LIMBAJUL

Fundamentele Psihologiei II

Aprilie 2020
• Dragi studenti,

Astazi va invitam sa parcurgeti materialele aferente cursului despre LIMBAJ.

Aceste slide-uri sunt insotite si de un suport extins (vezi Suport C7-
Limbajul.pdf).
Va dorim mult succes!
 Sumar
• Conceptualizare
• Nivelurile limbajului
• Efectele contextului asupra limbajului
• Bazele neurofiziologice
• Dezvoltarea limbajului
• Formele limbajului
 Conceptualizare
• Limbajul este un sistem de comunicare prin simboluri care sunt combinate în
conformitate cu regulile de gramatică pentru a avea o semnificație.

• Gramatica este un set de reguli care specifică modul în care unitățile de limbă
pot fi combinate pentru a produce mesaje cu sens.
 Nivelurile limbajului
• Folosirea limbajului presupune parcurgerea mai multor niveluri:

- fonemele, sunetele limbii noastre;

- morfemele, cele mai mici unități de vorbire semnificativă (ex., cuvintele, prefixele,
sufixele);
- sintaxa, regulile gramaticale care determină modul în care compunem cuvintele în șiruri
semnificative; relatiile dintre cuvintele din propozitii si fraze.
- informațiile extralingvistice, elemente de comunicare care nu fac parte din conținutul
limbajului, dar care sunt esențiale pentru interpretarea semnificațiilor, cum ar fi expresiile
feței și tonul vocii.
Vorbirea – urmeaza un proces care incepe cu gandul si se termina cu fonemele rostite
• Gand
• Termeni propozitionali
• Morfeme
• Foneme (sunetele limbii)
 Cuvintele
• Cuvintele sunt un tip de morfeme.
• Cand ascultam vorbirea, de obicei percepem morfemele, nu fonemele; percepem cuvintele.
• Cuvintele, spre deosebire de foneme, au un sens pentru noi, desemneaza ceva.
• Unele cuvinte sunt ambigue si putem descifra sensul lor doar din context sau din propozitie (ex.
broasca-animal, broasca-de la usa).

• Prepozitiile (in, pe, sub) sunt morpheme gramaticale.

 Propozitiile
• Alcatuite din minim un subiect si un predicat (Ana citeste).

• Cand oamenii asculta o propozitie, intai o impart in subiecte propozitionale (cine?), apoi
in predicate propozitionale si alte structure similare (ce face?, cum face?, unde face? etc.)
….apoi extrag asertiunea (judecata) din termeni.
 Efectele contextului asupra limbajului
• Cand vorbim, procesul incepe de la ganduri si merge spre foneme.

• Cand intelegem limbajul, procesul se realizeaza in sens invers: folosim fonemele auzite ca
sa construim morpheme (cuvinte cu sens pentru noi) si termenii propozitionali, iar apoi
extragem asertiunea (intelesul, judecata) din termenii propozitionali.
• Efectele contextului se refera la : cunostintele contextuale si la persoana cu care vorbim.

• Cunostintele contextuale ajuta la intelegerea limbajului : “Procedura este foarte simpla.

Intai aranjati lucrurile in grupuri diferite. Desigur, o gramada poate fi suficienta.”
 Efectele contextului asupra limbajului
• Este dificil sa ne dam seama la ce se refera propozitiile anterioare. Daca am fi intr-o spalatorie
si am vedea un lucrator cum ii explica unei doamne procedura de spalare a rufelor, dintr-o data,
am intelege mult mai usor la ce se refera.

• Cealalta persoana – uneori conteaza intentia vorbitorului

• Ex.: Daca cineva va intreaba “Poti sa-mi dai cartofii?”, de obicei presupuneti ca sensul nu este
“Esti capabil fizic sa ridici cartofii de pe masa?”, ci ca persoana doreste sa ii inmanati vasul cu
cartofi.
• Daca ati avea mana dominanta in ghips intrebarea “Poti sa-mi dai cartofii?” v-ar putea face sa va
ganditi ca intentia vorbitorului a fost de a verifica daca puteti fizic sa ridicati cartofii.
 Bazele neurofiziologice ale limbajului
Există patru arii principale ale limbajului care sunt localizate la
cele mai multe persoane în emisferul cerebral stâng.
Două arii sunt receptorii formând zona centrală a limbajului-
aria Wernicke și girusul angular iar celelalte două sunt
executive- aria lui Broca și aria Exner .

Grupurile neuronale responsabile de comunicarea

paralingvistică sunt situate bilateral şi simetric şi nu depind în
totalitate de emisferele cerebrale. Ca urmare limbajul simbolic
depinde de două aspecte importante şi anume gradul de
dezvoltare a creierului şi nivelul de educaţie al individului.
 Bazele neurofiziologice
Tulburări de vorbire şi limbaj determinate de leziuni cerebrale pot fi împărţite în 4 categorii:

• pierderea sau dificultate în producerea şi/sau înţelegerea limbajului scris sau vorbit
determinate de leziuni cerebrale dobândite- afazie sau disfazie;
• tulburări de vorbire sau limbaj în contextual unor boli care interesează funcţii mentale
superioare ca de exemplu: confuzie, delirium, retard mental şi demenţă;
• afectarea pronunţiei cuvintelor cu funcţie mentală intactă, înţelegerea limbajului vorbit sau
scris şi construcţie gramaticală corectă a propoziţiilor- dizartrie;
• alterarea sau pierderea vocii ca urmare a afectării laringelui sau a inervaţiei sale - afonie
sau disfonie.
 Afazia
Afazia este o tulburare gândirii care afectează exprimarea sau înțelegerea limbajului vorbit
sau scris ce rezultă în urma unor leziuni dobândite ale creierului. În funcţie de localizarea
leziunii afazia poate îmbrăca mai multe forme, astfel:

• afazia Broca (afazia ”motorie”, “anterioară”, “expresivă”, sau “nonfluentă”) ce reprezintă

un deficit primar în producţia limbajului cu păstrarea capacităţii de înţelegere;
• afazia Wernicke (afazia “senzorială”, “receptivă”, “posterioară” sau “fluentă”) ce cuprinde
două elemente principale: incapacitatea de a înţelege limbajul vorbit sau scris şi un limbaj
relativ fluent dar parafazic;
 Afazia
• afazia totală sau globală ce este determinată de distrucţia unei părţi importante din zona
limbajului, interesând atât aria Broca cât şi Wernicke precum şi teritoriul dintre ele
afectează vorbirea şi limbajul sunt afectate în totalitate;
• din categoria sindromului de deconectare face parte afazia de conducere în care deficitul
de vorbire este similar afaziei receptive, însă înţelegerea rămâne normală, iar pacientul
face încercări repetate de a rosti cuvintele potrivite.

• Video explicative afazie: https://www.youtube.com/watch?v=-GsVhbmecJA

 Dezvoltarea limbajului
• Stadiul gângurelii: stadiul de dezvoltare a limbajului începe la 4 luni, în care sugarii rostesc
spontan diverse sunete, la început fără legătură cu limbajul uzual.
• Stadiul un-cuvânt: este stadiul de dezvoltare a limbajului, de la un an la doi ani, pe parcursul
căruia un copil vorbește cel mai adesea în cuvinte unice.
• Stadiul două -cuvinte: începând cu vârsta de 2 ani, este stadiul de dezvoltare a limbajului pe
parcusul căruia un copil vorbește, în mare parte, în afirmații de două cuvinte.
• Vorbirea telegrafică: stadiul limbajului timpuriu pe parcusul căruia un copil vorbește ca o
telegramă – „ merge mașină „- folosind în mare parte substantive și verbe.
 Dezvoltarea limbajului
Copiii învață să recunoască și să interpreteze cuvintele cu mult înainte de a le putea
produce
- intre 1 an și un 1 an și jumătate, copiii vor acumula un vocabular ce cuprinde între
20 și 100 de cuvinte
- până la vârsta de 2 ani- câteva sute de cuvinte
• la grădiniță, vocabularul lor ajunge la câteva mii de cuvinte

• Video explicativ dezvoltarea limbajului:

https://www.youtube.com/watch?v=u49uLLCUlEk
 Formele limbajului
Limbajul poate fi clasificat astfel:
a)după modul de implicare al limbii
- limbaj verbal
- nonverbal
- paraverbal
b)după gradul de accesibilitate pentru cei din jur
- limbaj intern
- limbaj extern: oral şi scris;
c)după numărul de interlocutori, limbajul oral poate fi:
-solilocviu,
-monolog,
-dialog colocviu.
 Formele limbajului
• Limbajul nonverbal cuprinde ansamblul gesturilor, expresiilor mimico-faciale, posturilor
corporale etc. care însoţesc, dublează sau substituie vorbirea. Acestea sunt menite a întări,
completa sau înlocui informaţia enunţată verbal, însă sunt frecvente şi cazurile în care
mesajele nonverbale contrazic flagrant conţinutul celor spuse.

• Limbajul paraverbal însă este strict dependent de vorbire şi nu poate exista independent de
aceasta. Sunt incluse aici elemente ca intensitatea vorbirii, intonaţia, ritmul şi pauzele,
topica, alegerea cuvintelor, repetiţiile, dificultaile de exprimare.
 Formele limbajului
• Limbajul intern se desfaşoară în sfera launtrică, mintală a individului şi reprezintă o vorbire
cu sine şi pentru sine.
• limbajul intern reduce succesivitatea la o relativă simultaneitate, ceea ce îi conferă o viteza
de lucru foarte mare (economicitate).
• ignoră elementele mai puţin importante dintr-un mesaj (cum sunt cuvintele de legătură),
fiind centrat pe înţelesuri, pe imagini şi idei.
• uzează de prescurtări şi condensări de sensuri, substituind cuvintele cu imagini
• limbajul intern se constituie pe baza celui extern, dar, odată, dezvoltat şi maturizat, ajunge
să coordoneze celelalte forme ale limbajului.
 Formele limbajului
Limbajul oral constă în producerea unor semnale verbale sonore (cuvinte rostite)
• limbaj oral înseamnă a vorbi şi a asculta;
• este prima formă a limbajului care apare în dezvoltarea ontogenetică;
• este cel mai frecvent utilizat în comparaţie;
• funcţiile principale ale limbajului oral sunt cele de comunicare şi de cunoaştere;
• are un caracter situațional.
 Formele limbajului
• Monologul are ca notă definitorie faptul că un vorbitor se adresează unui public mai larg.
• Dintre toate formele limbajului, monologul are un gradul de dificultate cel mai ridicat,
întrucât eficienţa sa este dependentă nu doar de cele spuse, cât mai ales de adaptarea
conţinuturilor şi a nivelului de accesibilitate al exprimării la caracteristicile auditorului
• Dialogul reprezintă o alternanță de replici, partenerii translatându-și în continuu rolurile de
emițător și transmițător. Este cea mai frecvent întâlnită dintre toate formele limbajului şi
prototipul acestei activităţi psihice. Dialogul este modalitatea de comunicare cea mai facilă,
întrucât dispune de cel mai inalt grad al caracterului situational.

• Colocviul presupune un număr mai mare de participanţi care comunică între ei, fiecare
adresându-se succesiv tuturor. Este o forma de monolog sau dialog extins, o discuţie de
tipul “masă rotundă”.
 Rezumat video limbaj
• https://www.youtube.com/watch?v=s9shPouRWCs
 Vacanta
• In perioada 12 – 20 aprilie 2020 avem vacanta de primavara.
• Ca atare, urmatorul curs de FP II va fi postat pe 27 aprilie.