Iii BFKT

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE
• REABILITARE=capacitatea psiho-somatica a
organismului de a se readapta noii situatii de
existenta.
• DEFICIENT=persoana diminuata fizic (senzorial
si motor),psihic(intelectual,caracterial),social
si profesional.
• INFIRM=deficient permanent.
• INVALID=deficient incapabil de a presta o
munca remunerata.
• MEDICINA CLASICA=stiinta care se ocupa de
prevenirea bolilor si restabilirea sanatatii,studiul
anatomiei si fiziologiei corpului omenesc,al
cauzelor si mecanismelor de producere,al
simptomelor,diagnosticului si tratarii bolilor.
• TRATAMENTUL=ingrijire medicala,de la sfaturi
igienice pana la cele mai complexe actiuni cu
caracter medical (radioterapie,interventii
chirurgicale).
• RECUPERARE=actiune de reabilitare prin
dieta,medicamente,interventii
chirurgicale,mijloace fizice.
• MIJLOACE FIZICE=balneo-climatologie,fiziotera
pie,masaj,gimnastica medicala,terapie ocupa-
tionala,ergoterapie.
• RECOMANDAREA pentru folosirea mijloacelor
fizice se face de specialistul internist,neuropsi-
hiatru,reumatolog,cardiolog,pneumolog,ftizi-
olog,pediatru,ortoped,traumatolog,chirurg,
balneolog.
• TERAPIA PRIN MISCARE apartine medicinei si
reabilitarii.
• CENTRU DE REABILITARE=centru care isi propune
aplicarea programului de reabilitare medicala,de
a obtine capacitate maxima morfo-functionala
psiho-fizice in raport cu gravitatea deficientei.
• STRESSUL - dat de invaliditatea temporara sau
definitiva,mijloacele de tratament,spitalizarea
prelungita,contactul cu oamenii sanatosi- atrage
tulburari de personalitate si de coordonare.
• PAVLOV a demonstrat,ca un animal,care este
imobilizat o perioada mare de timp,la inceput se
zbate,apoi devine din ce in ce mai adinamic
refuza alimentatia si moare =REFLEXUL DE
LIBERTATE.La fel se intampla cu un pacient infirm.
• DEZECHILIBRATII PSIHIC au si tulburari biochimice
electrolitice si ale metabolismului apei,ce
antreneaza si probleme fizice de rea-
bilitare.
• CALITATEA SI RITMUL procesului de reabilitare
depind de posibilitatile si dorinta de colaborare
a deficientului.
• PLASTICITATEA SISTEMULUI NERVOS (capacita-
tea de a da o alta functie unui tesut transplan-
tat ) pretinde o conlucrare a terapeutului cu
bolnavul.
• REABILITAREA este un proces complex psiho-
motor( de remodelare psiho-sociala si kinetica) pre-
si post-operatorie.
• LOCOMOTIA=interactiune intre fortele interne
ale corpului (impulsuri nervoase,parghii osteo-
articulare,contractii musculare) si fortele
externe ale mediului (gravitatie,presiune
atmosferica,inertie,rezistente,fortele de
reactie la sprijin,fortele de frecare).
• PERFECTIONAREA=realizarea miscarilor cu
maxima eficienta folosind la minim fortele
interne si la maxim fortele externe-ca o forma
superioara de adaptare a organismului la
mediu.
• KINETOTERAPIA=MISCAREA este cea mai
eficienta metoda de readaptare.
• TREBUIE sa evitam compartimentarea ingrijirii
bolnavului (de exemplu,un accidentat este
operat la chirurgie,pregatirea protezarii si-o
face singur,proteza este confectionata la
atelier,revine pentru retus la chirurg,reeduca-
rea se face ambulator,fara prezenta specialis-
tului,durata de invaliditate este stabilita de
comisie independenta ).
• REINCADRAREA pacientului se face cu pauze,
cu tendinta de auto-izolare,cu complex de
inferioritate si stari nevrotice.
• ETAPELE de readaptare nu trebuie sa fie
intrerupte ci trebuie sa aiba coeziune terapeu-
tica si o finalitate sociala.
• CA URMARE,apare procesul de degradare fun-
ctionala,psihica si sociala.
• FIECARE INDIVID NORMAL ESTE UN INVALID
POTENTIAL.
• DECI SOCIETATEA TREBUIE SA ASIGURE SANSE
EGALE DE VIETUIRE.
• Reabilitarea devine,dintr-o datorie medicala,o
obligatie sociala.
• Mijloacele de actiune ale reabilitarii urmaresc
obtinerea unor valori optimale pentru cei 4
parametri vitali ai individului:morfo-functionali,
psihici,profesionali si sociali.
• Cei patru parametri enuntati anterior trebuie
dobinditi concomitent,intr-un plan comun de
actiune,si nu seriat,asa cum se intampla in
medicina conventionala.
• Recuperarea medicala urmareste doua
obiective:-accelerarea proceselor de
regenera-re tisulara;
-cicatrizarea functionala a leziunilor.
• Accelerarea regenerarii tisulare se obtine prin

mijloace:
-farmaco-dinamice;
-kinetoterapice,cu dozarea progresiva a reluarii
functiilor;
-psihoterapice.
• Vindecarea functionala a leziunilor,include si
prevenirea instalarii unor deficiente reziduale
(cicatrici retractile,edeme cronice,calusuri
vicioase).Mijloacele folosite in acest scop sunt:
-imobilizare ortopedica sau chirurgicala;
-interventii chirurgicale preventive,corectoare
sau compensatorii;
-kinetoterapie;
-terapie ocupationala;
-psihoterapie.
• Laboratoarelor uzuale trebuie sa li se adauge
laboratoare de investigatie a capacitatii functio-
nale a deficientilor.
• Reabilitarea copiilor nu trebuie sa rupa din
timpul de scolarizare (centrul de reabilitare are
si o scoala).
• Recuperarea adultilor se poate face spre re-
castigarea calificarii profesionale anterioare sau
spre schimbarea profilului de munca (prin ergote-
rapie).
• Reabilitarea incepe cu examinarea completa a
deficientului:
-somatica;
-functionala;
-psihica;
-psiho-tehnica;
-a nivelului intelectual;
-a conditiilor de viata.
• Reabilitarea sociala implica readaptarea familiei
la conditiile deficientului si a reeducarii sale,si a
acestuia la familia sa,a readaptarii conditiilor
(arhitectonice si functionale) de recreere si
distractie.Nevoile financiare pentru acest scop
sunt mari,greu suportabile pentru tarile
sarace,unde mana de lucru sanatoasa
este in exces.
• Ar fi o greseala sa se renunte la oamenii califi-
cati decat sa fie reabilitati.
• Sectia chirurgicala nu se poate rezuma la un profil
strict chirurgical.Actul operator nu este suficient
pentru a reabilita un individ.
• Sectia chirurgicala ar trebui sa cuprinda:ambu-
lator,saloane de pacienti de pre- si post-opera-
tor,bloc operator,nucleu de reabilitare,punct de
ortezare si protezare.
• Nucleul de reabilitare trebuie sa dispuna de
sali de:gimnastica,masaj,fizioterapie,scripetote-
rapie,hidro-kinetoterapie si dusuri.
• Aparatura minima necesara:
-scari fixe,lada,cal cu manere,prajini,franghii,
bare paralele reglabile in inaltime pentru recu-
perarea mersului,banchete de masaj,scripeti
pentru exercitiile de rezistenta,saltele,cuptor de
parafina,aparate de produs ultraviolete,diadina-
mice,ionizari,bazin de hidro-kinetoterapie cu
bara longitudinala,mingi,scripeti,planse si plute.
• Punctul de orteze si proteze cuprinde compar-
timente de bandajerie,cizmarie,ghipserie,mon-
taj (cu cuptor pentru prelucrarea materialelor
plastice) si depozit de materiale.
Se pot confectiona:ghete ortopedice dupa mu-
laj,sustinatoare plantare dupa mulaj,aparate co-
rectoare pentru deformitati ale degetelor mainii
bandaje elastice,genunchiere,coliere,corsete,pro-
teze provizorii de gamba,coapsa,cu sau fara articu-
latie s.a.
• KINETOTERAPIA se aplica pana la vindecarea
completa.
• Kinetoterapia deficientelor nechirurgicale(en-
cefalopati,imobilizati in ap.ghipsat,apareiati or-
topedic)
• Kinetoterapia preoperatorie (asuplizarea art-
culatiilor ce urmeaza a fi operate,troficizarea si
tonifierea musculara,intretinerea calitatilor fizice)
• Kinetoterapia postoperatorie locala si
generala
• Scopurile kinetoterapiei:
-ameliorarea capacitatii de miscare si a functiilor
generale;
-ameliorarea anatomiei si functiei segmentului;
-prevenirea deprinderilor defectuoase postop.;
-stimularea starii psihice.
• Ameliorarea capacitatii generale a organismu-
lui se face prin gimnastica generala si respirato-
rie.
• Ameliorarea functionala segmentara se obtine
prin aplicarea programelor de gimnastica se-
lectiva,mers,prehensiune,ergoterapie.
• Orice pierdere somatica sau functionala a
organismului,poate fi compensata.
• Compensarea pierderii unui membru se face
prin hiperfunctia celorlalte parti active.
• Copensarea pierderii unui organ visceral,duce
la hipertrofierea perechii sale (rinichi,plaman).
• Conditia pentru compensare este ca sistemul
nervos sa fie normal(plasticitatea sa),iar semna-
lizarea pierderii sa fie precoce.
• Actul rezectiei implica si sacrificarea senzorilor
extero- si proprio-ceptori.Stimularea precoce a
ariei operate,permite recrearea stereotipiei di-
namice.
• Compensarea este un proces in etape,de la
simplu la complex,fara a pasi peste etape,con-
tinuu antrenat.
• Recuperarea postop.dureaza cateva saptamani
apoi se mentine nivelul toata viata.
• O boala intercurenta poate reduce sau anula
nivelul de readaptare castigat,necesitand rein-
ceperea reeducarii.
• Forme de aplicare a kinetoterapiei:
-imitatii si jocuri;
-gimnastica generala si respiratorie;
-gimnastica selectiva;
-reeducarea mersului,prehensiunii,hidroterapia,
sport,dans,terapia ocupationala,ergoterapia.
• Jocuri (la copii):’’lupta cu mustele’’,rostogolire,
‘’spalatul rufelor’’,’’prinde pisica de coada’’,
cursa cu obstacole,’’calarie,’’culesul cartofilor’’,
‘’umflarea balonului’’,rostogolirea mingii medi-
cinale,’’cantatul la fluier’’,rotari de trunchi,
‘’cucul’’,genuflexiuni,respiratie libera,transmite-
rea mingii pe deasupra capului,indoiri,rotari de
trunchi.
• Gimnastica generala si respiratorie:
-respiratie libera (6 ori);
-ducere alternativa a bratelor sus(4x4);
-ducerea simultana a bratelor sus cu inspir si re-
venire cu expir (3x4,cu 10 sec. pauze);
-inspir profund apoi expir cu flexia capului si
gatului (4x1);
-idem cu usoara flexie a trunchiului;
-contractii izometrice ale cvadricepsului (3x10);
-flexia alternativa a coapselor pe bazin (4x3);
-departarea si apropierea membrelor inf. (4x4);
-ridicarea alternativa a membrelor inf.cu genun-
chii intinsi (3x3);
-ridicare si coborare bazin (stand pe coate)(3x1);
-miscari de glezna (rotari,flexii,extensii)(4x4);
-sezand:flexia si extensia gambelor si a coapselor
ducerea bratelor lateral cu arcuire si inspir,reve-
nire cu expir (2x4),cu bratele lateral-indoirea trun-
chiului cu atingerea varfului picioarelor(4x8),misca-
rile umerilor(2x2 fiecare),departarea/apropierea
membrelor inferioare(3x2),ridicari in picioare(4x1).
-in picioare:ridicarea bratelor prin lateral cu ridi-
care pe varfuri,cu inspir;revenire cu expir(3x1);
-rotarea bratelor(3x8);
-cu bratele sus:inclinari,aplecari,indoiri de trunchi
cu arcuiri(4x8);
-extensia trunchiului cu inclestarea mainilor la
spate,cu inspir;revenire cu expir(2x4);
-extensia capului,gatului si trunchiului,cu inspir;
revenire cu expir(5x1).
• Gimnastica medicala selectiva necesita coope-
rarea pacientului si sunt precedate de masaj sau
fizioterapie;contine:
-miscari imaginare –mentin tonusul muscular;
-contractii izometrice,mai ales imediat postop.
(3 sec.da,3 nu;5min/ora);
-posturile alternante(schimbarea alternativa a
pozitiei,din ce in ce mai des-in prima zi postop.
la 6 ore,apoi la 4,la 2 ore);
-miscari active;
-miscari pasive.
• In articulatia cot,miscarile pasive se fac dupa
inceperea celor active.
• In articulatia genunchiului,miscarile active si
pasive se fac concomitent.
• In articulatiile degetelor,miscarile pasive preced
pe cel active,mobilizand ligamentele.
• Miscarile pasive ale gleznei,impiedica instalarea
flebotrombozelor(care,la randul lor,dau edeme,
redori si hipotrofii musculare).Baciu a imaginat
chiar un plan inclinat care este miscat de un
motor pt.a face flexia/extensia piciorului).
• Miscarile active cu rezistenta se incep numai
dupa ce s-a obtinut un tonus muscular suficient.
• Reeducarea mersului se face prin antrenarea
unor lanturi cinematice complexe,macar
pt.realizarea unor miscari compensatorii,daca nu
poate fi reluat mersul normal.
• Etapele reeducarii mersului:ridicarea in orto-
statism,mersul intre bare paralele,mersul cu carje
axilare,cu carje canadiene,cu baston,mers fara
sprijin,mers pe teren accidentat.
• Reeducarea prehensiunii antreneaza membrul
superior,centura scapulara si trunchiul.
• Mana este un ‘’tentacul al creierului’’ce executa
miscari complexe,fine,de precizie si este si un
organ senzorial.O treime din centrii motori ai
scoartei cerebrale sunt pentru mana.
• Exercitiile pt.reeducarea
mainii:abductia/adductiametacarpo-falangiana I-
IV,flexia/extensia degetelor pe marginea
mesei,prinderea de obiecte,ex.cu aparatura.
• Hidro-kinetoterapia,conform principiului
Arhimede-care spune ca un corp scufundat in
apa,pierde greutatea volumului de apa
deslocuit-usureaza miscarile +/-
scripeti,macarale,plutitoare.
Indicatii mari ale hidro-k.sunt pt.atitudini
vicioase ale coloanei vertebrale,mers,incarcare
progresiva prin scaderea nivelului apei.
• Sportul curativ
Competitia ambitioneaza fizic si psihic pe cei
decazuti moral.Se organizeaza competitii pe
categorii de deficienti si chiar olimpiade.
• Kinetoterapeutul nu este ‘’omul orchestra’’,
bun si pentru reeducarea cardiacilor si a
pulmonarilor,a reumaticilor,a neuropatilor si a
traumatizatilor,a celor operati etc.
• Kinetoterapeutul trebuie sa se specializeze
anumitor programe specifice locului unde
lucreaza.
• Organizarea programelor de kinetoterapie se
face pe baza unor parametri:
-generali;
-locali.
• PARAMETRI GENERALI:
-tipul si specificul deficientei;
-varsta pacientului;
-capacitatea fizica generala;
-profesiunea de reincadrare.
Dupa masurarea capacitatii maximala prezente,
se incepe programul cu 30-50% din capacitate.
Programul poate varia intre 2 si 6 ore (la cei pu-
ternici-6,la mijocii-4,la cei slabi-2 ore zilnic).
• Programul celor slabi contine 30 min. de
gimnastica respiratorie,40-50 min. de gimnasti-
ca selectiva si 30 min.ergoterapie,zilnic.
• La bolnavii mijlocii si puternici,se adauga
sedinte de sport si dans.
PARAMETRII LOCALI pt.stabilirea programelor de
Kinetoterapie:scopul reeducarii(partiale sau nu),
caracteristici morfo-functionale ale segmentului
afectat,perceptia bolnavului,tipul interv. chir.,
• Scopul reeducarii-ridicarea precoce din pat,
(clino-statismul determina staza venoasa gene-
rala in sistemul cav,edeme,tulburari trofice),
mersul(in lipsa lui se simte acut acceleratia
gravitationala in ortostatismul prelungit,mai
ales in trenul inferior al corpului) ce activeaza
circulatia de intoarcere.In clinostatism,presiu-
nea venoasa scade de la 150 mm H2O la peri-
la 5 in vena cava sup.(in respiratia profunda 225).
In ortostatism ,presiunea periferica este 90 mm
H2O si 22 in mers).
• Scopuri secundare ale kinetoterapiei:
-combaterea edemului (pozitie ridicata a mem-
brului,contractii);
-combaterea hipotrofiei musculare (prin con-
tractii izometrice de lunga durata);
-combaterea redorii articulare (prin imobilizari
in pozitie functionala si apoi mobilizari preco-
ce).
• Program postoperator:
-in primele 24 de ore,bolnavul este imobilizat la
pat,nu se fac miscari;
-dupa 24 de ore,se face gimnastica respiratorie,
si generala,contractii izometrice,posturi alter-
nante;
-dupa 48 de ore,se incep miscari active si pasive.
• Durata unei sedinte de kinetoterapie este de
40-45 min.:
-10 min.-incalzirea;
-20-25 min.-partea fundamentala;
-10 min.-incheierea.
• Programele au caracter individual conform
antecedentelor pacientului,a tipului de boala,
de tratament,starii generale si locale,evolutiei
si scopului urmarit.
• Programele sunt presarat cu exercitii respira-
torii ce antreneaza intreg corpul,expiratia facan-
du-se cu forta si zgomot (repaus activ).
• Un kinetoterapeut nu poate lucra cu mai mult
de 10-12 bolnavi pe zi.
• Rezultatele se testeaza saptamanal:functional
habitual( pe un traseu fix,contra cronometru),
goniometric,ergometric,dinamometric).
• PRINCIPII DE APLICARE A KINETOTERAPIEI:
-’’Primum non nocere’’(in primul rand sa nu faci
rau) prin colaborarea chirurg-kinetoterapeut;
se dozeaza intensitatea tratamentului in functie
de capacitatea si evolutia bolnavului,de
intelegerea sa,de gradul de complianta la
metoda.Aparitia durerii implica aflarea cauzei
ei si micsorarea sau oprirea miscarii.
-se incepe cat mai precoce pt.a preveni
instalarea unor gesturi vicioase compensatorii;
-se gradeaza efortul pacientului,fara depasirea
nivelului functional actual,ce poate duce chiar
la reintoarcerea din program;
-se continua pana la recuperarea integrala,
intreruperile duc la regres;
-se individualizeaza tratamentul,in functie de
statusul general si local,gradul de antrenament
fizic,evolutie,intelect,varsta,boala,operatie,loca-
lizarea deficitului(oase,articulatii,parti moi,zone
de forta,de elasticitate,de finete,tendoane,
muschi).
• METODE DE APLICARE A KINETOTERAPIEI:
-exercitii cu scaderea rezistentei pt.musculatura
prea slaba(in prima parte a tratamentului,
prin ajutarea invingerii rezistentei greutatii
membrului pana la reluarea miscarilor active):
-miscari pasive(flexia/extensia cotului,a
soldului,a genunchiului,a umarului)cu alt
membru sau de catre kinetoterapeut;nu
dezvolta forta musculara ci pt.mobilitate
articulara);
-miscari combinate:pasive+active,pe masura
ce se dezvolta forta(etapa este inter-
mediara si obligatorie);
-exercitii cu folosirea inertiei segmentului
spre exercitii active complet;
-exerctii cu coarda elastica,pt.usurarea sau
ingreunarea rezistentei;
-exercitii cu scripeti,greutati,parghii sau
din pozitii favorabile,in apa,cu viteza etc.
-exercitii cu rezistenta-maresc progresiv lu-
crul mecanic,pana la solicitari maximale:
-care folosesc gravitatia(poz.oblica,
deplasarea centrului de gravitatie,tractiuni in
brate,genuflexiuni),
-opozitia unei forte externe(auto-
rezistenta,in perechi,cu aparate,scripeti,mingi,
corzi etc).
• Exercitii statice-izometric-cresterea tensiunii
fibrelor musculare ca urmare a excitatiei ner-
voase(exercitii concentrice-cand distanta dintre
doua puncte ale muschiului se micsoreaza-pt.
forta ;exercitii excentrice-invers,pt.mobilitate si
suplete.
• In viata de toate zilele predomina contractiile
dinamice,izotonice.
• Intr-o contractie izometrica maximala participa
de patru ori mai multe fibre musculare fata de con-
tractia izotonica .
• Exercitiile izometrice blocheaza toracele si
abdomenul in apnee si duc la staza circulatorie
si chiar hiperpresiune in sistemul vascular,cu
edem cerebral,scade aportul de substante
energetice,stanjeneste procesele metabolice si
de eliminarea toxinelor;de aceea se prefera
exercitii izometrice (max.10)pe segmente mici,
de 10 sec.cu pauza de 20 sec.,cu 1/2,3/4 sau
maxim de potential al fortei.
• Coloana vertebrala lombo-sacrata are 40 de
grade din amplitudinea de 160 pt.flexie,30din
145 pt.extensie si 35 din 165 pt.inclinatie lat. a
intregii coloane.
• Static,la un individ de 80 kg,asupra discului L5-
-S1 actioneaza o forta de 25 kg in decubit dorsal
70 in lateral si peste 100 in ortostatism.
• In dinamica,in flexia coloanei la 90 de grade,
asupra nucleului pulpos L5-S1,actioneaza forta
de 158 kg(175 cu mainile intinse).
• Exercitii pt.refacerea coloanei vertebrale:
-respiratie libera,respiratie cu miscari de brate,
respiratie dirijata,miscari de cap/gat,contractii
izometrice de cvadriceps,fesieri,abdominali,
miscari ale gleznei,umeri,brate,antebrate,pumni.
• In decubit ventral:
-exercitii de respiratie libera,miscari de cap/gat
(inclinari si rasuciri stanga si dreapta-2x4);
-miscari din articulatia gleznei (flexii,extensii,cir-
cumductii);
-contratii izometrice ale muschilor fesieri.
• Culcat pe spate (decubit dorsal):
-ridicare in sezand(cu centura lombostat),cu
trunchiul aplecat inainte,cuprinzand genunchii
in “cocos de pusca”,apoi trecere pe latura pe
stanga si pe dreapta,pastrand pozitia ghemuit
(2x4);
-trecerea in sezand la marginea patului (cu aju-
torul kineto-terapeutului)(2x4),revenire.
• Sezand la marginea patului:
-inclinarea capului la stanga si la drepta,circum-
ductie,rasucirea capului la stanga si la dreapta;
-ridicarea si coborarea umerilor,circumductia
umerilor(2x4);
-ducerea bratelor,prin lateral,in sus,cu inspir;re-
venire cu expir (2x4);
-intinderea si indoirea genunchilor,alternativ si
simultan;
-ridicare pe varfuri (2x5);
-ridicare in picioare (2x4),revenire;
-rotarea bratelor cu coatele indoite (2x4)
• Stand in picioare:
-trecerea greutatii corpului de pe un picior pe
celalalt cu genunchii usor indoiti (mers pe loc)
(2x10);
-inspir profund si trecerea in sezand cu expir(de 5 ori);
-cu sprijinul mainilor pe spalier,la nivelul umeri-
lor,ridicarea a cate unui picior pe a doua sipca
(2x4);
-semigenuflexiuni cu segmentul lobo-sacrat blocat
(2x4);
-mers cu pas mic,cu bratele pe langa corp,apoi cu
mainile pe solduri,cu semigenuflexiuni la al 2-lea pas.
• Culcat pe spate cu exercitii de respiratie
abdominala +/-ingreuieri cu saculeti sau
palma kinetoterapeutului in inspir si revenire
cu expir abdominal (diafragmatic).
• Culcat pe spate cu ridicarea genunchilor alter
nativ la piept,cu inspir la intinderea genunchi-
lor +/-apucarea genunchilor cu mainile.
• Culcat pe spate:ridicarea membrelor inf.la
90%,alternativ(2x4);bicicleta(5x8);incrucisarea
bratelor la piept(2x4);ridicarea umerilor cu
inspir si coborare cu expir(2x4);inclinarea
trunchiului pe stg.si spre dr.(2x4);
• Sezand pe marginea patului:indoirea
genunchilor la piept,alternativ(2x4),apoi
simultan;inclinarea laterala usoara a trunchiu-
lui ;cu miinile pe solduri ,inclinari laterale,apoi
ducerea bratelor in lateral;ducerea umerilor
inainte si inapoi;rotarea umerilor;
• Stand in picioare:ridicarea si coborarea
umerilor,cu mainile pe solduri;ducerea umeri-
lor inainte si inapoi;rotarea coatelor in ambele
sensuri;indoirea genunchilor la piept,alterna-
tiv;departarea si apropierea bratelor;inclina-
ri ale trunchiului,alternativ;aplecari ale trun-
chiului;rasuciri ale trunchiului;mers cu mainile pe
solduri,cu ridicarea alternativa a genun-
chilor spre piept,apoi cu aplecari ale trunchiului,
apoi cu genuflexiuni,apoi mers cu aplecarea trun-
chiului simultan cu aducerea genunchilor la piept;
respiratii libere din mers.
• In ultima parte de recuperare functionala
progresiva,se fac miscari asemanatoare celor
din viata de zi cu zi(si de la serviciu):
-culcat pe spate:10 respiratii libere,apoi cu mis-
cari ale bratelor;respiratie abdominala;
inclinari ale capului inainte,spre dr.si stg.,con-
tractii izometrice ale cvadricepsului;ducerea
bratelor sus;indoirea genunchilor spre piept;
ridicarea capului,gatului,trunchiului cu indoirea
genunchilor spre piept;
-sezand:ducerea bratelor in lateral,cu inspir si
revenire cu expir;ducerea bastonului in sus,
prin inainte;aplecari ale trunchiului;indoirea
genunchilor la piept,alternativ apoi simultan;
ridicarea unei mingi medicinale de jos;
-stand in picioare:inclinari ale trunchiului in fata
si lateral cu mainile in solduri;ridicarea bratelor
lateral;aplecari ale trunchiului;indoiri ale cate
unui genunchi spre piept;indoirea trunchiului cu
cea a genunchiului;coborarea mainilor din sipca in
sipca la spalier si revenire;ridicari ale piciorului pe
sipca a 4a si revenire;indoirea si intinderea genun-
chilor cu amplitudine mica;
-mers: cu mainile pe solduri;cu ridicari ale pi-
cioarelor intinse;cu ducerea picioarelor lateral;
cu mainile pe solduri cu inclinari laterale la fie-
care pas;exercitii libere de respiratie.
Dupa reintegrarea socio-profesionala,pacien-
tul continua un program minim de gimnastica,
adopta anumite pozitii,evita diferite tipuri de
miscari,poarta un lombostat si nu poarta toc.
• Pacientul face toata viata un program de intre-
tinere:
-respiratii libere;
-ridicari/coborari,proiectii inainte/inapoi de umeri;
-flexia/extensia capului si gatului;
-ridicarea bratelor cu inspir;
-aplecarea si inclinarea trunchiului cu mainile pe
solduri;
-ridicarea genunchilor la piept;
-mers cu mainile pe solduri,cu inclinari ale
trunchiului si
ridicari ale genunchilor la piept,”mersul piticului”;
-culcat pe spate:respiratii costale si abdominale;
indoirea trunchiului si a genunchilor,a picioare-
lor;
-”bicicleta”;
-flexii ale coatelor cu mingea
medicinala tinuta deasupra capului;
-departarea si apropierea
genunchilor cu rezistenta cu palmele;
-ducerea mingii medicinale lateral;
-sezand:ducerea bratelor prin inainte cu inspir;
-inclinarea trunchiului;
-ridicarea mingii medicinale;
-ridicare in picioare si revenire;
-ridicarea genunchilor la piept;
-inclinari ale trunchiului;
-rasuciri ale trunchiului cu mainile pe sold
-stand in picioare:-ridicarea bratelor;
-aplecari,inclinari,rasuciri ale
trunchiului;
-ghemuiri;
-ridicarea piciorului pe scara;
-semigenuflexiuni;
-genuflexiuni;
-ghemuiri cu mainile pe sol;
-mers:-cu exercitii libere de respiratie;
-cu indoirea genunchilor;
-”mersul piticului’;
-cu mingea la piept;
-cu fandare;
-cu genuflexiuni la al 4 lea pas;
-cu ridicarea mainilor la al 2 lea pas;
-cu ridicarea bratelor timp de 5 pasi,cu inspir,
revenire pe alti 5 pasi,cu expir.
Pozitionari:
-culcat pe spate cu genunchii indoiti sau pe o
parte cu un genunchi indoit;
-este interzisa pozitia culcat pe burta;
-sezand,picior peste picior,cu coloana usor flec-
tata;
-la condus masina,se trage scaunul spre bord,
genunchii indoiti,coloana inainte,coatele indoite
(interzis invers);
-a se ridica de jos greutati mai mici de 5-10 kg,cu genun-
chii indoiti(se contraindica ridicarea valizei deasupra in tren);
-se interzice extensia coloanei vertebrale;
-durerea arata ca am procedat incorect.
Torticolisul
• Este o deviatie a coloanei vertebrale,cu inclinarea
capului pe o parte,cu usoara rotatie (barbia este
intoarsa de partea opusa leziunii);
• Exista o asimetrie faciala,santul median al cefei
este inclinat fata de linia verticala,linia
biauriculara nu mai este orizontala;
• Linia orizontala a ochilor este mentinuta prin
ridicarea umarului de partea leziunii,ce duce la
deformari compensatorii ale coloanei (scolioza).
Torticolisul
Exercitii preoperatorii in torticolis,pt.asuplizare:
-redresare activa a capului si gatului in fata oglinzii;
-respiratii libere;
-sezand pe scaun:-rotarea,flexia,inclinarea,ex-
tensia capului si gatului cu amplitudine progresiva;
-ridicare,coborare,proiectie
inainte/inapoi,rotarea umerilor;
-ducerea bratelor inainte,in sus,in
lateral a bratelor,rotiri de coate;
Exercitii preoperatorii in torticolis
-stand in picioare-rotiri mici cu bratele jos,dia-
gonal jos,sus;
-culcat pe burta-extensia trunchiului,capului si
gatului prin impingere in palme,apoi cu mainile
la ceafa;
-stand pe genunchi-impingerea mingii cu capul;
extensia capului si gatului cu rezistenta pe
occiput;rularea capului pe sol cu sprijin pe sol;
-sezand-inclinarea capului si gatului spre partea
opusa torticolisului,cu rezistenta;
-elongatii manuale cap/gat cu priza pe occiput si
sub barbie;
-culcat pe burta pe banca,cu capul in afara ei:
mentinerea capului in extensie,apoi cu rezisten-
ta;flexia /extensia,inclinari,rasuciri ale capului si
gatului;
-culcat pe partea torticolisului-inclinarea capului
si gatului spre in sus;
-extensii ale trunchiului,a capului si gatului, cu pasi
mici,cu mainile prinse de spalier;
-mers cu mingea sau un sac de nisip pe frunte.
Postoperator,recuperarea in torticolis se face
in 3 etape:respiratii si miscari ale membrelor in
timpul cat bolnavul este imobilizat in minerva;
inclinari laterale spre partea sanatoasa cand este
scoasa jumatatea de minerva de aceasta parte;
miscari simetrice ale capului dupa scoaterea
completa a minervei.
Exercitii postoperatorii in torticolis
-in etapa I:-respiratii libere;
-ducerea bratelor in lateral,in sus;
-ridicarea genunchilor spre piept;
-departarea/apropierea picioarelor;
-”bicicleta”;
-in etapa a II a:-rotarea bratelor;
-ducerea bratelor prin lateral in sus;
-ridicarea /proiectia umerilor;
-incrucisarea bratelor;
-rotarea bratelor;
-masajul partilor eliberate din corset;
-inclinarea si rasucirea capului si gatului
spre partea eliberata din corset;
Exercitii postoperatorii in torticolis
-in etapa a III a:-sezand-masajul gatului;
-cu mainile pe solduri,ri-
dicarea/rotarea umerilor;
-flexia/extensia inclinarea capului si gatului;
-pe genunchi,cu sprijin pe palme,
alunecarea palmelor inainte,apoi lateral ,simultan
cu extensia capului si trunchiului;
-culcat pe spate-extensia capului,cu
apasarea crestetului pe plan;
-culcat pe burta pe banca-mentinerea capului in extensie ;
-culcat pe spate ,apoi pe o latura,pe banca-inclinarea si rotarea capului;
-sezand,cu mainile la occiput-ducerea coatelor in spate,cu rezistenta;
extensia capului cu o minge medicinala pe cap;flexia/extensia/rasucirea capului cu
rezistenta manuala;
-stand in picioare-ducerea bratelor in lateral/inainte,cu inspiratie;
-mers -in echilibru pe banca,cu bratele lateral;
-cu minge sus in maini,cu trunchiul in extensie;
-cu redresare activa privind in oglinda.
RECUPERAREA membrului superior
Interventiile chirurgicale la membru superior impun
imobilizare segmentara,bolnavul
pastrandu-si independenta de deplasare.Deficientele sunt mai
evidente in cazul operatiilor
umarului, cand trebuie imobilizat si toracele.Apar atonia si atrofia
musculara,precum si
reducerea mobilitatii.
Recuperarea dupa imobilizari la membrul superior,consta in:
-rotari,balansari inainte/inapoi,simultan/alternativ,
ducerea in sus a bratelor;
-ducerea mainilor la umeri prin fata si prin lateral;
RECUPERAREA membrului superior
-genuflexiuni la spalier;
-deplasarea mainilor din sipca in sipca;
-culcat pe spate cu gantere in maini,ducerea bratelor in
sus,simultan si alternativ;
-stand cu coatele indoite la 90 de grade,cu hantela de 1
kg,
flexii/extensii de cot,pronatii/supinatii;
-mers pe genunchi si pe coate.
RECUPERAREA umarului si toracelui
in etapa de imobilizare a umarului si toracelui,
se fac miscarile:
-de respiratie;
-sezand-rotiri de cap;inchiderea/deschiderea
mainilor;rotarea bratului sanatos,ducerea lui
sus;pronatie/supinatie;
-genuflexiuni;
-ridicarea mainii pe spalier,din treapta in treapta
RECUPERAREA cotului
Dupa imobilizari ale cotului,se fac exercitiile:
-culcat pe spate,sezand sau stand in picioare:
-respiratii,ducerea bratelor inainte,late-
ral,in sus,rotare,supinatie/pronatie;
-ducerea mainii la frunte,nas,barbie,cea-
fa,solduri,”spalarea pe fata’’;
-flexii/extensii ale cotului;
-inchiderea si deschiderea pumnului;
apoi cu rezistente.
RECUPERAREA antebratului si
pumnului
Miscarile de reeducare la nivelul antebratului,
pumnului si mainii,dupa imobilizare,sunt:
-sezand-indoirea si intinderea degetelor;
-rotarea umerilor;
-inclinarea/rotarea capului;
-ducerea inainte si lateral,rotari de brate;
-indoirea/intinderea cotului;
-inchiderea/deschiderea,rotarea pumnilor;
apoi cu rezistente.
RECUPERAREA mainii
Reeducarea prehensiunii:
-globale cilindice(digito-palmara):
-intre police si index,abductoare si adductoare;
-de opozitie;
-de agatare;
-”in ciocan”,in care policele se afla pe axul
obiectului ,
depinde de tipul afectiunii,este mai mult calitativa,
incepe cu flexii/extensii,abductii/adductii ale articulatiilor
metacarpo-falangiene,pt.asuplizarea ligamentelor
colaterale ale acestor articulatii.
RECUPERAREA mainii
• Preoperator:
-sezand-inchiderea si deschiderea mainii,depar-
tarea si apropierea degetelor,rotarea pumnului,
pronatia/supinatia cu rezistenta;
-sezand cu antebratele pe o masa,cu mainile in
afara-flexia/extensia,rotarea pumnului,apoi cu
rezistente(hantele de 1 kg in maini,apoi manu-
ala);mers pe palme si genunchi;
-atarnand la spalier,coborare si ridicare din treapta
in treapta.
Tehnici si manevre fundamentale in
masaj
Regiunea spatelui (regiuni: dorsală, lombară,
sacrată)
• 1. Efleurajul iniţial - forma longitudinală - simultan
(variante „tras/împins”)
- alternativ
- forma transversală - simultan
- alternativ
- “în romb” pe regiunea lombară
- pe grupe musculare (“mână după mână”): marele
dorsal, trapez inferior, trapez mijlociu
• 2. Presiuni - NU se execută pe regiunea lombară
- simultane în ritmul respiraţiei (la sfârşitul expirului),
cu
precădere la baza regiunii dorsale;
- alunecate, pe coloană cu o palmă în prelungirea
coloanei, iar
cealaltă perpendiculară pe ea;
masaj
• 3. frământat - longitudinal – cu o singura mână pe o parte
- pe ambele părţi
- transversal - în cută
- în contratimp (“în val”)
- geluire
- palpare rulata
4. fricţiune – cu degetele, policele, podul palmei, rădăcina
mâinii (eminenţa
tenara/hipotenara), marginea cubitală, despicătura mâinii,
pumn, nodozităţi
• 5. vibraţii - alunecări vibrate în lungul regiunii
- vibraţii statice pe locul dureros
• 6. tapotament – NU se execută pe regiunea lombară
protejând lojile renale
- tocat – cu marginea cubitală
- cu degetele semiflectate (“nuiele”)
- bătătorit – cu palmele în ventuză (căuş)
- cu pumnul semiînchis
• 7. efleurajul final
8. mobilizari analitice ale articulatiilor invecinate
masaj
• Membre inferioare – partea posterioara
• Zona protejată: fosa poplitee
• 1. efleurajul iniţial - forma longitudinală - simultan
- alternativ
- alternativ
- pe grupe musculare (“mână după mână”)
• 2. presiuni – compresiuni în brăţară
• 3. frământat - longitudinal – cu o mana pe
lateral/medial
- pe ambele părţi
- în contratimp (“în val”)
- geluire
- mângăluire - cernut/rulat
masaj
• 4. fricţiune – cu degetele/marginea cubitala - pe
tendonul achilian
- cu rădăcina mâinii/marginea cubitala - gamba
- cu degetele – pe laturile genunchiului
- cu pumnul/nodozităţile/rădăcina mâinii - coapsă
• 5. vibraţii - alunecări vibrate în lungul membrului
inferior
- vibraţii statice pe locul dureros
• 6. tapotament – percutat – tendonul achilian
- tocat – cu marginea cubitală
- cu degetele semiflectate (“nuiele”)
- bătătorit – cu palmele în ventuză (căuş)
- cu pumnul semiînchis
7. efleurajul final
8. mobilizări analitice ale articulaţiilor învecinate
masaj
• Membre inferioare – partea anterioara
• Zona protejată: triunghiul Scarpa
Zona nelucrată: faţa antero-mediala (internă) a gambelor=tibia
• 1. efleurajul iniţial - forma longitudinală - simultan
- alternativ
- alternativ
- pe grupe musculare (“mână după mână”)
• 2. presiuni – compresiuni în brăţară
• 3. frământat - longitudinal – cu o mână pe lateral (gambă-
coapsă)/
medial (coapsă)
- pe ambele părţi (doar coapsă)
- în contratimp (“în val”) (doar coapsa)
- geluire
- mângăluire = cernut (doar coapsa)/rulat
masaj
• 4. fricţiune – cu degetele/policele – articulaţia
gleznei
- cu rădăcina mâinii/marginea cubitala – gamba
antero-lateral
- cu degetele/policele –genunchi
- cu pumnul/nodozităţile/rădăcina mainii - coapsa
• 5. vibratii - alunecari vibrate in lungul membrului
inferior
- vibratii statice pe locul dureros
• 6. tapotament - tocat - cu marginea cubitala/cu
degetele semiflectate“nuiele” - batatorit-cu palmele
in ventuza/cu pumnul semiinchis(coapsa)
masaj
• Membre superioare - antebrat-brat-umar
• Zona protejata: fata interna a cotului si axila
• 1. efleurajul initial - forma longitudinala(in bratara)-
simultan
- alternativ
- forma transversala - simultan
- alternativ
- pe grupe musculare (“mana dupa mana”)
• 2. presiuni – compresiuni in bratara
• 3. framantat - longitudinal – cu o mana pe
lateral/medial
- pe ambele parti
- transversal - in cuta
- in contratimp(“in val”) – numai pe brat
- geluire
- mangaluire = cernut(doar pe brat)/rulat
masaj
• 4. frictiune – cu degetele/policele – articulatia
pumnului
- cu radacina mainii/degete - antebrat
- cu degetele – cot
- cu radacina mainii/degete - brat
- cu marginea cubitala/radacina mainii - deltoid
• 5. vibratii - alunecari vibrate in lungul membrului
superior
• 6. tapotament - tocat – cu marginea cubitala
- cu degetele semiflectate(“nuiele”)
- batatorit - cu pumnul semiinchis
- cu palmele in ventuza(caus) - brat
masaj
• Torace – partea anterioara
(regiunile: sterno-pectorala, mamara/precordiala, costala
inferioara)
• Zona protejata: regiunea mamara F/areola mamara B si
aria precordiala
• 1. efleurajul initial - forma longitudinala - simultan
- alternativ
- forma transversala - simultan
- alternativ
- pe grupe musculare (“mana dupa mana”)-pe dintati
si pe marginea superioara a pectoralului
• 2. presiuni – alunecate pe regiunile costala inferioara si
sterno-pectorala
(nu sunt obligatorii)
• 3. framantat - transversal - in cuta/in contratimp(daca este
cazul=tesut
adipos bogat reprezentat)
masaj
• 4. frictiune – cu degetele liniar in spatiile intercostale
inferioare
- cu degetele /marginea cubitala – pe marginea superioara
a
pectoralului
- radacina mainii – umar la limita intre pectoral si deltoid
• 5. vibratii - alunecari vibrate in lungul toracelui
• 6. tapotament - batatorit – cu palmele in ventuza(caus) pe
regiunea costala
inferioara numai la barbati
- tocat – cu marginea cubitala/cu degetele semiflectate pe
marginea superioara a pectoralului
masaj
• Masajul peretelui abdominal
Zona sensibila fara suport osos intre rebordurile costale si pubis
• hipocondrul drept
epigastru
hipocondru stang
flanc drept regiune ombilicala flanc stang
regiune inghinala dreapta
hipogastru regiune inghinala stanga
• 1. efleurajul initial – in sensul de evacuare al colonului(sensul acelor
de
ceasornic) cu o mana/cu ambele maini
• 2. presiuni – alunecate, cu o mana in sensul de evacuare al
colonului
• 3. framantat - transversal - in cuta/in contratimp(daca este
cazul=tesut
adipos bogat reprezentat)
- in cuta intre marginile cubitale ale palmelor
- serpuit, cu degetele
masaj
• 4. ciupiri – usoare cu degetele in sensul de
evacuare al colonului
5. frictiune - cu toate elementele componente ale
palmei, urmand un traseu
spiralat in sensul de evacuare al colonului
• 6. vibratii - alunecari vibrate in sensul de
• 7. tapotament – percutat/tangential in sensul de
masaj
• Masajul mainii
Se lucreaza cu o mana, cealalta sustine mana
pacientului
• A. Fata palmara
1. efleurajul initial – sens ascendent de la degete spre
palma
2. framantat – sub forma de ciupire cu degetele pe
eminenta tenara si
hipotenara
3. frictiune – cu marginea cubitala pe degete
- cu radacina mainii si cu osul pisiform in palma
4. vibratii - alunecari vibrate
• 5. tapotament - tocat - cu degetele
semiflectate“nuiele”
7. efleurajul final
masaj
• B. Fata dorsala
1. efleurajul initial – sens ascendent de la degete spre
palma
2. presiuni – cu degetele in spatiile intermetacarpiene
3. framantat – sub forma scuturat al degetelor si al
spatiilor
intermetacarpiene
4. frictiune – cu marginea cubitala pe degete
- liniar cu degetele in spatiile intermetecarpiene
5. vibratii - alunecari vibrate
6. efleurajul final
• Masajul mainii se incheie cu mobilizari analitice ale
articulatiilor invecinate.
masaj
• Masajul articulatiei
pumnului/cotului/gleznei/genunchiului
• Efleuraj – longitudinal, transversal, in jurul
capetelor osoase/maleolelor
Frictiuni - transversal pe directia formatiunilor
ligamentoase de la acest nivel
Vibratii
Efleuraj
masaj
• Masajul piciorului
• 1. efleurajul initial – forma longitudinala - de la degete spre
calcai simultan
o mana pe fata dorsala si alta pe cea plantara
- forma transversala simultan/alternativ pe fata dorsala
2. framantat – sub forma de ciupire cu degetele pe fata
plantara
- sub forma de scuturat al degetelor si al spatiilor
intermetatarsiene
3. frictiune – cu pumnul/nodozitatile/radacina mainii pe
fata plantara
- liniar cu degetele in spatiile intermetatarsiene
4. vibratii - alunecari vibrate pe ambele fete
5. tapotament - tocat - cu degetele semiflectate(“nuiele”)
7. efleurajul final
• Masajul piciorului se incheie cu mobilizari analitice ale
articulatiilor invecinate.
masaj
• Masajul capului
• 1. efleuraj – cu degetele rasfirate de la linia
mediana spre frunte, lateral spre
urechi, spre occiput
2. geluire – dupa aceleasi directii ca mai sus
3. frictiuni – executate temeinic pe toata
suprafata pielii paroase a capului
4. vibratii – cu degetele rasfirate dupa aceleasi
directii
5. percutat – ca”picaturi de ploaie”
6. efleuraj final
Beneficiile terapiei prin masaj
• Cunoasterea efectelor fiziologice ale masajului face posibila
o mai buna intelegere a beneficiilor asupra sanatatii si starii
de bine a corpului.
Ceea ce se produce in timpul unui masaj sub miinile
terapeutului are o importanta profunda
pentru cei interesati de sanatate, de armonia propriului
corp.
Masajul poate ajuta in orice sport sau forma de exercitiu.
Ajutind reducerea oboselii fiziologice si recuperarea dupa
extenuarea antrenamentului sau jocului,
masajul faciliteaza un antrenament calitativ superior,
favorizind astfel o mai buna performanta si inlaturind
pericolele de accidente.
Popoarele antice mediteraneene cunoasteau aceste lucruri.
Dupa imbaiere si exercitii, ei includeau si un masaj corporal
complet.
Anticii au inteles ca educatia implica dezvoltarea mintii si
corpului in egala masura.
• Interesul publicului modern de conditia fizica,
sanatatea holistica, starea de bine si potentialul
uman reprezinta o incercare de a readuce la viata
o filozofie onorata vreme indelungata.
Pentru cei mai multi oameni care pornesc un
program de antrenament, adeseori spiritul vrea,
dar trupul nu.
Cind ei incep exercitiile fizice regulate aproape
fiecare parte a corpului se schimba.
Foarte interesant pentru maseuri este modul in
care vasele de singe devin mai complexe pentru a
face fata cerintelor marite de oxigen ale corpului,
pentru a furniza mai multi nutrienti, pentru a
permite o eliminare mai buna. Aceasta cere timp.
In timp ce muschii se formeaza, ei nu reusesc sa
obtina suficient oxigen si nutrienti.
• Din pacate, multe programe de exercitii privesc
durerile si suferintele ca un pret inevitabil.
Acest lucru pur si simplu nu este adevarat, deoarece
masajul poate fi folosit intocmai precum era folosit si
de greci si romani: pentru a mari rezistenta, a controla
oboseala si a se simti mai bine, ca parte integranta
dintr-un program de sanatate.
Masajul actioneaza pentru a dispersa efectele
secundare ale actiunii muschilor, efecte ce irita muschii
si terminatiile nervoase.
Acizii lactic si carbonic se acumuleaza in muschi la scurt
timp dupa inceperea unui program de exercitii.
Acesti acizi sint deseuri ce determina durerea si
crampele ocazionale.
Ei se formeaza cind glicogenul din ficat si muschi este
ars pentru a produce energia din timpul exercitiului.
• In cele din urma, acizii trebuie sa fie reconvertiti
in glicogen si restocati sau eliminati prin limfa si
sistemul circulator.
Durerile si oboseala persista pina ce procesul
acesta de reconvertire sau excretie este incheiat.
Masajul poate ajuta eliminarea iritatiei cauzate
de aceste deseuri, marind astfel rata refacerii
musculare.
Cind masajul a fost inlocuit de odihna s-a
inregistrat o refacere musculara de la 20-75 la %
pina la 100 la %
De exemplu, acesta este motivul pentru care
boxeurii sint masati si nu odihniti intre runde.
Articulatiile au un rol extrem de important in
exercitii, pentru ca ele sint activate de muschi
pentru a genera miscare.
• Toate articulatiile au o structura complexa si, nefiind
folosite, intepenesc.
O senzatie de amorteala, de lentoare in articulatii
descurajeaza exercitiile.
Un maseur contracareaza aceasta prin folosirea loviturilor
de masaj si miscarilor pasive, pentru a elibera tensiunea
musculara si tesutul conector din jurul incheiturilor.
De asemenea, masajul ajuta refacerea in cazurile de
traumatisme
• ale tesuturilor moi, precum intinderile si entorsele. Acest
lucru este posibil intrucit cresterea si repararea tesutului
sint accelerate printr-o circulatie eficienta in zonele
afectate si stimularea adecvata a tesuturilor in curs de
vindecare.
Multe leziuni ale tesuturilor moi nu sint intr-atit de serioase
incit sa determine o vizita la medic, dar totusi pot cauza
disconfort si disabilitate.
• Masajul terapeutic poate ajuta la grabirea si
imbunatatirea refacerii si reducerea disconfortului.
In acest mod, masajul ajuta, fiind asemenea unei punti
intre neglijenta obisnuita ce rezulta in leziuni usoare si
o interventie medicala majora.
O constientizare marita a nevoii de sanatate aduce cu
sine si o constientizare a nutritiei.
Dieta cea mai atent planificata este partial ineficienta
daca vasele de singe nu sint dezvoltate si deschise
astfel incit nutritia sa poata ajunge la celule.
Masajul poate ajuta si acest proces prin imbunatatirea
circulatiei.
Relatia dintre stres si boala este un punct de interes
pentru toti cei preocupati de mentinerea sanatatii.
Stresul determina eliberarea de hormoni ce creeaza
vasoconstrictie si diminuarea circulatiei.
• Afectata de stres, inima lucreaza mai din greu, respiratia
devine mai rapida si superficiala, iar digestia se incetineste.
Aproape toate procesele corporale degenereaza. Studiile
prihosomatice arata modul in care factorii de stres pot
cauza migrene, hipertensiune, depresie, unele ulcere
peptice etc.
Cercetatorii au estimat ca 80 la suta din boli sint legate de
stres. Teparia calmanta si relaxanta prin masaj poate ajuta
contracarind toate aceste efecte.
Masajul are un efect psihologic clar. Intrucit masajul
trezeste simtul tactil, simtul primar al corpului, el aduce
oamenii aici si acum si ii indeparteaza de tensiunea
generata de preocuparea constanta a mintii cuprobleme.
De asemenea, detensionarea musculara poate conduce la
eliberarea de emotii reprimate.
Durerile de cap, insomnia, tulburarile digetive inclusiv
constipatia, artrita, astmul, sinuzita, precum si dureri
minore sint citeva din problemele care se amelioreaza in
urma terapiei prin masaj.
• Efectele fiziologice ale masajului pentru sanatate si
conditie fizica
• Efectul terapeutic al masajului este definit de Hipocrat,
parintele medicinei, printr-o afirmatie foarte concisa:
vis medicatrix naturae, adica forta vitala, fortele naturale
de recuperare ale organismului.
• Terapia prin masaj promoveaza sanatatea sustinind
propriile procese ale organismului.
Terapia prin masaj actioneaza benefic asupra corpului in
intregime.
Masajul imbunatateste circulatia singelui si limfei. Pentru
ca intregul corp sa fie sanatos, toate
celulele sale trebuie sa fie sanatoase. Celulele individuale
ale corpului depind de o alimentare
din abundenta cu singe si cu limfa, deoarece aceste fluide
aduc nutrienti si oxigen si indeparteaza
deseurile si toxinele. Astfel, este usor de inteles importanta
bunei circulatii pentru sanatate si
efectul benefic al masajului pentru intreg corpul.
• De asemenea, s-a constatat ca masajul:
- determina modificari in structura singelui.
Imbogatindu-l cu oxigen cu 10-15 la suta mai mult.
- poate ajuta detensionarea muschilor contractati si ii
poate stimula pe cei slabiti, flasci.
Acest echilibru muscular poate ajuta postura si
promova eficienta in miscari.
Masajul nu mareste in mod direct forta musculara, insa
poate grabi recuperarea dupa oboseala ce
survine in urma exercitiilor. In acest fel, este posibil sa
se realizeze mai multe exercitii si
antrenament, ceea ce in timp fortifica muschii si
imbunatateste conditia fizica. De asemenea, masajul
intinde usor muschii si tesuturile, sustinind mentinerea
elasticitatii lor.
• - mareste secretiile si excretiile corpului. S-a demonstrat ca
masajul mareste producerea sucurilor gastrice,
salivei si urinei. De asemenea, are loc o excretie marita de
nitrogen, fosfor anorganic si
clorura de sodium (sare), ceea ce mareste rata metabolica
(utilizarea materialului absorbit de catre celulele corpului).
- echilibreaza sistemul nervos calmindu-l sau stimulindu-l,
in functie de ce efect are nevoie individul in acel moment.
-li imbunatateste starea pielii. Masajul actioneaza in mod
direct asupra functiei glandelor sebacee (uleioase)
si glandelor sudoripare, care mentin pielea lubrefiata,
curata si racoroasa.
O piele dura, lipsita de elasticitate, poate deveni moale si
supla.
-li influenteaza organele interne.
Prin stimularea directa sau indirecta a nervilor ce
alimenteaza organele interne,
vasele de singe ale acestor organe se dilata si permit o
alimentare marita cu singe.
• Ce este masajul?
Masajul este un procedeu de actiune mecanica a terapeutului
asupra
tesuturilor corpului pacientului cu ajutorul miinilor sau unor
aparate speciale.
• Scopul masajului
I. PROFILACTIC - reprezinta o metoda eficienta pentru prevenirea
bolilor, prelungirea vietii si incetinirea proceselor de imbatrinire.
Se aplica:
1. intregului corp
2. anumitor parti ale corpului, incluzind masajul facial (cosmetic)
II. TERAPEUTIC - reprezinta o metoda de tratament al diferitelor
afectiuni.
• Tipuri de masaj
1. clasic
2. reflexogen
3. neuromuscular
4. shiatsu
5. acupresura
6. polar
7. sportiv
8. sexual
9. Chi Nei Tsang etc
Perceperea durerii
Se realizează iniţial la nivelul talamusului.
Durerea talamică:
-Este neprecisă,
-Prelungită şi intensă,
-Însoţită de o alertă generală a organismului,
-Cu agitaţie şi manifestări vegetative tahicardie,
midriază.
La nivelul scoarţei cerebrale are loc perceperea
conştientă a durerii:
-Cu localizarea agresiunii,
-Discernerea naturii acesteia,
-Cu înţelegerea atitudinii diferenţiate necesare
pentru a se apăra sau a scăpa de factorul nociv.
Totodată elementul algic determină şi o participare
afectivă particulară.
• Pragurile durerii
Comportă două aspecte esenţiale şi distincte
perceperea şi reacţia la durere:
-Perceperea: este un fenomen neurologic.
-Reacţia la durere este un ansamblu de
fenomene: somatice, vegetative şi psihice.
Fiecare din aceste aspecte are un prag
propriu.
a. Pragul perceperii durerii: reprezintă cea
mai slabă intensitate a unui stimul care este
recunoscută ca durere.
În condiţii similare, acest prag este constant
la aceeaşi persoană.
El poate fi modificat prin zgomot puternic,
strângerea unui obiect în mână sau a
maxilarelor, diferite senzaţii presiune,
încălzire.
• b. Pragul reacţiei la durere: reprezintă
intensitatea senzaţiei dureroase care
declanşează:
1. fenomene somatice: contracţia unor
muşchi – facial, pleoape.
2. fenomene vegetative: modificări
vasomotorii de puls, tensiune, de respiraţie,
transpiraţie, hiperglicemie.
3. fenomene psihice: anxietate, tensiune
psihică, agitaţie, diminuarea atenţiei, a
puterii de concentrare, a voinţei.
Acest prag are valori care se întind pe o
scară largă, la diferite persoane.
Este înalt la persoanele cu temperament
flegmatic, şi scăzut la nevrotici.
• Cauzele durerii
1. Presiune excesivă sau tracţiune exercitată
asupra terminaţiilor nervoase
- contracturi musculare,
- vasoconstricţie,
- vasodilataţie,
- distensii ale organelor cavitare,
- tumori.
2. Traumatisme: prin loviri, tăieturi, înţepături etc.
3. Iritarea terminaţiilor nervoase prin substanţe
chimice exogene sau endogene.
Exemplu: în inflamaţii – modificare de pH,
concentraţiei electroliţilor.
4. Hipoxie -anoxie: cu diminuarea oxigenului şi
substanţelor nutritive şi acumularea de metaboliţi
iritanţi, datorită ischemiei prin vasoconstricţie
prelungită, tromboza, embolie.
5. Temperaturi extreme.
• Importanţa durerii.
Durerea reprezintă un sistem de alarmă
important în protecţia organismului.
Declanşează reacţii de apărare în vederea
îndepărtării agentului nociv. Oferă
informaţii utile pentru stabilirea diagnosticului.
Durerea acută determină:
- Creşterea frecvenţei cardiace,
- Creşte debitul cardiac,
- Creşte tensiunea arterială,
- Midriază,
- Transpiraţii,
- Hiperventilaţie,
- Pe plan psihic agitaţie.
• Durerea cronică determină:
- Tulburări ale somnului,
- Apetitului,
- Constipaţie,
- Scăderea toleranţei pentru durere,
- Pe plan psihic: comportament modificat
faţă de boală, tulburări psihomotorii,
depresie.
Durerile prelungite pot duce:
- La atrofii musculare,
- Tulburări articulare sau nervoase,
- La agravarea evoluţiei unor boli.
• Metode kinetice folosite in procesul de
recuperare
• METODA KABAT
• ,,Flosirea unor stimului proprioceptivi variaţi,
care se adaugă la eforturile voluntare ale
bolnavului, are ca urmare facilitarea funcţiei
şi o contracţie musculară mai puternică decât
cea care poate fi provocată numai prin efort
voluntar”.
Facilitarea maximă se obţine prin exerciţiu
intens, cu maximul de efort şi rezistenţă.
Autorul subliniază că mişcarea pasivă nu
realizează nimic în mod direct în ceea ce
priveşte ameliorarea funcţiei muşchilor
paralizaţi, întrucât nici-un fel de activitate
voluntară nu este provocată în grupurile
motorii.
• Mijloace terapeutice – procedeele de facilitare
folosite în procesul de reeducare sunt:
• 1. Rezistenţa maximă - se opune mişcării active a
pacientului până la anularea ei, obligând muşchiul
respectiv să se contracte izometric.
• 2. Întinderea (Elongarea muşchiului) Autorul
consideră că un muşchi paralizat poate deveni
activ prin întinderea lui, acă i se aplică o rezistenţă
• 3. Schemele globale ale mişcării Kabat constată
că schemele de mişcare globală pe diagonală şi
pe spirală sunt de obicei mai eficace, în ceea ce
priveşte facilitarea, decât schemele de mişcare pe
linie dreaptă.
Schemele de exerciţii globale prezintă avantajul
că implică în mişcare un număr mare de grupe
musculare, tratamentul adresându-se mai multor
muşchi interesaţi, obţinându-se astfel rezultate
mai rapide.
• 4. Alternarea antagoniştilor – reprezintă o
tehnică de îmbunătăţire a metodei Kabat,
care aparţine asistentei sale, Brisker:
,,Tehnica alternării antagoniştilor constituie o
sursă puternică de facilitare”.
Ea se bazează pe legea de inducţie
succesivă a lui Sherrington: el a constatat că
la vertebrate, imediat după provocarea
reflexului de flexie, excitabilitatea reflexului
de extensie este mult mărită.
Aceleaşi fenomene se observă şi în mişcarea
voluntară.
Această tehnică constă în a excita contracţia
unui muşchi şi a facilita contracţia lui, prin
contractarea în efort a antagonistului său.
• EXERCIŢII PENTRU TRUNCHI
• Exerciţiile pentru trunchi respectă aceleaşi
principii specifice metodei, ele se fac sub
rezistenţă maximă, pe diagonale şi
asociate cu mişcări de rotaţie.
- Pacientul în decubit dorsal cu mâinile
deasupra capului, braţele sau trunchiul
îndeplinesc o mişcare de flexie în partea
opusă, ca în activitatea de spart lemne.
- Decubit lateral, kinetoterapeutul aşezat la
spatele pacientului, cu o mână pe frunte şi
alta pe genunchi, se opune flexiei totale a
trunchiului (ghemuirii).
• - Pacientul în şezând, kinetoterapeutul în
faţa lui, se opune cu ambele mâini aşezate
pe umeri, aplecării înainte a trunchiului.
Mişcarea aceasta se execută şi cu rotaţia
trunchiului.
Mâna dreaptă a kinetoterapeutului se
opune în acest caz proiecţiei anterioare a
umărului stâng în timp ce mâna stângă
opreşte umărul drept să fie tras înapoi.
Mişcarea pentru trunchi se execută din
poziţiile – decubit dorsal, decubit lateral,
şezând.
Programul Williams pt.centura
musculara a trunchiului
• Exercitiul 1:din decubit dorsal,cu genunchii indoiti,se
face flexia trunchiului pe coapse la 90 grade,fara
indreptarea genunchilor;
• Exercitiul 2:pt.dezvoltarea muschilor gluteali,bolnavul
proiecteaza bazinul in sus fara a ridica coloana;
• Exercitiul 3:intinderea pasiva a erectorilor epinali prin
flexia fortata a coapselor pe abdomen,cu genunchii
indoiti,cu mainile pe genunchi,genunchii pot ajunge la
axile;
• Exercitiul4:flexia trunchiului dela 90 de grade spre in
fata,in sezand,tinzand cu mainile spre picioare;
Programul Williams
• Exercitiul 5:relaxarea tensorului fasciei lata
prin fandari alternative ale membrelor
inferioare,cu flexia genunchiului de
sprijin,plecand din pozitia ghemuit;
• Exercitiul 6 :flexia genunchilor la
maxim,pornind din stand in picioare,cu
mainile pana spre sol intre picioare.
(vezi si diapozitivul urmator)
Exercitiiile Armstrong pt.dezvoltarea
centurii trunchiului
• Exercitiul 1:din decubit dorsal,cu bratele
deasupra capului,se ridica picioarele cu genunchii
intinsi,la 30 cm de sol si le mentine 2-3 secunde
(progresiv,se pot pune greutati pe picioare-pana
la 5 kg) si se revine lent;
• Exercitiul 2:din decubit ventral,se face
hiperextensie brusca a capului,coloanei si
membrele inferioare,ca si cum am vrea sa
atingem capul cu calcaiele,corpul ramanand pe
abdomen (se sta asa 6 secunde) si se revine lent.
Exercitii pentru tratarea piciorului plat
(previn instalarea herniei de disc)
• Masaj al talpii (10 minute);
• Gimnastica,dimineata,cu geamul deschis,cu
picioarele goale,pentru supinatie si flexia
metatarsienelor (10-15 minute):
-exercitiul 1-din stand in picioare,ridicare pe
marginea externa a plantelor,cu flexia degetelor
si a antepicioarelor,cu inspir cu bratele
lateral,revenire cu expir;
-exercitiul 2-tot asa,cu ridicare pe partea anterioara
a marginii ext.a plantei;
Exercitii pt.picior plat
-exercitiul 3-stand in picioare la marginea bancii,pe
calcaie,flexii de genunchi cu bratele inainte,cu
flexia degetelor si ale antepicioarelor;
-exercitiul 4-mers alternativ de 5-10 pasi pe varfuri
cu calcaiele in afara si apoi pe calcaie,cu flexii la
al treilea pas ale trunchiului spre lateral cu
tendinta de a atinge cu mana pamantul,cu
genunchii intinsi;
-exercitiul 5-intr-un picior,se rasuceste trunchiul si
piciorul pe latura externa a sa (de 2-3 ori,fiecare);
-exercitiul 6-din decubit dorsal,flexia trunchiului
spre genunchi,cu piciorul sprijinit pe marginea
laterala,cu antepicioarele flectate;
-exercitiul 7-mers 2-3 min.pe varfuri,calcaie,mar-
ginea externa,mersul omizii(se tarasc plantele
picioarelor,castigand spatiu prin flexia
degetelor apoi prin avansarea calcaielor)(se
parcurg 20-30 cm);
-exercitiul 8-se fac diverse jocuri:
-sezand,se prind cu degetele picioarelor
obiecte (creioane) si se arunca departe;
-se prinde o minge intre picioare si se arunca
departe (din sezut);
-din stand in picioare,se prind obiecte
(creioane) cu degetele de la picioare si se pun pe
un scaun;
-mototolirea unui cearsaf cu degetele
picioarelor (apoi si cu punerea unei greutati pe
cearsaf);
-exercitiul 9-saritul la coarda,pe varfuri,2-3 min;
-exercitiul 10-din stand in picioare,ridicarea pe
varfuri,cu inspir cu bratele lateral, apoi rasucurea
calcaielor spre exterior cu coborarea bratelor cu
expir,ridicare iar pe varfuri cu inspir si ridicarea
bratelor si revenire
- Exercitiul 11-din ortostatism,cu calcaiele
apropiate si varfurile departate,pe varfuri si pe
partea laterala a plantelor-flexia lenta a degetelor
si antepicioarelor.(vezi diapozitivele urmatoare)
• DIAGONALELE KABAT DE FLEXIE ŞI EXTENSIE
PENTRU MEMBRELE INFERIOARE
• - Diagonala I Mişcarea de jos în sus.
Pacientul este în decubit dorsal, cu membrul inferior
extins, în abducţie, cu uşoară rotaţie internă a şoldului,
piciorul se află extins în pronaţie.
Konetoterapeutul stă de partea membrului inferior
respectiv mâna omoloagă cuprinde piciorul peste faţa
sa dorsală, astfel încât cele patru degete se aşează
peste marginea internă a piciorului, cealaltă mână se
aşează pe fata internă a coapsei.
Exerciţiul se execută cu genunchiul în extensie şi are
loc gradat: extensia degetelor piciorului, flexia dorsală
a piciorului şi supinaţia sa, adducţia, flexia şi rotaţia
externă a coapsei.
Întreg ansamblul de mişcări se execută sub rezistenţă.
Mişcarea de sus în jos.
Din poziţia de la sfârşitul mişcării de jos în sus se fac:
flexia degetelor, extensia piciorului, extensia, abducţia
şi rotaţia internă a coapsei.
• - Diagonala a II-a Pacientul este în decubit dorsal,
cu membrul inferior addus, dincolo de linia
mediană, uşor rotat în afară, piciorul în extensie şi
supinaţie, degetele flectate. Kinetoterapeutul stă
pe partea membrului inferior respectiv.
Mâna omoloagă cuprinde piciorul peste faţa sa
dorsală, astfel încât cele patru degete se aşează
peste marginea internă a piciorului, cealaltă mână
se aşează pe faţa externă a coapsei.
Mişcarea: se efectuează extensia degetelor, flexia
dorsală şi pronaţia piciorului, flexia coapsei cu
abducţie şi rotaţia internă a piciorului.
Mişcarea are loc în amplitudinea sa maximă.
Variante pentru mişcările genunchiului se pot
realiza în ambele diagonale.
• - La sfârşitul mişcării de sus în josa diagonalei, se
continuă extensia şoldului cu flexia genunchiului
(în afara mesei de tratament).
În mişcarea inversă se execută mai întâi extensia
genunchiului, apoi flexia coapsei cu rotaţia internă
din momentul în care se ridică de la planul mesei.
• - Se execută flexia genunchiului din partea finală a
celei de a II-a diagonale.
• - Din prima diagonală, flexia coapsei este asociată
cu flexa genunchiului, astfel încât se atinge cu
călcâiul (piciorul în flexie) genunchiul opus.
În mişcarea contrbatarie se începe cu extensia
genunchiului şi se continuă cu extensia coapsei.
• METODA BOBATH
• Metoda Bobath se adresează tratamentului aşa-
ziselor ,,paralizii spastice”. Mijloacele terapeutice
se bazează pe două principii:
• - Inhibiţia sau suprimarea activităţii tonice reflexe,
cu rezultatul reduceri şi reglării tonusului muscular.
• - Facilitarea integrării reacţiilor superioare de
ridicare şi echilibru în secvenţa dezvoltării lor
adecvate, urmată de un progres în activităţile
elementare.
Este esenţial ca în tmpul tratamentului să dăm
pacientului cât mai multe senzaţii posibile asupra
tonusului, posturii şi mişcării.
Trebuie să-l ajutăm cu mâinile noastre să
experimenteze senzaţia mai multor posturi şi
mişcări normale diferite.
Poziţiile reflex-inhibitori sunt total sau parţial opuse
posturii iniţiale anormale a pacientului.
• Aşezarea pacientului într-o poziţie reflex-
inhibitorie nu reduce spasticitatea.
La început pacientul rezistă şi sasticitatea
poate fi mai mare decât înainte.
Ajustarea pacientului la noua sa poziţie, este
cea care dă rezultatul dorit.
Odată cu descreşterea spasticităţii prin
menţinerea poziţiei reflex-inhibitorii,
rezistenţa cedează.
Kinetoterapeutul poate să reducă în acest
moment asistenţa sa pasivă.
La sfârşit va fi posibil să ia mâinile de pe
pacient, lăsându-l să-şi controleze singur
noua poziţie.
În acest mod pacientul îşi câştigă treptat
controlul asupra posturii sale spastice şi
învaţă să iasă din această postură.
• Poziţiile reflex-inhibitorii sun variabile în
funcţie de pacient, de forma spasticităţii lui
şi de vârstă.
La fiecare pacient va trebui căutată calea
adecvaă de inhibiţie, poziţia cea mai
avantajoasă pentru libertatea mişcărilor.
Pentru mai autentică înţelegere, oferim un
citat de Bobath: ,,Secretul tratamentului
constă în alegerea cu grijă şi gradarea
poziţiilor reflex-inhibitorii, având în vedere
că pacientul va trebui să le adopte singur,
fără dificultate.
Perioada iniţială de ezistenţă este urmată
de o perioadă de linişte şi ajustare”.
• METODA KENNY
• Concepţia lui Eleonor Kenny se caracterizează
prin:
• - Spasmul muscular
• - Disocierea neuro-musculară – ce apare în
anragonistul muşchiului în spasm, care este
considerat paralizat.
Prin nefuncţionare, aces muşchi paralizat ,,se
şterge din conştiinţa pacientului” devine
,,înstrăinat sau divorţat de centrul său cortical
motor”.
• - Incoordonarea
• - Paralizia musculară Mijloace terapetice – se
pune un accent deosebit pe confortul bolnavilor:
aşezare, imoblizare, temperatură ambiantă,
zgomot, socotind că cele mai mici abateri de la
aceste prescripţii, sunt condiţii care agravează
spasmul muscular.
• Relaxarea pacientului este foarte
importantă în tmpul procesului de
stimulare.
Procesul de reeducare neuromotorie
începe de îndată ce spasmul muscular a
cedat mult din intensitate.
În concluzie, metoda vine cu trei noţiuni de
folos practic:
• - Participarea scoarţei cerebrale în
efectuarea mişcării.
• - Necesitatea împiedicării procesului de
incoordonare.
• - Lungimea de contracţie utilă a muşchilor.
Recuperarea dupa operatiile pe membrele infe-
rioare se face in conditiile imobilizarii prelungi,a
necesitatii reluarii mersului fara sprijin pe mem-
brul operat (cu carje axilare,apoi canadiene,
cadru de mers,bastoane).
Asimetria in mers duce la asimetria bazinului,
a coloanei vertebrale,cu lombalgii,sciatalgii greu
de recuperat.
Exercitiile se fac in pozitie culcat pe spate sau pe
o latura,in sezut sau stand pe piciorul sanatos.
Se doreste mentinerea la membrul afectat a
fortei si mobilitatii,precum si pregatirea reintegrarii
sale in ansamblul miscarilor obisnuite (mers).
Carjele axilare se confectioneaza astfel incat
presiunea sa fie uniforma in axile si pe maini
(altfel se pot compresa nervii axilari).
Pregatirea mersului se face prin exersarea
ridicarii din culcat in sezut,si apoi in picioare
(atentie la lipotimiile de schimbare brusca a po-
zitiei).
Mersul in carje axilare se poate face in 2,3 sau 4
timpi.Urmeaza o perioada de tranzitie cu carje ca-
nadiene.
Ultima etapa este de folosire a bastonului(in ma-
na opusa leziunii,altfel trunchiul se inclina de
partea bolnava)(bastonul are inaltimea de la
pamant pana la mana,cu cotul usor flexat).
Sporturile complementare pentru reeducare
a membrului inf. sunt inotul si ciclismul (se scapa
de greutatea corpului).Se incepe cu
bicicleta fixa,folosind mai multa forta la piciorul
sanatos.
Persoanele in varsta,cu tulburari de echilibru,
pot folosi un cadru cu 4 puncte de sprijin,cu sprijin
pe maini.Cadrul da obisnuinta,si bolnavii renunta
cu greu la el.
Miscari pentru sold,preoperator:
-culcat pe spate:rotarea membrelor inf.,ridicarea cu
genunchiul intins sau cu el la piept;
-culcat pe o parte:rotare,ridicare a membrului
inferior;
-culcat inainte:apropierea mainilor de picioare,
mers pe palme;
-stand pe scara,departarea de scara,cu fata si cu
spatele,genuflexiuni.
Mers :normal,lateral,inapoi;
Stand departat:exercitii de respiratii cu miscari
de brate,inclinarea trunchiului lateral,aplecari,
rasuciri;
Culcat pe spate:ridicarea genunchiului spre piept
cu rezistenta manuala sau cu minge medicinala;
Culcat inainte:ridicarea piciorului intins inapoi
cu rezistenta,ridicarea picioarelor inapoi cu o
minge medicinala intre genunchi,forfecarea picioa-
relor intinse.
Pe genunchi si palme:ridicarea piciorului bolnav
intins inapoi.
Culcat pe spate pe lada de gimnastica:ridicarea
piciorului intins la verticala,coborarea piciorului lateral.
Genuflexiuni la scara fixa.
Stand cu latura sanatoasa la scara fixa,cu bratul
intins lateral,ridicarea piciorului intins
lateral,impingand o minge medicinala;descrie-
rea unui cerc,cu genunchiul intins,cu o minge
medicinala legata de picior.
Stand cu spatele la scara scara fixa,cu bratele
intinse,apucat inapoi,’’bicicleta’’ cu o greutate
legata de picior.
Pedalare pe bicicleta ergonomica.
Miscari pentru sold,postoperator:
-gimnastica respiratorie cu exercitii de brate,
tractiuni la trapez,mobilizarea gleznelor,ridi-
carea genunchiului spre piept,ridicarea bazinu-
lui din atarnat,contractii izometrice ale cvadri-
cepsului,ridicarea piciorului intins la verticala,
‘’bicicleta’’,contractia izometrica la cvadricepsul
operat,ale muschiului fesier,ducerea piciorului
lateral cu ajutor,ridicand in sezut cu ajutor,apoi in
picioare(la 2 sapt.),rotatie interne si externa a
gleznei,ridicarea genunchiului spre piept
-sezand pe marginea patului-intinderea si indoirea
genunchilor;mers cu carje.
Culcat pe spate:ridicarea trunchiului pe palme ,
ridicarea picioarelor intinse cu o minge de 1 kg,
ridicarea genunchilor spre piept cu mingea intre
glezne.
Program preoperator pentru genunchi:
-mers si alergare(si cu genunchii la piept);
-culcat pe spate-ducerea genunchiului spre piept
si revenire fara a atinge cu calcaiul solul;
-ridicarea piciorului intins(si cu rezistenta);
-culcat inainte cu ridicarea piciorului intins;
-sezand-indreptarea genunchilor cu rezistenta
manuala;
-exercitii izometrice;
-cu fata spre scara fixa-genuflexiuni,sarituri pe loc
cu
ambele picioare,cu coarda,pe un picior.
Program pentru genunchi postoperator:
-repaus la pat pe atela ghipsata,
-contractii izometrice ale cvadricepsului mem-
brului sanatos(5 min/ora) si ale membrului
operat(2 min/repaus1 min),
-miscarile gleznei si piciorului,
-ridicarea genunchiului spre piept,
-din culcat inainte-ridicarea piciorului operat pe
verticala,
-forfecarea picioarelor,
-sezand –flexia/extensia genunchilor,
-rotari ale membrului intins,
-’’bicicleta’’,
-ridicari de trunchi cu piciorul sub scara,
-ridicari pe varfuri,
-genuflexiuni,
-mers,
-mers cu genunchilor spre piept.
Recuperarea gambei operate:
-repaus la pat pe atela Braun;
-culcat pe spate-gimnastica respiratorie cu brate
ridicarea genunchiului spre piept,ridicarea
piciorului intins la verticala,’’bicicleta’’,rotarea
piciorului,contractii izometrice ale cvadricepsu-
lui,ducerea piciorului lateral;
-mers cu doua carje fara sprijin pe piciorul operat;
-cizma ghipsata;
-la marginea patului-flexia/extensia genunchiului;
-cizma ghipsata de mers;
-scoaterea ghipsului;
-flexia/extensia degetelor ,a gleznei,rotarea piciorului
operat;
-ridicari pe varf,calcaie,joc de glezne,genuflexiuni,
urcari/coborari pe scara fixa,mers pe varfuri/pe calcaie
/pe marginea laterala /interna a piciorului/pe palme si varfuri,
pedalare pe bicicleta ergonomica.
Recuperarea gleznei operate:
-repaus pe atela Braun cu atela ghipsata;
-cizma ghipsata;
-exercitii ale piciorului sanatos (ridicare,lateral,
rotari,’’bicicleta’’) si bolnav (izometrie cvadri-
ceps,genunchi la piept,lateral,’’bicicleta”,flexia/
extensia genunchiului din culcat pe burta;
-scoaterea ghipsului;
-mers cu carje cu sprijin progresiv,
-ridicari pe varfuri la scara,apoi cu trecerea greutatii
corpului pe calcaie,joc de glezne,genuflexiuni;
-mers cu baston,
-flexia/extensia-degetelor,labei,gleznei,rotari ale piciorului,
rularea talpii,rularea unui prosop sub picior cu degetele,
genuflexiuni,mers pe calcaie,varfuri,pe margini,joc de glezne,
mers fandat,mers pe teren accidentat,pedalare pe bicicleta
ergonomica.
Recuperarea piciorului operat:
-imobilizare in aparat ghipsat,
-genunchiul la piept,
-piciorul la verticala,
-picioarele lateral,departat,
-flexia/extensia genunchilor,
-ridicare in stand pe piciorul sanatos,
-mers cu carje fara sprijin,
-cizma ghipsata de mers,
-mers cu carje cu sprijin progresiv,
-mers cu baston,
-genunchii la piept,
-scoaterea ghipsului,
-flexia/extensia degetelor,bicicleta,genunchi la piept,
ridicarea degetelor de pe sol,a calcaiului,rularea
talpii,rularea talpii pe minge medicinala,ridicari pe
varfuri,calcaie,pe marginile piciorului,pedalare pe
bicicleta ergonomica.
Recuperarea dupa amputatii:
-amputatia ramane ultima resursa terapeutica;
-indicatii de amputatie de membre:boli vascula-
re(30% cu diabet),degeraturi,neoplazii,traumatisme,
infectii(gangrena gazoasa),deficiente congenitale (fo-
comelia),diformitati (date de infectii,arsuri,boli
neurologice-ulcere);
-bolnavul trebuie sa dea acordul informat;
-se prefera nivelul standard de amputatie(functio-
nal) pentru a fi protezat(ex:pt.antebrat-la 20 cm de
olecran,pt.brat la 20 cm de acromion,pt.coapsa la 25-
-30 cm de trohanter,pt.gamba la 14 cm de genunchi);
-la diabetici si la degete se amputeaza economic;
-suturi fara tensiuni,bine vascularizate-poate fi folosita
si sutura secundara,mioplastia subcutanata a bontului
osos,osteoplastia cu periost,sectiunea nervilor mai sus
de bont;
-protezare imediata a bontului cu atele ghipsate(ce pot
reduce timpul de asteptare pana la protezarea defini-
tiva la 3 luni),pernute gonflabile,proteze de aluminiu
cu pernute gonflabile;
-repaus pe burta intermitent dupa amputatia de coapsa
pt.a evita contractura coapsei in flexie;
-in infectii se lasa bontul de amputatie deschis;
-se poate face retus de bont;
-protezele pot fi din metal,lemn,modulare,rea-
justabile,cu genunchi liber,hidraulice,cu glezne,
cu grade de libertate,cu articulatii de umar,cot,
pronatie,prehensie,cosmetice,miscate dina-
untru sau extern,cu sisteme de blocare,mio-
electrice,cu mana artificiala cu silicon,cu carlig,
pedriatice.
Ortezele:
-previn miscarile nedorite;
-corecteaza diformitatile;
-redistribuie fortele;
-sustin din greutatea corpului;
-asista miscarile;
-ajuta muschii slabi
Recuperarea in arteriopatiile
obliterante (AO):
-AO este o boala generala;
-se urmareste cresterea circulatiei sanguine
periferice,impiedicarea continuarii obstructiei,
dezvoltarea de colaterale,ameliorarea dezechili-
brului dintre necesitatile de oxigen si aport;
-datorita durerii,bolnavul se misca mai putin;
-repausul la pat si abstinenta de la fumat ameliorea-
za;
-trebuie sa alterneze perioadele de repaus cu cele
de exercitii fizice(8 ore repaus de somn noaptea,
2 ore la pranz);
obliterante (AO):
-plimbarile-alterneaza cu repaus,se fac pe teren
plat,pana a apare durerea ischemica(claudicatia
intermitenta),nu in frig,ploaie sau caldura mare,
cu durata progresiva,dupa repausul de la pranz;
-”antrenamentul vascular”-pt.imbunatatirea
circulatiei capilare,posturi,pedalare,mers,ridi-
cari pe varfuri,ridicarea/coborarea membrelor
(gimnastica vasculara);
-repaus 10-12 ore pe pat cu capul mai sus cu 20-
-30 cm sau pe pat oscilant cu diferenta de 60 gr.
-masaj arterial cu manseta pneumatica asincron
cu pulsul bolnavului(20-30 min,de 3 ori/sapt,3 luni);
-vasotreon-membrul cu AO este supus la sub-si
supra-presiuni,intr-un cilindru,15 min/zi,15 zile;
obliterante (AO):
-mentinerea constanta a temperaturii camerei la 28
gr.(temp.>32 duc la ischemie);
-incaltamintea trebuie sa fie larga,moale,cu tal-
pa groasa,elastica,iarna cu blana,ce impiedica
transpiratia piciorului;
-piciorul se spala cu apa calduta,cu sapun
neutru,fara alcooluri;
-nu se poarta jartiere;
-unghiile se taie drept ,dupa baie calduta;
-se trateaza micozele ungheale(bai cu permangat
1/10 000,de 2-3 ori/zi);
obliterante (AO):
-balneo-fizioterapie pregatitoare a gimnasticii
vasculare;
-masaj-superficial spre extremitati,se incepe in
zonele reflexogene lombare,in caz de gangrena
se face de la leziune spre zonele sanatoase;
-oxigenoterapie-efectul dureaza 60 min prin
injectii intraarteriale (40-50 ml in 15 min,de
3 ori/sapt);hiperbara(in camere cu oxigen la
3 atmosfere,15 min de 3 ori/zi);
obliterante (AO):
• hidroterapia-cu apa calda care anuleaza spasmul
arterial sau aplicata pe abdomen si membrul sana-
tos incalzeste membrul bolnav;bai segmentare as-
cendente cu cresterea progresiva a temperaturii
(cu un grad pe min de la 36 pana la 41 grade cand
se tine 15 min);
• -impachetari cu parafina sau namol in zonele lom
bare sau chiar pe membre;
Recuperarea in arteriopatiile obliterante (AO):
-electroterapie-de inalta frecventa,galvanica,

faradic,de frecventa joasa cu impulsuri;
-undele scurte se aplica pe zonele
lombare(duc la incalzirea in profunzime ce dureaza 3 zile),nu se aplica in
tromboflebite;
-galvanic imbunatateste troficita-
tea tesuturilor prin modificarea mediului ionic,
introducind chiar ioni in organism(iontoforeza
cu KI,histamina,heparina;
-curentii de impuls cu frecventa
joasa duc la virarea mediului intern din acid in
neutru,avand actiune analgetica,irigatia de re-
paus creste cu 50%-se aplica pe ganglionul stelat,
para vertebral si longitudinal;
obliterante (AO):
-infrarosiile si ultravioletele se
aplica la plagile sterile,pt.cicatrizare,in tendinite
nevrite,hipodermite,vasospasme;
-ultrasunetele produc
vasodilatatie
cutanata si profunda la doze mici(cele mari dau
vasoconstrictie);nu se dau in inflamatii;
obliterante (AO):
-balneoterapia in AO actioneaza termic,meca-
nic si chimic(prin CO2, iod,sulf);
-apele carbogazoase-bai locale si gen.-Bu-
zias,Borsec,Vatra Dornei,Tusnad,Covasna o data
pe an;
-apele sulfuroase au efect in arteriopatiile
diabetice,reumatism,boli renale,gastrointestina-
le-Herculane,Calimanesti,Olanesti,Pucioasa-sunt
contraindicate in gangrene;
-apele iodate nu se aplica in gangrene,in boli
tiroidiene-Olanesti,Bazna,Govora;
-CO 2 actioneaza ca un masaj fin,este calmant,
creste hiperemia locala cutanata,fara cea musculara.
SEMIOLOGIE
Flexia activa a genunchiului=135 grade (pasiva
150).
-hipermobilitate in:poliomielita,paralizii,posttra-
umatic;
-hipomobilitate in:redori(partiala) sau ankiloze
(totala);
-ruptura anterioara de menisc=flexia se face pe
15-120 grade;
-ruptura post.de menisc=flexia este intre 0-120;
SEMIOLOGIE genunchi
-flexia activa nu depinde numai de articulatii(ca
la flexia pasiva) ci si de muschi;
-forta de contractie depinde de numarul fibrelor
musculare (de sectiunea transversala-1 cm
patrat dezvolta o forta de 5 kg-ex.:tricepsul
sural are 82 cm patrat si forta de 420 kg);
-sectiunea muschiului nu este uniforma;
-forta depinde si de lungimea muschiului;
-inaltimea la care se poate ridica o greutate este
proportionala cu lungimea muschiului;
SEMIOLOGIE muschi
-muschii se pot contracta sub lungimea de
repaus (abdominali,trapez,deltoid,biceps,fesier)
sau la lungimea de repaus (extensorii capului,
pielosul,pectoralul mare,dorsalul,muschii santu-
rilor vertebrale,adductorii coapsei);
-sunt muschi cu o singura origine si o singura
insertie (ex.brahial anterior);
-cu origini separate si insertii diferite (ex.sterno-
cleido-mastoidian);
-cu origine dubla si insertie dubla (ex.cvadriceps);
-muschi stabilizatori ai miscarii (ex.dorsalul,tensorul
fasciei lata);
SEMIOLOGIE miscare
-miscarea se face in lant,in secventa,in mecanism
reflex:de ex.aplecarea capului se
face prin aplecarea barbiei de muschiul pielos
apoi de aplecare capului de muschiul sterno-
cleido-mastoidian;cand ne asezam pe scaun
muschii spatelui indoaie corpul inainte,muschii
intercostali blocheaza toracele,muschii abdominali
trag toracele spre bazin,psoasul flecteaza coapsa;
-tulburarile sistemului nervos afecteaza contractia,
ca si oboseala sau obisnuinta;
SEMIOLOGIE
-goniometria si dinamometria pot aduce date
privind capacitatea functionala a muschiului;
SEMIOLOGIE
Electrodiagnostic:
-zero-lipsa contractilitatii-degenerescenta totala;
-unu-degenerescenta partiala;
-doi-degenerescenta partiala cu contractilitate
slaba;
-trei-patru-degenerescenta partiala cu
contractilitate favorabila;
-cinci-muschi normal.
SEMIOLOGIE
Electromiografia-pune in evidenta biocurentilor
generati de muschi (pune in evidenta si starea
neuronului motor din cornul anterior al maduvei).
Examenul clinic este cel mai important dg.
Scara Pol le Coeur:
-zero-fara forta;
-unu-forta decelabila dar inutila functiei;
-doi-forta utila dar ineficienta;
-trei-forta suficienta pt.o functie uzuala;
-patru-forta normala care se epuizeaza usor;
-cinci-forta normala.
SEMIOLOGIE
Scara Fundatiei Nationale pt.Paralizie Infantila:
-zero-fara contractie;
-unu-contractie modesta fara executarea miscarii;
-doi-miscare posibila numai prin eliminarea gravitatiei;
-trei-miscare posibila contra gravitatiei,fara
opunere de rezistenta;
-patru-miscara posibila contra gravitatiei plus o rezistenta
medie;
-cinci-miscare posibila contra gravitatiei plus o
rezistenta puternica.
Scara mixta clinico-electrica Iordanescu-Baciu:
SEMIOLOGIE
Pozitia bipeda este rezultatul unui ansamblu de
reflexe proprioceptive,ale urechii interne si
vazului,care,impreuna,instiinteaza tot timpul
creierul de pozitia corpului.
Inchiderea ochilor poate accentua deficitul de
echilibru a urechii interne(semnul Romberg).
Reflexele miotatice (greutatii corpului i se opune
forta activa a muschilor si cea pasiva a
ligamentelor) sunt indispensabile realizarii
pozitiei bipede.
SEMIOLOGIE
Ortostatismul
Cand contractilitatea muschilor este deficitara,
este ajutata de cea pasiva a ligamentelor(in po-
liomielita).Genunchiul sta in hiperextensie prin
prin punerea in tensiune a ligamentelor post.si
prin inextensibilitatea capsulei.Cand muschii
membrului inf.si soldului sunt deficitari,pentru
mentinerea pozitiei verticale,centrul de greutate
trece post.de sold si anterior de genunchi(normal
invers).Tricepsul sural impiedica flectarea gleznei
sub greutatea corpului.
Muschii abdominali si ai spatelui sunt si ei absolut
necesari pentru mentinerea ortostatismului.
SEMIOLOGIE
SEMIOLOGIE
In pozitia normala ortostatica,firul de plumb trece
prin protuberanta occipitala externa-proeminenta
cervicalei 7-santul interfesier,iar din profil prin
tragus-mijlocul fetei externe a trohanterului.
Se noteaza cu creionul dermatograf reperele
osoase(apofize spinoase,trohanter,spinele iliace
etc).
In traumatisme apar edeme,echimoze;in
cervicartroze si ‘’coaste cervicale’’apar ‘’pernele
supraclaviculare’’.
• Congenitale si ereditare
• Traumatice
• Infectioase
• Reumatice
• Endocrine
• Carentiale
• Distrofice
Scolioza poate fi compensata sau decompensata
(firul de plumb nu mai trece prin pliul
interfesier),poate fi cu o curbura mica sau
mare,sau chiar cu mai multe curburi,benigne
(reductibile) sau nu (nu se reduce cu apasare).
La suspendarea cu capastru Glisson,dupa
Friedland,scolioza poate fi de gradul:
-unu-reductibila la atarnare;
-doi-fixata,care se poate corecta;
-trei-fixata osos.(Putem face noi intinderea
coloanei bolnavului prin tractiuni sau flexii,in
lipsa capastrului.)
SEMIOLOGIE scolioza
Scolioza simptomatica din hernia de disc se

instaleaza brusc,dupa efort de ridicare,este
unica,necompensata,ireductibila,este
antalgica,incercand sa indeparteze radacina
comprimata si inflamata de protruzia discala.
Scolioza din hernia de disc poate fi directa sau
incrucisata,in functie de pozitia nucleului
pulpos (intern sau extern de radacina nervului
spinal).
LORDOZA
• Este de obicei lombara,dar poate fi cervicala sau
generala(miopatii);
• Poate fi doar o atitudine lordotica,de compensare in
ortostatism,care dispare in clinostatism (vezi la femeile
care poarta tocuri inalte);
• Lordozele din dezechilibrul dinamic
(rahitism,obezitate,sarcina,tumori abdominale) se
datoreaza unui compromis intre extensorii si flexorii
trunchiului;
• Poate fi si o disparitie a lordozei lombare
fiziologice(spatele drept Malmros in hernia de disc).
• Compensatie statica
• Neurologice
• Dezechilibru dinamic
• osoase (fixe)
SEMIOLOGIE
• Ceafa este rigida in fracturi ale coloanei
cervicale,in morbul Pott (tuberculoza osoasa a
coloanei vertebrale);
• Gatul este scurtat in fracturile-luxatie cervicale
(semnul Fauquel);
• Capul este infundat in umeri in lipsa unor
vertebre;
• In nevralgia cervico-brahiala din artroze sau
hernii de disc,membrul superior are atitudine
caracteristica-umar ridicat,bratul in
abductie,antebratul flectat sprijinit de mana
sanatoasa si capul inclinat spre partea dureroasa;
SEMIOLOGIE
• In fractura vertebrei C 7,antebratul este
flectat,bratul in abductie iar adductia este
imposibila (semnul Jolly);
• In spondilita ankilopoietica,coloana vertebrala nu
mai are curburi (semnul Strumpel);
• Privit de sus,linia biacromiala trebuie sa se
suprapuna peste cea bitrohanteriana;
• Coastele cervicale,calusurile vicioase pot da
compresiuni vasculo-nervoase in defileul toracic
superior,aparand edeme,paloare sau cianoza la
membrul superior;
Semiologie
• In plegii,pielea este umeda,palida si
cianotica,apar atrofii musculare;
• Deviatiile coloanei vertebrale se pot observa
prin fotografieri in spatele unui cadru cu fire
metalice paralele si echidistante (tehnica
Ludu) in diferite pozitii si la timpuri diferite
(reperele osoase sunt marcate cu creion
dermatograf);
• Reperele osoase sunt:apofizele spinoase
vertebrale,varful si spinele omoplatilor,spinele
iliace,crestele iliace si unghiurile costale;
SEMIOLOGIE
• Spinoasele C 7,D 10,11 sunt mai proieminente
primele patru lombare se palpeaza bine;
• Linia prin varfurile omoplatului trece prin
varful spinoasei D 9;
• In morbul Pott,vertebrele sunt mai proiemi-
nente in dreptul leziunii (semnul treptelor de
scara Menard);
• In spina bifida,se poate intra cu degetul intr-o
depresiune in loc de apofiza spinoasa;
• Semnul sonetei-in sciatica-hernie discala-durere
paravertebrala la apasare,cu iradiere pe traseul
radacinii nervoase;
SEMIOLOGIE
• Punctele Valleix dureroase la palpare, in sciatica:
-paraspinos;
-lombar;
-sacroiliac;
-fesier;
-trohanterian;
-la mijlocul crestei iliace;
-la treimea sup. si inf.a coapsei;
-rotulian(pe fata post.-ext.a genunchiului);
-peronial (marginea post a capului peroneului);
-maleolar extern;
-ahilean;
-calcanean;
-medio-plantar.
SEMIOLOGIE
• Semnul Borelini-durere la apasarea pe artera
iliaca (pozitiva la 80% din herniile discale);
• Manevra Meaghi-durere la compresiunea latero-
laterala a toracelui,in spondilita
ankilopoietica(inflamatii ale articulatiilor costo-
vertebrale);
• Manevra Menard-se palpeaza cu palma in sus
sub apofizele vertebrelor bolnavului asezat in
pat-la locul bolii,vertebra este dureroasa si
imobila (semnul Huc);
SEMIOLOGIE
• In poliomielita,musculatura paravertebrala este
atona;
• Abcesele ‘’reci’’(tbc) se palpeaza paravertebral
anterior-cervical sup.,inf.,fosele
iliace,inghinal,coapsa intern;
• Abolirea reflexelor cutanate indica intreruperea
arcului reflex cortico
medular(sectiunea maduvei
spinarii,polio,mielite,polinevrite);
• Reflexul achilean poate fi abolit in hernia discala
L5-S1;
SEMIOLOGIE coloana vertebrala
normala
segmentul flexia extensia inclinarea rotatia

cervical 70% 60% 30% 75%
toracal 50% 55% 100% 40%
lombar 40% 30% 35% 5%
general 160% 145% 165% 120%
SEMIOLOGIE
• Semnul Radulescu-disparitia hiperextensiei pasive
vertebrale cand se ridica corpul in atarnat de picioare
(datorita durerii,coloana vertebrale nu se lordozeaza);
• Semnul Soto-Hall-durere la flexia coloanei,bolnavul
stand in decubit dorsal;
• Semnul Neri-flexia genunchiului la flexia coloanei
bolnavului in sezut (datorita durerii);
• Manevra Kernig-flexia genunchiului la flexia capului si
trunchiului pe bazinul bolnavului in decubit dorsal
(datorita durerii date de elongatia sacului dural si a
radacinilor nervilor rahidieni;
SEMIOLOGIE
• Semnul Lasegue-durerea coloanei la flexia
membrului inferior (cu genunchiul intins )pe
coapsa;
• Semnul Sicard-durerea coloanei la dorsiflexia
piciorului pe gamba;
• Manevra Bechterew-durerea coloanei la ridicarea
de pe planul patului a membrului inferior sanatos
(in herniile discale mediane);
• Manevra Bonet-durerea coloanei la tripla flexie
exagerata picior-gamba-coapsa-bazin-abdomen;
SEMIOLOGIE
• Semnul Anghelescu-este imposibila
pozitionarea pe cap si calcaie;
• Semnul Amoss-bolnavul cu afectiune
vertebrala ,cand se ridica din pat,se sprijina cu
palmele inapoia sezutului;
• Semnul Dejerine-semnul stranutului-durere la
stranut,tuse,prin cresterea presiunii lichidului
cefalo-rahidian si deci cresterea presiunii
sacului dural;
SEMIOLOGIE
• Semnul Demianoff-bolnavul cu lumbago nu
poate ridica membrele inferioare intinse cu
mai mult de 10 grade de planul patului;
• Semnul Allajouanine-Thourel-bolnavul nu
poate merge pe calcaie in hernia discala L4-L5
prin paralizia muschilor extensori piciorului;
• Semnul Chiray-Roger-bolnavul cu hernie
discala L5-S1 nu poate sta pe varfuri;
Regula celor trei planuri-J.Piollet:liniile prin:spina
iliaca ant-sup.,spina iliaca post.sup. si ombilic- sunt
echidistante;linia prin spinele iliace ant.si post.de
aceeasi parte face cu orizontal un unghi de 12grade:
SEMIOLOGIE bazin
• Semnul Roux-regiunea trohanteriana este
aplatizata prin fractura cavitatii cotiloide si
infundarea trohanterului;
• Semnul Destot-echimoze perineale in
fracturile cavitatii cotiloide;
• Semnul Ingelbrans-aparenta scurtare a
membrului inferior in sacro-coxalgie;
• In spondilolistezis,lordoza este foarte
accentuata si regiunile fesiere sunt aplatizate;
SEMIOLOGIE bazin
• Hipertonia musculaturii paravertebrale sacro-
iliace apare in tuberculoza sacro-iliaca ;
• Hipotonia musculaturii fesiere apare in
afectiunile traumatice,inflamatorii,tumorale
sau paralizii ale centurii pelvine;
• Repere osoase la bazin:spinele iliace ant.si
post.,crestele iliace,spinoasa L5,coccis(varful
pliului interfesier),trohanterii,tuberozitatile
ischiatice si simfiza pubiana;
Paralelogramul
Neugebauer-
Ribemont este
format din
orizontala care
uneste punctele
cele mai inalte ale
crestei iliace cu
orizontala prin
varfurile marilor
trohantere
SEMIOLOGIE bazin
• Rombul lui Michaelis este delimitat de apofiza
spinoasa L5-varful sacrului –spinele iliace
posterosuperioare;este f.evident la femei;la
barbati este sub forma unui riunghi cu varful in
sus;normal,cele doua triunghiuri,drept si
stang,din care este format rombul Michaelis,ar
trebui sa fie egale;diagonalele rombului sunt in
jur de 10 cm;
• In scolioza, triunghiul din romb dinspre
convexitate este mai mic;
• In lordoza,unghiul superior din romb devine
obtuz prin coborarea varfului L5;
SEMIOLOGIE bazin
• Semnul Hertz-durere la articulatia sacro-iliaca
prin extensia coapsei pe bazin;
• Semnul Nachles-durerea la articulatia sacro-
iliaca apare la tractiunea coapsei in jos cu
bolnavul in decubit ventral cu coapsa
atarnand;
• Semnul Erichsen-durere in articulatiile
sacroiliace la comprimarea latero-laterala a
bazinului;
SEMIOLOGIE-bazin
• Fluctuenta-la palpare se pot simti pungi cu lichid
(abcese calde sau reci),putand apare si cresterea
temperaturii cutanate locale (se ia cu dosul
mainii);
• Se pot decela si formatiuni tumorale,se pot face
si tuseul rectal si vaginal pentru a palpa
tumori,abcese sau fracturi ale oaselor si
articulatiilor bazinului;
• Semnul Gosselin-in fracturile de bazin,abductia
membrului inferior este dureroasa;
SEMIOLOGIE-bazin
• Semnul Nove-Rendu-in sacralizare,este
imposibila flexia genunchilor peste 90 grade,la
bolnavul in decubit lateral;
• Semnul Larrey-durere in artic.sacro-iliaca la
apasarea bolnavului pe umar (pozitionat in sezut)
in sacro-coxalgie sau ridicarea bolnavului de pe
scaun si lasarea lui la loc brusca;
• Semnul Campbell-la flexia coloanei,bazinul
ramane fix datorita durerii in sacro-coxalgie;
SEMIOLOGIE-bazin
• Mersul in sacro-coxalgie este pe varful piciorului
bolnav,cu flexie usoara a gambei si coapsei (ca
artic.sa fie cat mai putin mobilizata);
• Semnul Mennel-dureri de sacro-coxalgie la
rasucirea trunchiului;
• Manevra Duvernay-in sacro-coxalgie,bolnavul
stand pe membrul sanatos,nu poate face flexia
coapsei bolnave decat daca se sprijina cu mana
de ceva din jur;
SEMIOLOGIE-sold
• In luxatia congenitala de sold sunt semnele:
-Ombredanne-o scandura asezata pe genunchii
flectati,se inclina spre partea bolnava;
-Peter-Bade-plicile de pe fata interna a coapsei
bolnave sunt mai sus decat pe partea bolnava;
-Lance-fanta vulvara este indreptata spre partea
bolnava;
• Afectiunile soldului creaza fenomene compensa-
torii ale celorlalte segmente,deaceea pozitia de
examinare este foarte importanta;
SEMIOLOGIE-sold
• Flexia coapsei poate fi semnul unei psoite;
• Flexia+abductia+rotatia externa a coapsei poate
fi intalnita in artrita de sold;
• Scurtarea coapsei se gaseste in luxatia de sold;
• In afectiunile coapsei apare atrofia musculatu-
rii fesiere si a coapsei,aparand evident marele
trohanter;
• In artritele acute apare contractura reflexa a
adductorilor;
SEMIOLOGIE-sold
• Tumefactia apare in tumori,infiltrarea
tesuturilor moi,abcese,higrome(bursite);
• In abcese acute,pielea este rosie si calda, in
abcesele reci,pielea este intinsa si alba,iar in
tumori pielea are o culoare galbena,cu
reteaua venoasa este bine dezvoltata;
• Fistulele se datoreaza unui proces inflamator
sau micoza;
SEMIOLOGIE-sold
• Luxatiile de sold:
-iliaca=adductie+rotatie int.+scurtare a coapsei;
-obturatorie=abductie+flexie+rotatie ext.;
-pubiana=extensie+abductie+rot.ext.;
-ischiatica=flexie+adductie+rot.int.
In fracturile superioare ale femurului:
-medio-cervicale=rotatie ext. usoara;
-cervico-trohanteriene=rotatie ext.mare-
marginea ext.a labei picorului sta pe planul
patului.
SEMIOLOGIE-sold
• Plagile din zonele patrulaterului Delorme si a
triunghiului Langenbeck pot fi intraarticulare.
• Patrulaterul Delorme este format din linia
intertrohanteriana ant.unita prin 2 linii cu 1/3
mijl.a arcadei femurale.
• Triunghiul Langenbeck este format dintr-o
linie spino-ischiatica,o linie spino-trohanteria-
na tangenta la marele trohanter si o linie
paralela cu ischionul.

Iii BFKT

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Iii BFKT

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RECUPERAREA IN BOLI CHIRURGICALE

• Accelerarea regenerarii tisulare se obtine prin

-electroterapie-de inalta frecventa,galvanica,

Scolioza simptomatica din hernia de disc se

segmentul flexia extensia inclinarea rotatia

S-ar putea să vă placă și