SECOLUL AL XVII-LEA

Monarhia feudală ( 1601-1716 )

 Perioada cuprinsă între domnia lui Mihai Viteazul și instaurarea unor noi
regimuri politice, habsburgic în Transilvania și fanariot în Moldova și Țara
Românească
 Perioadă de refacere a potențialului uman și economic
 În sec al XVII-ela se continuă tendința alianțelor tărilor române în jurul
Transilvaniei
 Criza orientală duce în țările române la o mai mare mobilitatea și la
accentuarea politicii de eliberare de sub dominația otomană

SECOLUL AL XVII-LEA
 Domniile lui Radu Mihnea TR(1611-1616), Stefan Tomșa M(1611-1615) și
Gabriel Bethlen T(1613-1629) erau menite să readucă țara sub suzeranitatea
otomană.
 Pentru îndeplinirea acestui obiectiv otomanii imbină acum soluțiile politice cu
cele militare
a. Limitează influența Poloniei în Moldova ( atacă marea boierime polonofilă )
b. Pătrunderea elementelor grecești în societatea românească

RESTAURAȚIA DOMINAȚIEI
OTOMANE
 În TR dominația otomana se intensifica în primele decenii ale seco al XVII-ela
în timpul domnitorilor Radu Mihnea, Alexandru Ilieș și Stefan Tomșa.
 Fiscalitatea ridicată precum și pătrunderea elementului levantin în viața
economică și politică a țării a dus la solidarizarea stărilor țării împotriva
politicii domnului
 Mișcarea creată împotriva dominației otomane obține în 1631 o serie de
concesii printre care se numără: alungarea grecilor nenaturalizați din țară,
dreptul stărilor de a-i numi pe ierarhi, neimpozabilitatea boierilor sau scutiri de
dări pentru cler.

EVOLUTIA INTERNA ȘI
INTERNAȚIONALĂ
 În M după înlăturarea dinastiei Movileștilor se accentuează controlul otoman
odată cu domnia lui Stefan Tomșa (1611-1615) care a repriomat cu cruzime
opoziția marii boierimi
 Tendința de consolidare a stărilor se evidențiază și în Moldova prin
asezământul lui Miron Barnoschi care prevedea scutiri de obligații pentru
țigani,scutiri fiscale curtenilor și imunitatea judecătorească a domenilor
boierești.

EVOLUTIA INTERNA ȘI
INTERNAȚIONALĂ
 În Transilvania politica autoritară a lui Gabriel Bathory s-a manifestat dur în
raport cu nobilimea. Încercarea sa de a coaliza cu țările române se loveste de
impotrivirea turiclor.
 Noul principe Gabriel Bethlem (1613-1629) a dus o politica de consolidare a
absolutismului princiar. A extins considerabil baza materială a puterii princiare
, a întărit puterea armată a principelui și a redus rolul dietei.
 Principele angajează țara impotriva Imperiului habsburgic în războiul de 30 de
ani și aderă la alianța anti-habsburgica (1619). Mersul operațiunilor militare il
oblică să încheie pacea de la Nikolsburg în urma căreia primește cu titlu viager
7 comitate din Ungaria
 Matei Basarab este ales de Adunarea Stărilor ca domn în ciuda împotrivirii Porții. Acesta este
ales ca urmare a intensificării procesului de grecizare a țării.
 În consens cu Stările, domnitorul duce un program clar antilevantin
 Realizează o colaborare cu boierimea astfel că se intensifică tendințele de aservire ale
țărănimii.Epoca lui M.Basarab a fost marcată de agravarea servajului, presiune asupra
țărănimii libere și fiscalitatea excesivă.
 Domnia a intervenit pentru a stimula industria extractivă şi pentru a readuce sub controlul
statului salinele şi vămile aflate în mâna arendaşilor levantini. Domnul Ţării Româneşti
exprimă idealul unei monarhii puter¬nice, întemeiată pe colaborarea cu Stările privilegiate şi
pe ideea sporirii resurselor materiale ale statului.
 Sfârşitul domniei lui Matei Basarab coincide cu criza regimului de Stări, cu spargerea
solidarităţii categoriilor privilegiate, care a dus la conflictul dintre boierimea mare şi slujitori.

EPOCA LUI MATEI BASARAB (1632-

1654)
 În contextul dezacordului boierimii locale faţă de infiltraţia levantină în structura socială şi politică
moldoveana se afirmă şi personalitatea lui Vasile Lupu
 Epoca lui Vasile Lupu se remarcă prin prosperitate economică datorită comerţului pe care
boierimea îl face cu Polonia vecină valorificând pro¬ducţia animalieră. într-o vreme în care
Europa Centrală şi Occidentală erau răvăşite de războiul de treizeci de ani, boierimea moldoveana
era atrasă de activităţi lucrative care au asigurat luxul Curţii domneşti potrivit aspiraţiilor imperiale
ale domnului.
 In politica internă, epoca lui Vasile Lupu s-a făcut remarcată printr-o fiscalitate excesivă, prin
măsuri de consolidare a servajului, prin suprimarea anilor de prescriere.
 Politica externă preconizată de domnul Moldovei a fost dominată, sub impulsurile Porţii, de
ostilitatea faţă de sistemul de alianţă dintre Ţara Românească şi Transilvania; el a urmărit să obţină
domnia munteană pentru fiul său sau pentru el însuşi. Ostilitatea faţă de Ţara Românească exprimă
şi interesele levantine în dezacord cu politica lui Matei Basarab. în esenţă, orientarea lui Vasile
Lupu reflectă tendinţa sa de supremaţie asupra ţărilor române urmărită prin apelul la ajutorul
Porţii, la alianţa cu Polonia sau la legătura fortuită cu cazacii zaporojeni.

EPOCA LUI VASILE LUPU (1634-1653)