Despre Vidră

Vidra euroasiatică
(Lutra lutra L.,1758) 
familiei Mustelidae
ordinul Carnivora
 Caracteristici

Trupul său este adaptat legilor

hidrodinamicii
Coada,lungaă,groasă la bază și subțire la
vârf,este utilizată pentru a înainta și a cârmi.
Degetele sunt unite de o membrană
interdigitală,fiind utilizate cu mare
eficacitate la înot și propulsat.
Capul mic,cu forma hidrodinamică face
mult mai ușoară înaintarea pe sub apă. Urechile mici sunt adaptate de asemenea vieții acvatice,
Greutate : aceste vor fi acoperite cu douș membrane în momentul în
• mascul 6-8 kg
care aceasta se scufundă.Ochii sunt adaptați întrucat vidra
poate vedea sub apă. Blana are o culoare generală de
• femela 4-5 kg,dar pot ajunge și pana la castaniu închis, mai deschisă ca nuanță pe pântec și ceva mai
dimensiuni de 1 metru si 15 kg. surie pe partea din față a capului, iarna blana este mai deasă
și mai lucioasă.  
Biotop
Prezența vidrei este strâns legată
de existența resurselor de hrană.
În Romania vidra este răspândită
în întreaga țară, cu deosebire în
lacurile și văile apelor mari, dar
mai ales în bălțile și Delta
Dunării. Existența locurilor
bogate în pește, atrage vidra până
sus la munte, la peste 1500 de
metri, în preajma pâraielor cu
păstrăvi. Uneori, în căutarea
locurilor prielnice, trece cumpăna
apelor, peste creasta munților.

Principalul sortiment de hrană pentru vidră îl reprezintă peștele de toate formele și mărimile, căci se încumetă să
atace și pește mare pe care, după ce îl răpune, îl scoate pe mal, depozitându-l într-un loc anume sub o piatră sau un
buștean, unde îl poate păstra multă vreme, apoi mănâncă doar părțile bune din el. De obicei alege partea sângerie
de la bronchiile peștelui și carnea fără oase a spatelui, restul lăsându-l pentru alții. În afara peștelui, vidra mănâncă
raci, amfibieni, melci, păsări și șoareci de apă.
Reproducerea

Vidrele ca și alte mustelide, au un

sistem reproductiv poligam bazat pe
teritorialitatea ambelor sexe. În
interiorul teritoriului său, masculul
controlează de la una la mai multe
femele. Vidrele se pot reproduce pe
tot parcursul anului iar puii se pot
naște atât iarna cât și vara, dar
femelele pot da viață la pui în
general o dată la doi ani. Vidra are o
gestatie prelungită (diapauza
embrionară) și naște de la 2 la 4 pui,
care vor sta în preajma ei pentru un
an sau mai mult.  Trăiește solitar.
După naștere, doar femela rămâne
peste jumătate de an cu puii ei.
Conform Listei Roșii a IUCN
(Uniunea Internațională pentru
Conservarea Naturii) specia vidră
este Potențial Amenințată – NT
(Near Threatened).
 Din cauza diminuării efectivelor de
vidră în Europa, aceasta a fost strict
protejată prin diferite convenții
internaționale. Efectivele ei s-au
refăcut în ultima vreme, îndeosebi în
Romania unde au crescut ca urmare
a scăderii poluării și creșterii
populațiilor de pește din râurile
interioare.
În aceste condiții, autoritatea publică centrală care răspunde de protecția mediului poate
autoriza vânarea acestei specii strict protejate, prin ordin de ministru, acolo unde
efectivele sunt mari și unde vidra produce prejudicii în bazinele piscicole în care se practică
acvacultura. Perioada optimă de vânătoare este considerată a fi 1 octombrie-31 martie, cu
toate că blana vidrei este valoroasă tot timpul anului.
Patologie
Boli neinfecțioase
Metabolice: gastrită ușoară sau ulcere
mucoase hemoragice cu melenă cu aspect
de cafea macinată,comuna în rândul
mustelidelor.
Leziunile gastrice sunt bine reprezentate și
evidențiate în mucoasa pilorică,cu un strat
aderent de culoare brun închis pana la
negru,sânge parțial digerat.
Histologic,aceste leziuni,la vidre,sunt de
obicei eroziunile și nu ulcerele,și sunt
caracterizate prin zone în formă de pană
ale necrozei și hemoragiei coagulate a
mucoasei.
Factorii cauzali sunt reprezentați de
infecțiile cu:Helicobacter mustelae și
H.enhydrae
Urolitiaza
Prezintă patologie multifactorială:
• Metabolică
• Nutrițională
• Dietetică
• Factori genetici
• Infecții urinare cu Staphylococcus
intermedius
67% struviți
15%cistină
11% oxalați de calciu
Nefrolitiaza este obișnuită în rândul
Prevalența și compoziția chimică a nefrotiazisului variază mult între specii,cu cea mai mare prevalență la vidra
vidrelor libere și captive.
asiatică cu ghiare mici.Prevalența crescută a nefroliditelor la speciile de vidră liberă si captive sugerează
posibilitatea unor anomalii metabolice ereditare comune.
Hiperplazia nodulară adrenocorticală
este ,de asemenea, foarte frecventă la
vidrele de mare și pare a fi legată de
vârstă,însă nu au fost semnalate semne
clinice asociate sau patologie clinica

Legate de vârstă/Degenerative
Patologia legată de vârstă este comună pentru
mustelide și este reprezentată de:
• Boala parodontală
• Boala degenerativă a articulațiilor
• Fracturi osoase
• Patologii ale discurilor intervertebrale
Pentru masculi fracturile osoase și fracturile sau
luxațiile degetelor membrelor posterioare sunt
sechele relativ comune pentru o viață de luptă
teritorială.

Patologii de ordin toxic
Deversările de ulei sunt devastatoare,ele
instituie leziuni grave precum:leziuni la
nivelul pielii,arsuri oculare și orale
chimice,ovstrucție fizică a nasului și
gurii,gastroenterite și
pneumonie,emfizen interstițial și
secundar,pe fond de stres ulcer gastric si
melenă.
Microcistina,o cianotoxină,a fost
identificată drept cauză pentru apariția
icterului și a necrozei hepatice masive la
vidrele de mare.
Intoxicația cu acid domoic este cauză a
cardiomiopatiilor de ordin toxici și a
insuficienței cardiace.
Procese inflamatorii
neinfecțioase
Cardiomiopatia-comună in rândul vidrelor
libere.Sindromul apare la indivizi de peste 6
luni,cu creșterea prevalenței la animalele
geriatrice.
Enteropatia hemoragică-frecvent
identificată,caracterizată histologic de acumulare
proeminentă de sânge în mucoasa și submucoasa
peretelui intestinal;asocierea cu bacterii
infecțioase nu a fost observată.
Boli infecțioase
Virusuri ADN:
• Herpesvirus-2 mustelid a fost
identificat în ulcerele orale
• Papillomavirus-1
Au fost raportate papiloame pigmentate
cu variații crescute,multifocale în gingia
și buzele vidrelor în urma identificării
cu Euhydra lutris
Bacterii
Mycobacterium bovis
M. avium
M. kumamotoneuse
Clostridium perfingens type A
Streprococcus lutetiensis
S. phocae
Pododermatite bacteriene
Helicubacter mustelae
H euhydrae
Lawsonia intracellulare
Pseudomonas aeruginosa
Paraziți
Sknyalin gylus
Toxoplasma gondii
 BIBLIOGRAFIE

Realizat de Malciu Mirela grupa 4

Romanialutra.wordpress.com
Pathology of wildlife and zoo animals august 2018 Karen
Terio, Denise McAloose, Judy St. Leger