ŢESUTUL OSOS

- ţesuturi conjunctive specializate

adaptate pentru funcţia de suport şi protecţie

1
 CARACTERE GENERALE ALE ŢESUTURILOR OSOASE

 - origine mezenchimală
 - conţin cele 3 elemente: celule, SF, fibre
 - se caracterizează prin predominenta SF, care este dură şi
mineralizată → duritate si rigiditate;
 fibrele de colagen I nu se disting în masa substanţei fundamentale →
matricea osoasă este omogenă
 Celulele osoase - 2 tipuri :
● celule osteoformatoare : celula osteoprogenitoare,
osteoblastul, osteocitul;
● celula osteodistrugatoare : osteoclastul.
- celulele adulte stau în cavităţi (osteoplaste)

 sunt ţesuturi ordonate, cu structură lamelară

 sunt vascularizate
 creşterea se face prin apoziţie
 Functii :
 suport şi protecţie
2
 homeostazia calciului
 Celulele osteoformatoare :
celula osteoprogenitoare
osteoblastul
osteocitul
Celulele osteoprogenitoare
Sunt celulele osoase cele mai tinere
 Origine: mezenchimala
 Localizare: - stratul intern, profund al periostului,

- de-a lungul canalelor haversiene,

- în endost;
 Aspect fusiform
 MO - citoplasma redusa, palid bazofilă,

- nucleu ovalar, eucrom, voluminos;

 ME: organite bine dezvoltate
 Rol : dau naştere osteoblastelor
3
 Osteoblastele
- Celule tinere osoase care sintetizează matricea osoasă
- Origine: celula osteoprogenitoare;
- Localizare:- pe suprafata oaselor tinere,
- in zonele supuse proceselor de reparatie si regenerare
- Formă neregulată , cu prelungiri
- MO
- se dispun sub forma unui rând de cel.
- când activ. de sinteză este intensă
- cel cubo-cilindrice,
- nucleu eucrom, nucleolat;
- citoplasma bazofila
ME - organite numeroase
-când activitatea de sinteză diminuă
- cel. turtite
- bazofilia citoplasmei scade
ME - organite puţine 4
 Osteoblastul
 Rolul osteoblastelor :

1. sinteza matricei osoase

(colagen, GAG, glicoproteine);
- iniţial – matrice nemineralizată
= osteoid
2. calcificarea matricei osoase
- datorită fosfatazei alcaline
secretate de osteoblaste
Când osteoblastele sunt complet
înconjurate de matricea osoasa
calcificată
→ osteocite.

3. intervin in remodelarea tesutului osos

5
6
 Osteocitele
 celule mature osoase
- sunt incluse in cavităţi = osteoplaste
- osteoplastele comunică între ele prin
fine structuri canaliculare cu dispozitie
radiară;
-osteocitele prezintă prelungiri
citoplasmatice:
- ce pătrund în canalicule
- vin în contact cu ale celulelor vecine
 Formă : turtită, talie mică;
 MO - nucleu: turtit, hipercrom;

- citoplasma eozinofilă
ME : organite puţine

Rol : mentinerea SF elaborate

7
OSTEOCITE IN OSTEOPLASTE

8
 Osteoclastele
 Sunt celule osteodistrugatoare
 Origine – în MRH în cel. progenitoare granulocito-macrofagică
 Localizare : pe suprafetele osoase, în lacune escavate= lacune
Howship;
 Dimensiuni mari (≈ 150µ);
 MO - numerosi nuclei (până la 50);
- citoplasma acidofila;

9
ME: prezinta 4 zone:
1. marginea convoluta (plisata)
- în raport direct cu suprafata osoasa;
- prelungiri – cresc suprafata de contact cu osul
- rol: in resorbtia osoasa.
2. zona clara: - are numeroase miofilamente de actina
-fixează celula la suprafaţa osoasă
3. zona veziculara - vezicule de endocitoză si exocitoză
(transportă
enzime lizozomale si produsii de degradare
osoasă)
4. zona bazală – conţine nucleii şi organitele celulare

Rol : resorbţia ţesutului osos

Activitatea de resorbţie e reglată de 2 hormoni: PTH, calcitonina

10
Osteoclastul – mec. resorbţiei osoase

11
 MATRICEA OSOASĂ : SF + fibre
 Formata din :
● componenta anorganică (65%)
● componenta organică (35%)

 Componenta anorganică:
- Ca, P, dar si bicarbonati, citrati, Mg, K, Na;
- Ca si P formează cristale de hidroxiapatită ce se dispun de-a lungul fibrelor de
colagen
- în jurul cristalelor : strat de apă si ioni numit strat de hidratare

- Rigiditatea osului este dată de asocierea cristalelor cu fibrele de colagen.

12
 Componenta organică : fibre + SF
● Fibrele - 95% din comp. organică
- colagen tip I, grupat sub forma de fascicule
- nu se văd în masa de SF → matricea omogenă
- conferă acidofilie matricii osoase în HE

● SF : GAG (AH, condroitin sulfat si keratan sulfat);

Glicoproteine : osteocalcina, osteopontina, sialoproteina

osoasa;
- rol in adeziunea la substrat
- se leagă de cristalele de
hidroxiapatită, de celule
- initiaza mineralizarea
Factori de crestere, proteine (bone morphogenetic proteins
BMPs ), IL

13
14
 Lamela osoasă
- unitatea morfologică a tesutului
osos;
- 5- 10 μ

 Este constituită din:

- matrice osoasa
- osteocite situate in osteoplaste
legate intre ele prin sistem
canalicular;

 Preparatele de os compact slefuit

15
 CLASIFICAREA ŢESUTURILOR OSOASE
 Tesuturile osoase sunt :
- ţesuturi osoase imature
- ţesuturi osoase mature • spongioase
• compacte
 Ţesutul osos imatur (primar) :

• apare in cursul dezvoltării fetale,

• în cursul proceselor de reparaţie (după fracturi);

- are o arhitectură dezordonată, non lamelară

 Tesutul osos matur (secundar) :

• are structură lamelară ;
• 2 tipuri : - tesutul osos spongios
- tesutul osos compact
16
 TESUTUL OSOS SPONGIOS
 Localizare: - epifizele oaselor lungi;
- diploea oaselor late, scurte.
 Macroscopic: aspect buretos, spongios
 Structural : trabecule osoase care
delimitează cavităţi (areole)

17
 Areolele conţin măduva rosie hematoformatoare (cu
timpul in unele oase → maduvă galbenă);

18
 Trabeculele osoase :
- orientate în direcţii diferite
- grosime de maximum 400µ

- sunt alcătuite din lamele osoase

suprapuse cu aranjament
neregulat

- lamelele sunt alcătuite din

matrice osoasă şi osteocite în
osteoplaste

- la periferia trabeculelor se
dispun osteoblastele;

Tesutul osos spongios –

complex medulo-osos 19
 ŢESUTUL OSOS COMPACT
Localizare
- diafiza oaselor lungi
- tăblia oaselor scurte şi late

Este mai ordonat structuralizat;

Predomină componenta osoasă

Are o arhitectură cilindric-lamelară

Structural :
lamelele osoase dispuse concentric, in
jurul unor spatii conjunctivo-
vasculare = canalele Havers;

20
• Canalele Havers

- echivalentul areolelor din

osul spongios

- au dispozitie
longitudinală, paralele între
ele

- se conectează între ele

prin canale oblice sau
transversale = canalele
Volkmann; 21
 Canalul Havers
- conţine: ţesut conjunctiv
arteriolă
venulă
vas limfatic
terminaţii nervoase

- CH de la - periferie → periost

- centru → canalul
medular

- rest → deget de mănuşă

22
• Lamelele osoase
- se dispun concentric în jurul CH (8-15)
- sunt formate din : osteocite in osteoplaste
înconjurate de matricea osoasa;
- prin sistemul osteoplasto- canalicular
se stabilesc legături intre osteocitele
- din aceeaşi lamelă
- din lamelele invecinate;
Sistemul haversian (osteonul)
= unitatea morfo-funcţională a osului
compact;
= canal Havers + sistemul lamelar
care îl înconjoară
- e delimitat la periferie de linia
de ciment 23
 Sisteme
interhaversiene
- între osteoane
- lamele osoase cu
- traiect arcuat
- necentrate de CH

- confera compactei
diafizare flexibilitate si
rezistenta.

24
OS COMPACT (sectiune transversală)
- os şlefuit-

25
 OS COMPACT
decalcificat - col HE
secţiune transversală

26
 OS COMPACT
decalcificat - col HE
- secţiune longitudinală-

27
 În ţes. osos compact există :
- fibrele colagene - din matricea lamelelor osoase
- fibre arciforme – leagă lamelele
- fibre Sharpey – solidarizează periostul de os

29
Periostul
 Zona externă: fibro-vasculară

 Zona internă, celulară, fertilă

- are grosime variabilă în functie

de vârstă;

- Este absent sau redus acolo unde

capsula articulară se fixează pe
suprafaţa osoasă;

30
Periostul

31
 Endostul
Localizare : - tapetează canalul medular
- areolele osului spongios

Structural : ţ. conj. fibrilar, sărac în

celule
( cel osteoprogenitoare)

Rol important în viaţa embrionară

( activ. osteogenetică)

32
 Osul ca organ
În structura oaselor se întâlnesc cele două tipuri de ţesut
osos: spongios şi compact.

 Oasele scurte şi late

- central: ţesut osos spongios,
- periferie: ţesut osos compact.

33
Oasele lungi :

• Epifize
- central : os spongios

- periferia: os compact

• Diafize

34
 Secţ. transversală prin
diafiza unui os lung:

- periost;

- sistem circumferenţial
extern

- masa principală a diafizei

- sistem circumferenţial
intern

- endost;

- canal medular.
35
 Os lung
masa principala a diafizei

36
 OSIFICAREA SI OSTEOGENEZA
 Osificarea = procesul biologic prin care se formează ţesut osos
Osteogeneza = totalitatea proceselor de dezvoltare a osului ca organ

 OSIFICAREA
- constă în înlocuirea unui ţesut gazdă cu ţesut osos
 În functie de ţesutul gazdă, osificarea este :

- endoconjunctivă (de membrană)

- endocartilaginoasă (endocondrală)
 Factorii necesari osificării: - o buna vascularizatie,

- prezenta osteoblastelor şi fosfat.

alcaline
- hormoni (PTH, calcitonina, hormoni
sexuali , STH)
Consecutiv proceselor de osificare → un tesut osos de tip imatur, (osul
37
 OSIFICAREA ENDOCONJUNCTIVA
(DE MEMBRANĂ)
 Se desfasoară in membrana
ţesutului mezenchimal; (sapt 8)

 formează: oasele capului

(frontal, parietalele, părţi din occipital
şi temporale, maxilarul superior si
mandibula), corpul claviculei

 începe in foiţa conjunctivo-

mezenchimală, prin apariţia in
interiorul ei a unor centre sau
nuclee de osificare
- În momentul începerii osificării, mezenchimul se densifică şi devine
mai
abundent vascularizat; 38
  Cel mezenchimala
 Agregate de cel. osteoprogenitoare

 Osteoblaste ce depun osteoid 39

 Celulele mezenchimale → celule
osteoprogenitoare → osteoblaste

- Osteoblastele încep sa sintetizeze osteoidul

→ afinitate pentru sărurile minerale de Ca
→ matricea osoasa;
 OB→ osteocite, situate în osteplaste
 → mici insule (spicule) de ţesut osos care
prin alungire si îngrosare vor constitui
trabecule osoase;

 In spatiile dintre trabecule (areole) pătrund

vase sanguine si celule mezenchimale →
areole cu tesut mieloid;

In zona periferica a viitorului os, areolele se micsoreaza treptat →

osul spongios format la inceput, → os compact 40
 Osul de membrană va fi constituit
din:
- parte centrala (spongioasa) –
diploea
- exterior - tablia osoasă
compactă,
- acoperit de periost.

 Partile de tesut conjunctiv ce rămân

neosificate încă la nou-nascut
constituie fontanelele;

 Portiunea din matricea conjunctiva

care nu sufera osificarea va da
nastere la endostul si periostul
osului membranos.
41
 OSIFICAREA ENDOCONDRALA (ENDOCARTILAGINOASA)
Constă în formarea de ţesut osos pe seama unui model cartilaginos;
(sapt 12)
 se formează: majoritatea oaselor scheletului (oasele lungi, vertebrele,
coastele, sternul, oasele bazei neurocraniului);

 Initial, in cursul dezvoltarii intrauterine → modelul cartilaginos al

viitoarelor oase (cartilaginos hialin);

 Acest model → suferă succesiv o serie de modificări, → tesut osos

imatur care va fi resorbit si înlocuit in cursul osteogenezei → tesut
osos de tip matur (spongios sau compact);

 Modificările suferite de tesutul cartilaginos hialin se pot studia la

nivelul cartilajului de crestere (epifizar);

42
 OSIFICAREA
ENDOCONDRALA
(ENDOCARTILAGINOASA)

1.Zona cartilajului de rezervă

2. Zona cartilajului
hiperplazic seriat

3. Zona cartilajului
hipertrofic şi calcificat

4. Zona de eroziune
44
5. Zona de osteoid

6. Zona de ţesut osos

45
OSIFICAREA ENDOCARTILAGINOASA
(Dezvoltarea degetului – col. HE 40x)

46
ZONA DE CARTILAJ DE REZERVA – col. HE 100x

47
ZONA DE CARTILAJ HIPERPLAZIC – col. HE 100x

48
ZONA DE CARTILAJ HIPERTROFIC SI CALCIFICAT –
col. HE 100x

49
ZONA DE EROZIUNE – col. HE 100x

50
ZONA DE OSTEOID – col. HE 400x

51
ZONA DE TESUT OSOS (resorbtie osoasa)

52
 CRESTEREA OASELOR
 Cresterea in lungime : se realizeaza pe seama cartilajului

de crestere (epifizar) prin osificare

endocondrala (până la 18 ani)

 Cresterea in grosime : prin apozitie pe seama stratului

intern fertil al periostului

53