraţie.
Datele de care se dispune cu privire la mărimea consumurilor sau
cedărilor de energie calorică în procesele biologice sunt doar
orientative.
Pentru regnul vegetal din Danemarca s-a apreciat un consum
mediu de 2 cal/cm2zi în perioada de vegetaţie, iar pentru pădurile
tropicale dese, unul de 3,3 cal/ cm2 zi în tot cursul anului.
Cedarea de căldură datorată oamenilor şi animalelor cu sânge
cald dintr-un mare oraş englez, a fost estimată la circa 4 cal/cm2zi.
 Bilanţul caloric al suprafeţei terestre - Bc

Clasarea raţională a tuturor proceselor consumatoare de energie

într-un bilanţ caloric (B0) conduce la stabilirea unei ecuaţii de forma:
Bc = B – (Ts + Ta + Tv + Tg + Tp + Tb)
în care B este bilanţul radiativ;
Ts – transportul căldurii în sol;
Ta – transportul căldurii în aer;
Tv – transportul căldurii în aer, prin evaporaţie;
Tg - transportul căldurii în procesul topirii gheţii şi zăpezii;
Tp – transportul căldurii în procesul (re) încălzirii precipitaţiilor;
Tb – transportul căldurii în procesele biologice.
Având în vedere că cele mai importante transporturi calorice sunt primele trei,
ecuaţia bilanţului caloric poate fi scrisă sub forma:
Bc = B – (Ts + Ta + Tv)

Considerând aportul de căldură (B) ca pe primul termen al ecuaţiei, iar consumurilor

(Ts + Ta + Tv) ca pe cel de-al doilea, aceasta devine:
B= Ts + Ta + Tv

Când se analizează bilanţul caloric al suprafeţei terestre pentru un interval de 24 de

ore sau pentru o perioadă de unul sau mai mulţi ani, schimbul de căldură cu
interiorul solului (Ts) poate fi neglijat, deoarece valoarea lui medie este egală cu
zero. În felul acesta, ecuaţia bilanţului caloric ia aspectul simplificat:
B = Ta + Tv

Pentru suprafeţele uscate de pe care evaporaţia lipseşte total sau este atât de mică
încât poate fi omisă, ecuaţia se simplifică şi mai mult luând forma:
B= Ta

Este evident că, în regiunile deşertice, ca de altfel şi pe suprafeţele create artificial

(pavaj, beton, asfalt etc. ), toată căldura primită sub forma bilanţului (B) se
consumă în procesul încălzirii aerului de deasupra (Ta).

Dimpotrivă, în cazul suprafeţelor puternic umezite, consumul principal de căldură

revine procesului de evaporaţie (Tv) care duce la scăderea temperaturii solului şi
aerului de deasupra, reducând totodată şi intensitatea schimbului caloric sol-aer.
B= Tv