Măduva spinării

• Măduva spinării (Medulla spinalis) face

parte din sistemul nervos central al 
vertebratelor, fiind protejată de canalul
vertebral, legat de gât, trunchi și
extremitățile corpului prin intermediul
nervilor spinali, fiind învelit la fel ca și 
creierul într-o membrană conjunctivă
denumită meninge.
 Amplasare
• Măduva spinării, la cei nenăscuți ajunge până în sacrum, la sugari
ajunge până în regiunea lombară, iar la adulți măduva spinării se
întinde de la cap numai până la a doua vertebră lombară. Acest
fenomen se explică prin următorul fapt: coloana vertebrală se
dezvoltă (crește) mai repede decât măduva spinării (ascensiunea
măduvei = Ascensus medullae spinalis). Prin acest fenomen de
ascensiune a măduvei, nervii spinali se prelungesc pentru a ajunge
mai departe la orificiul de ieșire intravertebral, formându-se așa-
numita „coadă de cal” (Cauda equina); acest fenomen este
important în medicină, între vertebra 3/4 lombară se poate preleva
cu o seringă o probă din lichidul rahidian sau injecta anumite
medicamente, fără a leza cu acul măduva spinării. Nu la toate
vertebratele se întâlnește acest fenomen de ascensiune a măduvei
spinării.
• Altfel spus, măduva spinării este localizată în canalul vertebral și
ține de la vertebra cervicală C1 până la vertebra lombară L2. De
acolo, are o formațiune terminală numită fillum terminale. Fillum
terminale împreună cu rădăcinile nervilor spinali sacrali și lombari
formează „coada de cal”.
 Învelișurile
• Menigele măduvei spinării (Meninges medullae spinalis)
are în principiu același rol ca meningele cerebral, și aici
se poate distinge stratul exterior dura mater, stratul
mijlociu arahnoida și stratul alipit de măduvă pia mater.
In comparație cu meningele cerebral sunt anumite
diferențe ca: dura mater nu este strâns lipit de țesutul
osos al vertebrelor ci între ele se află un spațiu
(important pentru injecții epidurale) epidural sau peridural
căptușit cu un strat conjunctiv și adipos.
Altă diferență este existența ligamentelor din pia și dura
mater Ligamentum denticulatum aceste spații fiind
umplute cu lichid cerebrospinal (Liquor cerebrospinalis).
 Forma
• Măduva spinării are forma unui cilindru turtit ușor antero-
posterior. Din Intumescentia cervicalis și Intumescentia
lumbosacralis pornesc nervii spinali ce inervează
membrele inferioare și superioare.
• În partea inferioară (caudală) măduva se termină cu o
porțiune ascuțită Conus medullaris. Ventral, măduva
prezintă un șanț, Fissura mediana anterioara (la om)
și Fissura mediana ventralis (la animale), iar pe partea
opusă Sulcus medianus posterior. Aceste adâncituri
(șanțuri) împart măduva în cordoane: Funiculus
anterior, Funiculus posterior și între ele Funiculus
lateralis. Rădăcinile (originea) nervilor spinali sunt între
cordonul lateral și cel dorsal sau ventral.
 Funcțiile
• Măduva spinării are doua funcții principale. În primul rând, ea acționează ca
un sistem de conducere in ambele sensuri între creier și sistemul nervos
periferic. Această funcție este îndeplinită prin intermediul neuronilor senzitivi
și motori;fibrele acestora din urmă formează fascicule lungi, care pleacă din
diferite parți ale creierului. Ele coboară pe distanțe variate prin măduva
spinării și la capătul lor la mare distantă de creier, vin în contact dendritele
sau cu corpii celulari ai neuronilor senzitivi sau motorii aparținând sistemului
nervos periferic. Mesajele pot fi transmise prin intermediul sinapselor, între
neuronii periferici și cei spinali.
• A doua funcție a măduvei spinării este de a controla activitățile reflexe
simple. Aceasta se obține prin neuroni, ale căror prelungiri se extind pe
distanțe mici în sus și în jos prin măduva spinării și prin interneuroni care
transmit mesajele direct între neuronii senzitivi și cei motori. Dacă puneți
mâna pe o sobă fierbinte, receptorii pentru durere din piele transmit mesaje
la măduva spinării. Unele dintre acestea sunt transmise imediat prin
interneuroni la neuronii motorii ce controlează mișcările mușchilor brațului și
a mâinii și mâna este retrasă rapid și automat. Mesajele urcă prin măduva
spinării și sunt conectate prin interneuroni cu nervii motori care controlează
mișcările gâtului.
 Segmentele nervilor spinali
• Măduva spinării este împărțită în cinci zone,
după originea nervilor spinali. La om, numărul
de vertebre din fiecare zonă este:
• zona cervicală (sau a gâtului) (7 vertebre)
• zona toracică (12 vertebre)
• zona lombară (5 vertebre)
• zona sacrală (5 vertebre sudate: „osul sacrum”)
• zona codală sau coccigiană (4-5 vertebre
sudate: „osul coccigian”)
• Primul orificiu intervertebral se află între
vertebrele atlas și axis.
 Structura
• Măduva spinării este formata din substanță cenușie unde
predomină corpii (pericarionii) celulelelor nervoase și 
substanță albă unde predomină prelungirile nervoase
(axonii) celulelor nervoase.
Intr-o secțiune transversală măduva apare ca un fluture,
cu doua coarne anterioare si doua coarne posterioare,
unite prin comisura cenusie, strabatuta de canalul
ependimar. Intre coarnele anterioare si posterioare se
afla coarnele laterale, mai pronuntate in regiunea
toracica si lombara. In sectiune longitudinala, substanta
cenusie medulara apare sub forma de coloane.
Inconjurand substanta cenusie, la exterior se afla
substanta alba, organizata, de fiecare parte, in trei
cordoane: anterior, lateral si posterior.
 Rădăcini
• Laminae și Nucleii substanței cenușii
• Ramurile cu nucleii nervilor senzitivi periferici se află în arpile dorsale, aceste
informații vor fi mai departe transmise creierului.
Ramurile cu nucleii nervilor motori se află în aripile ventrale, acești nervi prin axoni
transmit impulsul nervos mușchilor determinând mișcarea.
In aripile laterale se află neuronii nervilor vegeatativi simpatic și parasimpatic.
Substanța nervoasă poate fi împărțită în 10 straturi (lat. laminae).
Pe lângă rolul de a transmite informațiilor creierului, sau preluarea comenzilor
acestuia, măduva spinării mai poate prelua în centrii din măduvă independent de
creier controlul, luînd în acest caz reflexele nervoase.
• Impulsurile (senzitive) ascendente sunt dirijate prin Fasciculus cuneatus și Fasciculus
gracilis, situate în Medulla oblongata impulsurile vor fi conduse prin Tractus
spinothalamicus în Thalamus (Centrul seimțului de presiune, pipăire, temperatură,
durere).
Tractus spinocerebellaris este traiectul lateral spre creierul mic (cerebel) care
furnizează informații în legătură cu poziția corpului.
• Impulsurile (căile) descendente (sistemul piramidal) prin (Tractus corticospinalis) vin
impusurile motoare din centrul motor din cortex (scoarța cervicală). Ca căi motoare
extrapiramidale sunt numite căile motoare ce nu folosesc această cale ca de
exemplu: Tractus rubrospinalis, Tractus vestibulospinalis și Tractus
reticulospinalis toate se termină în cornul anterior.
 Irigarea cu sînge
• Se relizează prin Arteria spinalis anterior,
posterior Arteriae spinales posteriores, în
regiunea cervicală din Arteria
vertebralis Arteriae cervicales, în cea
toracică Arteriae intercostales dorsales iar
în zona lombară Arteriae lumbales.
 Boli
• Prin compresiuni (tumori) (inflamații:
mielitis), secționare prin accident,
multiplăscleroză, ischemie, procese
degenerative.
 Măduva spinării
Configurare
 Măduva spinării
Structura tridimensională
 Măduva spinării
• Structura internă