curs 5
• Bacterii saprofite– trăiesc in natură
• – se stabilesc pasager pe organism – piele, mucoase
• – au importanţă redusă ca factori patogeni
patogene
• – Neisseria gonorrhoeae
• –Mycobacterium tuberculosis
• – Treponema pallidum etc.
• • condiţionat patogene (oportuniste)
• – Escherichia coli
• – Klebsiella pneumoniae etc
• *
Patogenitatea – proprietate generala a unei specii determinată genetic
• – capacitatea unui microorganism de a declanşa in
• organismul gazdă fenomene patogene:
• modificări locale,
• modificări generale,
• lezări ale unor funcţii.
• Patogenitatea– capacitatea unui microorganism de a produce
infectia
• Toxigeneza
• toxine proteice (exotoxine)
• – toxine lipopolizaharidice (endotoxine
• Exotoxine: excretate de bacterii in concentratii mari in mediul lichid,
polipeptide, relativ instabile la 60oC, antigenice , se transforma prin formol,
acid, caldura in anatoxina, foarte toxic, nu produc febra, fiecare actioneaza
specific.
• - toxina difterica – (Corynebacterium diphteriae - se dezvolta in tractul
respirator sau rani) inhiba sinteza proteinelor, necroza epiteliului, afecteaza
muschiul cardiac, tesutul nervos
• - toxina tetanica (Clostridium tetani contamineaza ranile) – sporii
germineaza in conditii anaerobe, formele vegetative produc tetanospasmina
– determina spasm muscular
• - toxinele clostridiilor gangrenei gazoase (Clostridium perfringens sporii
introdusi in rani din pamant sau fecale germineaza in anaerobioza – forme
vegetative care produc toxine necrotice si hemolitice , formeaza gaz din
carbohidrati
• - toxinele Clostridium botulinum - in alimente- anaerob, produce
neurotaxina- ajunge la nervii motori - produce paralizii
• - enterotoxina stafilococica – cand se dezvolta in carne si produse de
patiserie. Rezistenta la 100oC 20 min- varsaturi explozive – toxiinfectie
alimentara
• - enterotoxina holerica – (Vibrio cholerae) din fecalele persoanelor infectate
contamineaza apa sau hrana- diaree masiva si acidoza
• - toxina eritrogena streptococica – streptococi hemolitici lizogeni – eruptie
eritematoasa in scarlatina
• Endotoxinele- fac parte din peretele celular a bacteriilor Gram negative, pot
fi eliberate dupa dezintegrare, complexe lipopolizaharid(lipid A), relativ
stabile, rezista la 60oC ore, stimuleaza formarea de anticorpi, nu se
transforma in toxoid, slab toxic, pot produce febra, au mecanism de actiune
comun – nespecific
• acţionează prin stimularea eliberării de citokine din macrofage (interleukina
1, 6, 8)
• – in funcţie de cantitatea de endotoxine eliberată pacientul va prezenta
febră, leucopenie urmată de leucocitoză, hiperglicemie urmată de
hipoglicemie, diaree hemoragică secundară efectelor endotoxinei asupra
plachetelor saunguine şi complementului.
• – dozele mari eliberate brusc in circulaţie determină colaps cardiovascular
cu coagulare intravasculară diseminată simptome care
caracterizează şocul endotoxinic.
• Enzimele extracelulare- nu sunt toxice, au rol in procesul infectios
• - colagenaze – (Clostridium perfringens) – rol in patrunderea bacililor in
tesuturi
• - coagulaze – (stafilococii) – formeaza depozite de fibrina la suprafata staf.
protejandu-i de fagocitozain interiorul fagocitelor
• - hialuronidaze – stafilococi, clostridii, streptococi, pneumococi,
• - streptokinaza – activeaza o enzima proteolitica - dizolvarea plasmei
coagulate – raspandirea bacteriilor in tesut
• - hemolizinele si leucocidinele – distrug globulele rosii, celulele tisulare,
leucocitele. Streptolizina O - streptococii de gr A. Clostridiile, stafilococii si
unii baciliGram negativi – produc hemolizine
• Proteaze – hidrolizeaza imunoglobulinele. Neisseria, sreptococul
• Factori umorali
• Efectul bactericid al sangelui rezulta ca urmare a actiunii ; sistemului
complement, a sistemului properdinic si beta-lizinelor eliberate de
trombocite
• Sistemul complement – alcatuit din 11 proteine=complement,
complementeaza unele reactii antigen-anticorp.
• Activarea compusilor complementului – pe cale clasica(de catre complexele
Ag-Ac)
- pe cale alternativa prin alti
factori( lipopolizaharidul b. Gram negative)
• Componentele sistemului complement: secventa in calea clasica:
C1,C4,C2,C3; restul actioneaza in ordinea: C5,C6,C7,C8, C9 (activare in
cascada)
• Componenete ale complementului se pot descompune in enzime(a,b,c,d,e)
(ex.C3a)
• Activarea pe cale alterna (lenta , putin eficienta)= calea properdinei
activarea directa a C3
• Secventa reactiilor conduce la: liza celulelor prin lezarea membranei
celulare, producerea de factori biologici-activi (factori chemotactici mediatori
ai inflamatiei, procese patologice diverse
Constituienti tisulari
- Unele tesuturi contin polipeptide bazice – proprietati antibacteriene (Bacillus
anthracis)
- Febra – mecanism nespecific de aparare – (limiteaza multiplicarea –
gonococilor, treponemelor)