Sunteți pe pagina 1din 24

Genurile presei

Ex: Interviul radio / tv


Interviul
• Modul de realizare :
• - înregistrat ,
• - In direct,
• Prin telefon

• Relatia reporter – intervievat:


• - instantaneu
• - pregătit
Interviul
• Conținutul comunicării:
• - informativ,
• - de opinie,
• - de analiză,
• - de comentariu,
• - interpretativ,
• - de promovare,
• - afectiv,
• - de personalitate,
• - portret
• - dezbatere
Interviul

• Dialogul dintre jurnalist și interlocutor reprezintă cel mai eficient


mijloc de a obține și transmite o informație către public.

• Interviul față în față sau prin telefon, nu se desfășoară conform unui


scenariu, așa că trebuie să fiți pregătiți pentru orice scenariu, așa că
trebuie să fiți pregătiți pentru răspunsuri neașteptate, să urmăriți
implicațiile și să puneți întrebări de urmărire.
Linii de conduită generală
• Trebuie să știți ce vreți înainte de a începe interviul
• Întotdeauna trebuie să aveți în minte înainte de intervievere ce
informații esențiale vreți să obțineți de la o sursă. Gândiți-vă la formală
finală pe care îl poate avea interviul, în consecință trebuie să fiți atenți
la informațiile de care aveți nevoie.

• Documentați-vă cât mai temeinic înainte de interviu


• Inainte de a discuta cu cineva, aflați cât mai multe informații despre
persoana respectivă, despre subiectul interviului și despre orice altceva
ar putea fi relevant pentru a fi relevant.
Linii de conduită generală
• Întrebările simple sunt cele mai bune
• Niciodată nu s-a întâmplat în jurnalism ca întrebările capcană sau viclene
să dea rezultate. Astfel de întrebări sunt un semn al lipsei de experiență
sau al preocupării de a face mai curând o bună impresie decât de a
obține un subiect bun. Când vă documentați pentru un eveniment
trebuie să aveți grijă la cronologia celor întâmplate.
• Nu vă jenață să întrebați într-una: “ ce s-a întâmplat?” Trebuie ca
secvențele evenimentelor să fie complet clare. La sfârșitul documentării
trebuie să fiți capabili să desfășurați în minte filmul evenimentelor, minut
cu minut. Dacă nu puteți face asta înseamnă că sunt goluri de informare.
Linii de conduită generală

• Cereți ca anumite secvențe să fie povestite “cu încetinitorul “


• În cazul multor subiecte tip incident, veți intervieva oamenii care chiar
au luat parte la eveniment sau care au fost martori. Puțini au
deprinderea de a povesti coerent ce s-a întâmplat.

• Verificați numele și funcțiile


• Evident, plictisitor dar eficient.
Linii de conduită generală
• E mai bine să aveți prea multe informații decât prea puține
• De multe ori ți se oferă o singură șansă majoră de a intervieva o sursă
importantă. Asigurați-vă că o folosiți din plin, punând cât mai multe
întrebări cu putință.

• Dacă aveți dubii, expuneți modul în care înțelegeți situația


• Nu vă temeți să spuneți: “ Dați-mi voie să recapitulez.. Îmi permiteți
să verific dacă am înțeles corect…etc”
Linii de conduită generală
• Puneți întrebări pentru a obține informații, nu opinii sau reacții
• Este ușor să cazi în capcana întrebărilor despre reacțiile oamenilor la un
anume fapt sau eveniment.
• Încercați să evitați întrebările clișeu
• A întreba o persoană care a fost implicată într-o tragedie “cum vă simțiți?” –
cum ai aștepta să se simtă?

• Căutați să obțineți anecdote


• Pentru a colora interviul și a face oamenii să istorisească anecdote, ironice,
sugestive trebuie să conversați într-un mod relaxat
Linii de conduită generală
• Nu-I lăsați să vă “aburească”
• Trebuie să cereți să vi se explice termenii de jargon. Întrebați care este
semnificația termenilor.
• Ascultați răspunsurile
• E ușor să fii preocupat de formularea următoarei întrebări sau de notarea
răspunsului, încât să nu înțelegi cu adevărat semnificația lucrurilor pe care le
auzi
• Recapitulati raspunsurile la sfarșit (pentru a descoperi “golurile de informare”)
• Niciodată nu promiteți surselor că subiectul va fi tratat într-un anume fel
(deciziile aparțin șefilor)
Tipologia interviului - modul de realizare
• Poate fi stabilită în funcție de următoarele criterii: modul de realizare,
relația dintre reporter și intervievat, conținutul comunicării.
• Modul de realizare este dat de circumstanțele în care poate fi abordat
subiectul și interlocutorul.

• Interviul înregistrat este cel care rămâne cel mai des folosit atât în
radio cât și in tv pentru că oferă posibilitatea unei pregătiri minuțioase
înaintea înregistrării, iar apoi poate fi prelucrat prin montaj, curățare
de “bâlbe” și repețiții supărătoare dar și prin editare. (el poate
constitui și un document sonor)
Tipologia interviului - modul de realizare
• Interviul în direct este luat intervievatului direct în timpul emisiei.
(există riscul pe care și-l asuma reporterul în situația unui intervievat
emotiv. Acest risc dipare în momentul intervievării unei personalități
cunoscute)
• Interviul prin telefon este frecvent folosit pentru că se înregistrează o
creștere a operativității, fiind evitată pierderea unui anumit timp
pentru deplasarea reporterului la locul înregistrării. Acest tip de
interviu este transmis tot în direct și se realizează de cele mai multe
ori cu personalități cunoscute.
Tipologia interviului - după relația reporter – intervievat

• Interviul instantaneu este realizat fără o pregătire prealabilă (are loc


fie la o conferință d epresă fie pe stradă când reporterul abordează
unul sau mai mulți subiecți pe o temă de larg interes public)

• Interviul pregătit presupune o relație pe o durată de timp mai mare.


Poate fi realizat cu unul sau mai mulți interlocutori
Tipologia interviului – după conținut
• Interviul informativ este cel mai des folosit, având în vedere
principala funcție a radiolului dar și a televiziunii – aceea de a
informa. De multe ori informația prezentată în jurnalele de știri nu
este suficientă și ea poate fi completată cu interviuri informative
transmise în cadrul altor emisiuni.

• Interviul de opinie- în acest caz se pornește de la un fapt și se solicită


părerea unui sau mai multor interlocutori. Interviul prin care sunt
abordați mai mulți interlocutori aleși aleatoriu se numește sondaj
Tipologia interviului - după conținut

• Interviul de analiză este realizat de obicei cu interlocutori care au


abilitatea să analizeze un eveniment. (ex.interviuri cu personalități din
viața politică sau din lumea financiară). Reporterul trebuie să facă o
bună documentare ca să poată conduce discuția cu competență,
pentru a nu se compromite în fața interlocutorului sau în fața
publicului.
Tipologia interviului - după conținut
• Interviul de comentariu este apropiat de interviul de analiză pentru
că și în acest caz se apelează la un expert care are abilitatea și
posibilitatea să comenteze un eveniment. La acest tip de interviu
predomină întrebarea :”ce părere aveți despre?”
• Interviul interpretativ presupune atat analiza cât și comentarea unui
fapt sau eveniment pentru a fi situat în context, interpretat. La caest
tip de interviu predomină întrebarea: “de ce?”
• Interviul de promovare este cel prin care se atrage atenția asupra
unor succese obținute în știință, sport, cultură, învățământ, etc.
Tipologia interviului - după conținut
• Interviul afectiv are în vedere interesul oamenilor pentru problemele și
situațiile în care sunt puși uneori semenii lor. În cazul unui succes vor fi
sesizate emoția și bucuria în vocea intervievatului, dar și a reporterului
care are sentimente asemânătoare.
• Interviul de personalitate urmărește atragerea atenției asupra unei
personalități, uneori cunoascută, alteori necunoscută. Indiferent de
situație intervievatul devine o personalitate prin prezentarea realizărilor
personale.
• Interviul portret Radioul este în dezavantaj față de televiziune unde există
și imagine. Potretul realizat poate fi deosebit de expresiv dacă reporterul
a făcut o bună documentare.
Tipologia interviului - după conținut

• Interviul dezbatere. Acest tip de interviu presupune existența mai


multor interlocutori care participă la dezbaterea unei teme de larg
interes. Dezbaterea nu trebuie să fie anostă, în care toți participanții
să fie de acord, ci mai degrabă să aibă un caracter polemic, dar să fie
decentă, pe idei bine argumentate și susținute de invitați, astfel încât
să prezinte interes pentru public.
Tipologia întrebărilor
• Întrebările reprezintă structura de rezistență pe care se construiește
interviul. Structura întrebării trebuie să fie clară și inteligibilă.
Întrebările pot fi închise sau deschise.
• Întrebările de încălzire sunt puse de obicei la începutul interviului.
• Întrebările de atac sunt cele cu care se intră direct în subiectul
abordat și sunt folosite în special la interviurile pentru jurnalul de știri,
unde timpul alocat este scurt.
• Întrebările de sprijin – cu ajutorul cărora se cer anumite precizări,
cum ar fi despre termenii de specialitate sau afirmații care trebuie
completate cu elemente suplimentare.
Tipologia întrebărilor
• Întrebările de relansare se pun atunci când interlocutorul divaghează de
la subiect. Unii o fac în mod intenționat pentru a evita subiectul, alții se
pierd în detalii din cauza emoțiilor.
• Întrebările de controversă și obiecție apar de obicei atunci când unele
afirmații ale intervievatului intră în contradicție cu cu faptele cunoascute
de reporter. Asta presupune o bună documentare.
• Întrebările agresive. Există reporteri care cred că modul incisiv, dur de a
formula întrebările este cel mai indicat, însă rareori se dovedește valabilă
abordarea. Este adevărat că se cere fermitate din partea reporterului dar
nu trebuie să abuzeze de fermitate prin postura pe care o are.
Întrebări care nu trebuie să fie puse

• Întrebările care dovedesc lipsa documentării


• Întrebările generale, vagi
• Întrebările la care se sugerează răspunsul
• Nu trebuie puse mai multe întrebări într-una
Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească reporterul
când realizează un interviu
• Reporterul se afla atât în atenția interlocutorului cât și în atenția publicului și poate fi
sancționat din ambele sensuri.
• Înfățișarea reporterului, vestimentația devine un element important. Reporterul
trebuie să folosească vestimentație adecvată în funcție de locul unde se face
înregistrarea cât și în funcție de tipul de intervievat.
• Reporterul trebuie să-și trateze cu respect interlocutorul indiferent de funcția acestuia
și cu decența necesară oricărui jurnalist
• O calitate esențială a reporterului este aceea de a ști să asculte.
• Jurnalistul nu trebuie să cedeze microfonul. Dacă reporterul cedează microfonul nu
mai poate conduce discuția
• Trebuie să manevreze tehnica cu discreție pentru că nu toți oamenii sunt familiarizați
cu mijloacele tehnice folosite de jurnaliști
Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească reporterul
când realizează un interviu

• Tonul vocii ales de reporter trebuie să fie unul colocvial, apropiat de


cel normal într-o discuție cu un prieten, în funcție de circumstanțe și
tema interviului.
• Reporterul trebuie să-l formeze discret pe interlocutor
• Nu trebuie să-și exteriorizeze sentimentele prin cuvinte sau sunete ca
replică la afirmațiile interlocutorului.
• Reporterului îi este interzis să emită opinii personale atunci când
realizează un interviu.
Etapele realizării interviului
• Documentarea – etapa în care se culeg datele necesare interviului
• Alegerea intervievatului este următoarea etapă parcursă de reporter.
• Pregătirea întrebărilor – structura și ordonarea acestora
• Înregistrarea inerviului se face la o dată și un loc ales de comun acord
cu intervievatul.
• Prelucrarea materialului – montajul sau editarea
• Difuzarea
• Durata poate ajunge la 15 min (interviu portret), dar de obicei timpul
alocat este de 3-4 min, uneori chiar mai puțin

S-ar putea să vă placă și