Proteza de șold

Masteranzi:
Berdar Delia
Marian Mara
Păcurar Romina-Larisa
Vlădulescu Marius Alexandru
 Protezele sunt aparate sau dispozitive de
substituție artificială folosite pentru înlocuirea
diferitelor segmente de corp absente.
Calitatea Protezei
Material ușor și durabil
Acceptabilă din punct de vedere cosmetic
Ușor de întreținut
Montare/demontare facilă
Să nu determine tulburări trofice
Să permită efectuarea ADL-urilor în limite de
confort pentru pacient
Să asigure starea de funcționalitate
corespunzatoare membrului amputat (mers și
sprijin)
 Artroplastia șoldului este o intervenție
chirurgicală laborioasă, al cărei rezultat
depinde de o serie de factori:
Pregătirea preoperatorie
Abilitatea chirurgului
Starea generală a pacientului
Complianța pacientului și strictețea cu
care urmează programul de reabilitare și
recuperare inițiate postoperator.
 Endoprotezarea șoldului se clasifică în funcție de partea articulară
protezată (proteză parțială sau totală) și după tipul de fixare osoasă
(cimentată sau necimentată).
 Diferența dintre o proteză cimentată și una necimentată este aceea că, în
cazul celei din urmă, încărcarea cu greutate a membrului inferior afectat
se va realiza mult mai târziu decât în cazul unei proteze cimentate care
permite sprijin ușor pe membrul inferior protezat chiar din prima
săptămână.
Obiectivele endoprotezării șoldului:
Reducerea durerii
Refacerea mobilității
Echilibrarea bazinului și a lungimii
segmentare
 Intervenția artroplastică readuce femurul în raport
normal cu pelvisul, ducând la dispariția pozițiilor lui
vicioase și eventuala scurtare segmentară,
restabilindu-se astfel echilibrul static și dinamic,
ortostațiunea și mersul revenind la normal.
Complicațiile artroplastiei protetice de șold
Tromboza venoasă profundă
Osificarea heterotopică
Luxația după artroplastia totală de șold
Fractura sau perforația
Pseudoartroza trohanteriană
Infecții
Inegalitatea membrelor inferioare
Paralizii nervoase
Complicații vasculare (2)
Kinetoterapia pre/postoperatorie
 Indiferent că vorbim despre o proteză
total cimentată sau necimentată,
pregatirea preoperatorie joacă un rol
important prevenind atrofia musculară,
apariția osteoporozei, osteoartritei și a
scurtărilor musculotendinoase și totodată
menține tonusul muscular cât și scurtează
timpul de recuperare.
Exerciții generale preoperatorii:
 Izometrie fesieri

 Flexie-extensie picior

 Flexie-extensie genunchi
 Abducție-adducție șold
 Flexie-extensie șold
 Tonifiere cvadriceps
Postoperator
În primul rând este important ca imediat
postoperator pacientul să miște piciorul
atât cat poate, fără durere, făcând flexie
și extensie de picior. De asemenea o
importanță deosebită reprezintă și
exercițiile de respirație.
Săptămânile 1-2 postoperator
Se vor relua toate exercițiile făcute
preoperator
Flexia coapsei pe bazin este permisă până la
60 grade
Este bine să se alterneze statul pe scaun cu
statul în pat.
Se vor învăța transferurile de pe pat pe scaun
Pentru a îmbunătați circulația de reîntoarcere
venolimfatică a membrului inferior operat,
este bine ca piciorul să fie ridicat cu o pernă
sub gleznă, astfel încat glezna sa fie ușor mai
sus decât nivelul inimii.
Medical Taping
Presiunea crescută a țesutului, care este creată
de hematoame sau de edeme locale, pot fi tratate
cu o structură de bandă limfatică mai mult sau mai
puțin extinsă.
Săptămânile 2-4 postoperator
Se vor continua exercițiile din etapa
preoperatorie realizate dimineața și seara.
La mers se va utiliza cadrul/cârja (cu
încărcare parțială în membrul inferior
operat)
Se folosește bicicleta medicală 15-20
minute zilnic, fără rezistență, la trepta 0.
Se va flecta șoldul la 90 de grade
Se vor relua activitățile zilnice obișnuite
(casnice-toaleta, îmbrăcat, mâncat)
Săptămânile 4-6 postoperator
Se continuă activitățile zilnice obișnuite.
Se exersează urcatul, coborâtul scărilor,
precum și mersul.
Se continuă exercițiile preoperatorii, iar
pentru a tonifia mai bine musculatura, se
pot adăuga greutăți la glezne(0,5 kg la
început, apoi 1 kg)
Săptămânile 6-12 postoperator
Se continuă exercițiile prezentate anterior
Se renunță la cârjă ( la indicațiile
medicului ortoped)
Se marește distanța de mers
Se continuă exercițiile de tonifiere a
musculaturii (3)
Notă : Toate exercițiile se vor individualiza în funcție
de pacient, de toleranța și complianța acestuia și
desigur se va tine cont și de patologiile preexistente
ale acestuia.
 Scale de evaluare:
 Patient acceptable symptom state (PASS)
 Visual analogue scale (VAS)
 Hip disability and osteoarthritis outcome score
(HOOS)
 Western Ontario and McMaster universities
osteoarthritis index (WOMAC)
 Harris hip score
 Oxford hip score (OHS)
 Algofunctional index (AFI)
 Lequesne index
 SF-36
 Fear Avoidance Belief Score
 International Hip Outcome Tool
 Ibadan Hip Osteoarthritis Outcome Measure
 Womac (Western Ontario & McMaster Universities
Osteoarthritis Index) este o scală care evoluează starea
pacienţilor care suferă de artroza şoldului sau genunchiului.
Aceasta măsoară durerea, rigiditatea articulaţiei şi statusul
funcţional al acesteia.

Scala de șold Harris (HHS) a fost dezvoltată pentru

evaluarea rezultatelor chirurgiei șoldului și este destinată
evaluării diverselor dizabilități de șold la o populație adultă.
Domeniul funcțional constă în activități zilnice (utilizarea
scărilor, folosirea transportului public, gestionarea
încălțămintei și șosetelor) și mersul ( sprijin necesar și
distanța de mers). Testul ține cont de flexia șoldului,
adducția, rotația internă și externă și de abducție.
 Folosirea cadrului de mers
 La început pacientul va merge cu ajutorul
cadrului. Cadrul de mers crește stabilitatea prin
creșterea bazei de sprijin, creșterea stabilității
laterale și susținerea greutății bolnavului.
Dezavantajele sunt reprezentate de manevrarea
dificilă la praguri, în spații aglomerate, reducerea
balansului membrelor superioare, postură
incorectă cu flexia coloanei în timpul mersului. În
general cadrul de mers nu se utilizează pe scări.
Cadrele de mers se folosesc cu aproximativ 30cm
înaintea pacientului, iar mânerele trebuie să se
găsească la o înălțime astfel calculată încât
coatele să fie flectate la 20 grade.
 Pacientul va pășii întotdeauna în interiorul cadrului;
 Vârfurile degetelor nu trebuie să depășească bara frontală;
 Secvența normală de mers-avansarea cadrului- pășește cu
piciorul operat apoi avansează cu cel sănătos;
 Mersul înapoi urmează secvența inversă;
 Nu face mișcări de răsucire pe șoldul operat;
 Când pășește, călcâiul atinge primul solul;
 Lungimea pașilor trebuie să fie egală.
 Transferul din clinostatism în șezut (la
marginea patului)
 Coborâtul din pat se face din a doua zi postoperator
urmărind urmatoarele mișcări:
 Pacientul se va trage de așternut sau se va sprijini pe
coate astfel ajungând în șezut
 Se pot folosi și scărițe, bare de sprijin sau pârghii;
 Cu membrul inferior sănătos va susține membrul
inferior operat, introducându-l sub acesta apoi cu
ajutorul mâinilor sau a coatelor se va roti spre partea
unde urmează să coboare, concomitent își lasă și
membrele inferioare în jos ajungând în poziția șezut
la marginea patului.
 Transferul din șezut în ortostatism
(ridicarea)
 Se asigură că dispozitivul de mers este la îndemână(cadrul);
 Pacientul îsi mută bazinul la marginea anterioară a patului;
 Membrul inferior sănătos se va situa mai posterior decât cel
bolnav pentru că va fi piciorul de propulsie;
 Ambele plante cu toată suprafața pe sol;
 Pacientul face priză sigură cu mâinile pe cadru;
 Pacientul se apleacă în față(dacă centrul greutății este mai
aproape de sol,ridicarea este mai ușoară);
 Pacientul se va ridica, ajutându-se din mâini;
 Pe parcursul transferului își păstrează echilibrul.
 Transferul din ortostatism în șezut (pe
scaun sau în pat)
Pacientul se întoarce în dreptul patului/scaunului,
în partea posterioară(spatiul popliteu)va trebui
să simtă marginea patului/scaunului;
Pacientul se tine de cadru și se lasa încet în jos;
În cazul în care se așează în pat:
După ce a ajuns în șezut, cu membrul inferior
sănătos își va susține membrul inferior operat
,acesta fiind mereu în extensie, se va întinde în
pat printr-o mișcare de răsucire cu ajutorul
mâinilor( sprijin pe pumni sau coate),
concomitent cu ridicarea piciorelor.
 Transferul în cadă/duș
 Este recomandat ca vana să fie înlocuită
de duș, fără prag, în care accesul se va
face direct cu scaunul rulant special,
rezistent la apă. Asistența este indicată,
pentru că solul devine alunecos, aerul va
fi încăracat în aburi, pacientul poate
prezenta hipotensiune arterială,
manifestată prin amețeli.
Ridicatul de pe scaun și așezatul
 Ridicatul:
 Pacientul întinde membrul operat în față, ridicându-se
cu sprijin pe cel sănătos;
 Cu ambele mâini prinde brațele scaunului având
greutatea pe membrul sănătos;
 Pe măsura ce genunchiul sănătos face extensie
completă pune și piciorul operat jos, mentinând
extensia.
 Așezatul- ordinea inversă a mișcărilor:
 Membrul inferior sănătos va fi cu un pas în spate;
 Pacientul se va așeza pe scaun prin flexia genunchiului
sănătos, cel bolnav fiind mereu în extensie și
bineînțeles cu priza mâinilor pe mânerele scaunului
Urcatul/coborâtul scărilor
 Urcatul:
 Este preferabil să se susțină cu o mână de balustradă;
 Urcă întâi piciorul sănătos apoi cel operat;
 Cel care supraveghează mișcarea va sta în spatele pacientului de partea
membrului operat.

 Coborâtul:
 Avansează cârja de mers sau bastonul,coboară primul membrul operat
apoi cel sănătos
 Urcatul și coborâtul din mașină
Scaunul din dreapta este depărtat cât mai mult de
tabloul de bord, cu spătarul dat pe spate
Pacientul merge cu spatele cu ajutorul cadrului
până atinge cu gamba pragul mașinii
Întinde piciorul operat în față, se sprijină cu o
mână de spătarul scaunului și cu cealaltă de bordul
mașinii
Se răsucește încet în interiorul mașinii și apoi
flectează genunchii
Dacă merge pe distanțe mari (mai mult de o oră)
este recomandat să oprească mașina și să se
mobilizeze câteva minute.
 
 Îmbracatul
Se recomandă achiziționarea din comerț a unor
dispositive de îmbrăcat, încălțat care să limiteze
flexia mare a coapsei pe bazin sau aplecarea în
față a corpului;
Când se îmbracă pantalonii, sosetele, pantofii, se
evită aplecarea în față, răsucirea sau statul picior
peste picior;
Prima data se îmbracă membrul operat apoi cel
sănătos;
Încearcă să mențină spatele sprijinit de spătarul
scaunului;
Evită să folosească încălțăminte cu șireturi. (1)(4)
 Bibliografie:

Laszlo I., Popa A., Orteze și Proteze, Editura Medicală Universitară ”Iuliu
Hațieganu”, Cluj-Napoca, 2016.
Niculescu D., Anusca D., Grecu D., Endoprotezarea șoldului - Principii, indicații,
tehnică chirurgicală, conduită postoperatorie, [ Internet ], disponibil la
https://www.emcb.ro/article.php?story=20030613201059000
Bogdan A.I., Protocol de recuperare după artroplastia de șold, [Internet],
disponibil la
http://www.lectiadeortopedie.ro/protocol-de-recuperare-dupa-artroplastia-de-s
old/
Laszlo I., Popa A., Terapie ocupațională, Editura Medicală Universitară ”Iuliu
Hațieganu”, Cluj-Napoca, 2016.
Josya Sijmonsma, Medical Taping Concept, Editura Fysionair, Goor, 2019
Marchetti P, Binazzi R, Vaccari V, Girolami M, Morici F, Impallomeni C,
Commessatti M, Silvello L. Long-term results with cementless Fitek (or Fitmore)
cups. J Arthroplasty. 2005 Sep;20(6):730-7. Disponibil la adresa:
http://www.orthopaedicscore.com/scorepages/harris_hip_score.html .