REPUBLICA DE LA

PLOIESTI
 Republica de la Ploiesti
 Republica de la Ploiești este denumirea unei
mișcări antimonarhice din data de 8
august 1870 cunoscută în presa cotidiană sub
numele de tulburările de la Ploiești.
 Formarea acestei mișcări conspirative este
determinată de dezamăgirea unor oameni politici
ai vremii care sperau ca prin supunerea față de o
dinastie străină să fie realizată o relaxare, o liniște
între partidele politice.
 În apropierea zilei de 8 august 1870 s-au întrunit
două organizații conspirative având la conducere
pe C.T. Grigorescu respectiv pe Radu Stănian.
Din aceste organizații mai făceau parte Candiano  Caricatură antidinastică publicată în „Ghimpele”, în
Popescu, Stan Popescu, preotul Nicolae 1872. În stânga: Al. I Cuza trădat de Ion Brătianu. În
Ioachimescu. dreapta: Carol I sprijinit de Bismark și Brătianu, având
la bază influența germană și având împotrivă „vocea
țării”.
 Descrierea evenimentelor
La această adunare conspirativă se împart
sarcinile fiecărui membru al organizației și se
face cunoscut că totul este organizat,
domnitorul va fi detronat, conducerea va fi
preluată de o regență, se va ocupa telegraful,
armata și unele orașe mari vor solidariza cu
mișcarea conspirativă.
Ploiestenii si-au pregatit steag pentru noua O parte din ”republicanii ploiesteni”. De la stanga
Republica si au schitat administratia locala: la dreapta: Alex Candiano-Popescu, Stan Popescu,
Stan Popescu politaiul orasului, iar Alex Radu Stanian, preotul Nicolae Ioachimescu
Candiano-Popescu urma sa fie prefectul
intregului judet. Din acest grup ”revolutionar”
nu au lipsit nici preotii, poate cea mai activa
figura fiind cea a parintelui Nicolae
Ioachimescu, paroh la biserica Sf. Vasile.
 Descrierea evenimentelor

 Se înlătură temerile unora de o intervenție străină, se

confecționează steagul nou, stabilindu-se semnale ca tragerea
clopotelor și sunarea trâmbițelor gărzii naționale.
 Primii ani de domnie ai lui Carol I s-au caracterizat printr-o
mare agitație politică și o continuă instabilitate
guvernamentală. Între 11 mai 1866 și 7 august 1871 au avut
loc nu mai puțin de nouă schimbări de guverne, (durata medie
sub 7 luni).
 În fruntea agitatorilor se aflau liberalii radicali care, după ce
contribuiseră la înlăturarea lui Alexandru Ioan Cuza, nu se
împăcau cu gândul de a avea un domnitor pe viață, care ar
putea abuza de situația sa, drept care îl acuzau pe Carol I de
tendințe autocratice.
 Descrierea evenimentelor
 În noaptea de 7/8 august, Candiano Popescu și grupul său de
conspiratori au ocupat prefectura și telegraful din Ploiești.
Încă din zori, clopotele bisericilor au început să bată, iar
populația s-a adunat în centrul orașului. Aici, în fața mulțimii,
Candiano Popescu a citit o telegramă, pe care ar fi primit-o
de la Ion C. Brătianu, prin care se comunica:
 „Vă fac cunoscut că principele Carol I a fost detronat astă
noapte”, a fost numită o Regență în frunte cu
generalul Nicolae Golescu și s-a constituit un nou guvern,
având la ministerul de Război pe Ion C. Brătianu.
 Totodată, Candiano Popescu a anunțat că el a fost numit
prefectul județului Prahova.
 Descrierea evenimentelor
 Pentru a face cunoscută acțiunea pe plan internațional,
„prefectul” a expediat ziarului românesc „Adevărul”,
care apărea la Pesta, următoarea telegramă:
 „Principele Carol răsturnat, guvernul provizoriu
înființat sub titlul de Regență. În Ploiești mare
entuziasm”.
 Șeful stației telegrafice din Predeal, Iuliu Filipescu, s-
a arătat circumspect, a oprit cele două telegrame și a
anunțat guvernul de la București.
 Îndată ce a aflat despre „rebeliune”, guvernul condus
de Manolache Costache Epureanu a trecut la arestarea
suspecților, în frunte cu Eugeniu Carada, Ion C.
Brătianu și generalul Nicolae Golescu.
 Descrierea evenimentelor

 La Ploiești, armata a ridicat în noaptea de 8/9 august „peste 400 de cetățeni de la locuințele lor pentru
a-i arunca în închisoare”. Neputând organiza rezistența, Candiano Popescu a părăsit orașul, dar a fost
prins la Buzău.
 În Proclamația Consiliului de Miniștri către cetățenii români se aprecia că o „tentativă atât de nebună,
cât și de criminală a fost încercată la Ploiești”, iar „criminalii vor da seamă justiției de faptele lor”.
 Conspiratorii au fost trimiși în fața Curții de Jurați din Târgoviște.
 La 17/29 octombrie 1870, toți cei 41 de acuzați au fost achitați, fapt ce l-a revoltat profund pe Carol I.
În notele sale zilnice, domnitorul menționa că era hotărât să abdice și va aduce această decizie mai
întâi la cunoștința Puterilor Garante.
 Acțiunea din august 1870 a fost numită în derâdere „Republica de la Ploiești”, fiind obiectul multor
umoriști, și mai ales al scriitorului I. L. Caragiale.
 În realitate, Candiano Popescu nu a proclamat republica la Ploiești și niciun document semnat de el nu
menționează cuvântul republică.
 Importanta

 Această mișcare conspirativă nu este ceea ce a fost

prezentat de presa vremii, ca o acțiune subversivă a unui
grup de cheflii, ci o mișcare organizată care a căutat
înlăturarea monarhiei regelui Carol I al României. La
această mișcare au participat aproximativ 3000 de
oameni, printre care au fost și demnitari din rândul
prefecturii și poliției orașului. Evenimentul este o parte
memorabilă din istoria Ploieștiului.
 Ea rămâne o expresie a voinței de a se asigura un regim
democratic în România, de a bara eventualele tendințe
autocratice ale domnitorului Carol I.
 Pentru aducerea aminte a acestui eveniment, din
inițiativa lui Dimitrie Brătianu a fost ridicată în
Ploiești Statuia Libertății.
Sfarsit