INTERPRETAREA SI

INTEGRAREA DATELOR
Procesul de interpretare a scorurilor

 Niveluri si principii de interpretare

 Nivelul 1-diagnostic
 Costul, timpul implicate in administrarea si interpretarea
testelor sunt reduse, iar acuratetea masurarii este mare
(screening)
 Nivelul de acuratete al evaluarii
 Adauga validitate incrementala

 Nivelul 2-configural
Procesul de interpretare a scorurilor

 Interpretarea prin prisma teoriei

 Validitatea teoriei

 Validitate de construct
Procesul de interpretare a scorurilor

 Interpretarea prin prisma dovezilor de validitate de

criteriu si predictiva

 Validitatea interpretarii scorurilor-limita, cut-off

Procesul de interpretare a scorurilor

 Interpretarea prin prisma considerentelor statistice

 Interpretarea unui scor trebuie sa tina cont de variabile

precum varsta, genul, nivelul de studii
Procesul de interpretare a scorurilor

 Interpretarea prin prisma rationamentului clinic

 Predictii si interpretari mecanice

 Predictii si interpretari care se bazeaza pe rationament

clinic
Interpretarea rezultatelor
evaluarii
 Interpretarea progresiva
 Proces decizional progresiv si gradual
 Pasi in interpretarea rezultatelor
 1. Verificarea validitatii rezultatelor
 2. Intelegerea semnificatiei psihologice a fiecarei unitati de
informatie recoltata
 3. Interpretarea corelativa
Erori in interpretarea rezultatelor la
evaluarile psihologice
 Erori tipice in interpretarea datelor

 Suprainterpretarea

 Subinterpretarea

 Supraevaluarea rapoartelor generate computerizat

Erori in interpretarea rezultatelor la
evaluarile psihologice
 Erori asociate instrumentului
 Instrumente invechite

 Utilizarea unui instrument inadecvat

 Documentare adecvata in etapa de definire a scopului

si selectia instrumentelor utilizate
Erori in interpretarea rezultatelor la
evaluarile psihologice
 Erori asociate persoanei evaluate

 Starea subiectiva de moment

 motivatia persoanei evaluate

Erori in interpretarea rezultatelor la
evaluarile psihologice
 Erori asociate contextului evaluarii
 Conditiile obiective ale evaluarii

 Situatia sociala, familiala sau personala a persoanei

evaluate

 Diferentele lingvistice

 Diferentele culturale
Structura unui proces de evaluare
 1.Definirea scopului evaluarii
 2.Identificarea criteriilor (tulburarile/simptomele
suspectate de clinician ca vor face obiectul evaluarii)
 3. Identificarea predictorilor (caracteristicile psihologice,
psihopatologice si comportamentale care vor fi evaluate) –
omiterea unor predictori importanti
 4. Alegerea metodelor de evaluare (psihometrica,
interviu, observatie)-metode nepotrivite scopului
 5. Alegerea instrumentelor de evaluare (teste,
interviu..etc.)- teste inadecvate scopului, teste vechi, cu
norme inadecvate, cu proprietati psihometrice necunoscute
Structura unui proces de evaluare
 6. Derularea evaluarii (stabilirea unei relatii
comunicationale cu persoana, administrarea instrumentelor,
scorarea)-aprecierea eronata a starii/motivatiei/contextului de
viata al persoanei, comunicarea deficitara cu persoana,
nerespectarea recomandarilor de utilizare a instrumentelor
 7. Interpretarea rezultatelor (integrarea informatiilor,
corelare acestora si intelegerea semnificatiei psihologice)
suprainterpretarea, subinterpretarea, supraevaluarea
rapoartelor computerizate
 8. Raportarea datelor (feedback pentru persoana evaluata,
redactarea raportului de evaluare)
Recomandari in interpretarea datelor

 Principiul cadrelor multiple in evaluarea

psihologica (cei 5 multi): multi-trasatura, multi-
metoda, multi-sursa, multi-evaluator, multi-
temporala
 1. evaluarea multi-trasatura
 2. evaluarea multi-metoda
 3. evaluarea multi-sursa
 4. abordare multi-evaluator
 5. evaluarea multi-temporala
Erori tipice in integrarea datelor
 -limitarea surselor de informatii despre persoana
evaluata (utilizarea instrumentelor disponibile si
utilizarea instrumentelor familiare evaluatorului)

 utilizarea preferentiala a unor surse de informatii

 integrarea aparenta, de fatada a datelor provenind

din surse multiple
Exemplu de integrare a informatiilor
in teme
 Functionarea emotionala

Se incepe cu o fraza generala care contine ideile, temnele principale

(vulnerabilitatea, izolarea si depresia), explicative ale starii pacientei, care
decurg din rezultatele instrumentelor administrate:

Rezultatele evaluării clientei sugerează că d-na Popescu în momentul

plecării în străinătate era o persoană vulnerabilă psihic, care nu deţinea
resursele adecvate pentru a se adapta la condiţiile de muncă din străinătate.
Mai exact, şocul cultural produs de schimbarea domiciliului la familia de
italieni unde era menajera unui bărbat cu demenţă Alzheimer, izolarea
socială şi abilitatea deficitară de luare a deciziilor au condus la
sentimente de singurătate şi depresie. Cu toate că membrii familiei
comunicau săptămânal cu ea, nu a fost suficient pentru a împiedica
recurenţa sentimentelor de tristeţe pe fondul dorului de casă.
Functionarea emotionala

 Tema principala este redactata ca mai jos. Se continua cu o fraza

generala, urmata de detalierea rezultatelor justificative din instrumente:

 Vulnerabilitatea. Faptul că clienta a fost sub tratament medicamentos

pentru depresie cu trei ani înainte de a pleca în străinătate, arată că este o
persoană extrem de vulnerabilă ce poate fi cu uşurinţă copleşită de
eventuale schimbări majore din viaţă. Interviul clinic a relevat că d-na
Popescu nu deţine abilităţile de adaptare necesare unui loc de muncă ce
presupune comunicarea într-o limbă străină, pe care nu o înţelege. Clientei
i-au lipsit atât resursele personale, cât şi suportul adecvat din partea celor
apropiaţi, pentru că nu comunica cu membrii familiei decât săptămânal.
Nivelul ridicat de disfuncţionalitate în atitudini relevat de scorul la DAS,
situat în Clasa IV, a generat probleme psihologice de intensitate clinică.
Functionarea emotionala

 Se procedeaza similar pentru a doua tema.

 Izolare şi abilitate deficitară de luare a deciziilor. Clienta locuia

într-un sat din Italia la familia unde lucra ca menajeră şi pleca din
localitate doar o dată pe săptămână pentru a discuta cu membrii
familiei. În rest, nu cunoştea alte persoane de naţionalitate română
cu care să socializeze, nu vorbea limba italiană şi înţelegea cu
dificultate ceea ce îi solicita să facă femeia care o angajase pentru a
avea grijă şi de soţul său bolnav de demenţă. Indicele referitor la
Competenţa de Luare a Deciziilor a indicat o abilitate scăzută
(scorul 6) de înţelegere şi utilizare eficientă a informaţiei.
Functionarea emotionala

 Se procedeaza similar pentru a treia tema. Pot sa existe mai putine sau mai
multe teme, in functie de caz.

 Depresia. Ca rezultat al izolării sociale, al vulnerabilităţii crescute şi al abilităţii

deficitare de luare a deciziilor, clienta a devenit depresivă. Un aspect pozitiv este
reprezentat de faptul că atât în interviu, cât şi în chestionarele administrate, clienta
neagă că ar avea gânduri de suicid şi episoade maniacale. Recurenţa depresiei
severe a fost relevată de scorul 24 pe care l-a obţinut la Chestionarul Beck pentru
Depresie. Observaţia clinică a evidenţiat la clientă postura unei persoane
depresive, cu o expresie facială tristă, cu comisurile gurii lăsate şi umerii aplecaţi
în faţă. Chestionarul Gândurilor Automate a indicat un nivel ridicat (Clasa IV) al
gândurilor automate disfuncţionale. Mai exact, clienta se simte neajutorată, nu îi
vine să se apuce de nimic, nu îi mai place nimic, viitorul îl percepe cenuşiu,
manifestă intoleranţă la frustrare şi consideră că nu poate duce nimic până la capăt.