Navigaţie Electronică

TESTE
1.Frecvenţa de operare a sistemului
hiperbolic de navigaţie LORAN-C este:

a) 518 kHz;
b) 300 MHz;
c) 100 kHz;
d) 3,4 MHz.

Corect: c
2. Linia de poziţie LORAN reprezintă:

a) linia ce uneşte cele două staţii ce formează

lanţul de staţii LORAN;
b) locul geometric al tuturor punctelor de
intersecţie a undelor reflectate;
c) hiperbola ce trece direct prin poziţia în care
se află nava proprie;
d) locul geometric al punctelor de egală
diferenţă de distanţă faţă de cele două staţii.

Corect: d
3. Acoperirea sistemului hiperbolic de navigaţie
LORAN-A era de:

a) 600-900 mile marine ziua / 1250-1500 mile

marine noaptea;
b) 300-500 mile marine ziua / 1000-1200 mile
marine noaptea;
c) 700-800 mile marine ziua / 100-300 mile marine
noaptea;
d) 500-1000 mile marine ziua / 3000 – 6000 mile
marine noaptea.

Corect: a
 4.Diferenţa de timp dintre momentele
recepţionării impulsurilor provenite de la o
pereche de staţii ale unui sistem hiperbolic
de navigaţie LORAN-C este de ordinul:

a) microsecundelor;
b) milisecundelor;
c) nanosecundelor;
d) secundelor.

Corect: a
5. Precizia punctului navei oferit de sistemul
hiperbolic de navigaţie LORAN-C la distanţe de
1200-1400 mile marine faţă de staţia de emisie
este de:

a) 0,05 – 1,5 mile marine;

b) 1,0 – 2,0 mile marine;
c) 0,01 – 1,2 mile marine;
d) 0,5 – 1,0 mile marine.

Corect: a
6. O codificare de genul SL2-M utilizată de
sistemul hiperbolic de navigaţie LORAN-C
indică:

a) o staţie secundară;
b) o staţie principală;
c) un lanţ de staţii;
d) o hiperbolă de poziţie.

Corect: b
7. Sistemul hiperbolic de navigaţie LORAN-C
va fi în exploatare cel puţin până în anul:
a) 2020;
b) 2050;
c) 2015;
d) 2025.

Corect: c
8. Sateliţii constelaţiei GPS sunt grupaţi într-
un număr de:

a) 8 orbite;
b) 4 orbite;
c) 2 orbite;
d) 6 orbite.

Corect: d
9.Configuraţia orbitală a sateliţilor sistemului
GPS asigură ca şi ultimii şase sateliţi să aibă
o elevaţie mai mare de:
a) 12 grade;
b) 14.5 grade;
c) 9.5 grade;
d) 20 grade.

Corect: c
10. În cadrul terminologiei utilizate de
sistemul GPS, prescurtarea „CTS”
înseamnă:

a) course to steer;
b) course over ground;
c) course track error;
d) course made good.

Corect: a
 11. Modul de dispunere al sateliţilor pe bolta
cerească este schematizată pe ecranul receptorului
GPS prin două cercuri concentrice care reprezintă:

a) orizontul şi cercul de înălţime de 45 de grade;

b) cercul de înălţime de 15 grade şi cercul de
înălţime de 30 de grade;
c) orizontul şi cercul de înălţime de 30 de grade;
d) zenitul şi nadirul.

Corect: a
12. Precizia 2 D dată de sistemul GPS
înseamnă:

a) poziţia navei se calculează cu minim 5

sateliţi;
b) poziţia navei se calculează cu 3 sateliţi;
c) poziţia navei se calculează cu 3 sateliţi în
sistem DGPS;
d) poziţia navei se calculează cu minim 5
sateliţi în sistem DGPS.

Corect: b
 13. În cadrul informaţiilor afişate de receptorul GPS
în zona „Utilizator”, ELPSD reprezintă:

a) viteza medie realizată de la ultima resetare a loch-

ului;
b) timpul total scurs de la ultima resetare a
cronometrului;
c) distanţa parcursă de către navă de la ultima
resetare a contorului de distanţă;
d) timpul în care viteza deasupra fundului nu s-a
modificat;

Corect: b
14. În cazul navigaţiei în apropierea coastei navigatorul
va dori afişarea pe ecranul receptorului GPS a
informaţiilor referitoare la:

a) abaterea navei faţă de drumul trasat;

b) poziţia geografică a navei;
c) viteza navei şi distanţa până la următorul punct de
schimbare de drum;
d) drumul de urmat pentru atingerea următorului punct
de schimbare de drum.

Corect: a
 15. Utilizarea tronsoanelor de rută GPS se
recomandă pentru rutele de marş mai lungi
de:

a) 24 – 36 de ore;
b) 12 – 24 de ore;
c) 12 – 24 de ore;
d) 48 – 72 de ore.

Corect: d
16. Balizele utilizate de sistemul de navigaţie
DGPS lucrează pe frecvenţele:

a) 106 – 235 kHz;

b) 283,5 – 315 kHz;
c) 200- 320 kHz;
d) 3 – 30 MHz.

Corect: b
17. Printre avantejele hărţilor electronice în format
Raster se numără şi:

a) utilizare familiară deoarece foloseşte aceleaşi

simboluri şi culori ca şi hărţile pe suport de hârtie;
b) generarea hărţilor se poate face mult mai rapid
dacă dispunem de resursele hardware şi software
necesare;
c) măsurătorile pot fi reactualizate şi schimbarea
datelor în hărţi este foarte facilă;
d) aşezarea informaţiilor în directoare permite
selectarea datelor afişate.

Corect: a
18. Printre dezavantajele hărţilor electronice
de tip Vectorial se numără:

a) utilizatorul nu poate particulariza modul de

dispunere;
b) nu pot furniza în mod direct indicaţii şi
avertizări pentru utilizator;
c) acoperirea nu este încă globală;
d) nici unul dintre cele enumerate anterior.

Corect: c
19. Printre categoriile de informaţii pe care le
poate defini o hartă electronică vectorială
se numără şi:

a) informaţia culturală;
b) informaţia primară;
c) informaţia oceanografică;
d) informaţia astronomică.

Corect: a
20. Standardul I.H.O. S-52 defineşte cerinţele pentru
hărţile electronice referitoare la:

a) scala de rezoluţie a hărţilor electronice de

navigaţie;
b) formatul informaţiei de navigaţie utilizat de hărţile
electronice de navigaţie;
c) culorile şi simbolurile utilizate pe hărţile
electronice de navigaţie;
d) nuanţele culorilor utilizate pe hărţile electronice
de navigaţie.

Corect: c
 21. Printre organizaţiile internaţionale şi autorităţile
maritime cu atribuţii în uniformizarea informaţiei
geografice în format electronic şi standardizarea
echipamentelor utilizate de către ECDIS se
numără şi:

a) Comisia Internaţională de Electronică;

b) Organizaţia Mondială de Protecţie a Mediului Marin;
c) Organizaţia Meteorologică Internaţională;
d) Comisia Europeană.

Corect: a
 22. Termenul „Sistem de hărţi electronice de navigaţie”
utilizat de echipamentele ECDIS reprezintă:

a) informaţia ce trebuie arătată la prima vizualizare pe un

echipament ECDIS a unui sistem de hărţi electronice de
navigaţie;
b) o bază de date rezultată din transformarea hărţilor
electronice de navigaţie de către echipamentul ECDIS în
scopul unei utilizări adecvate;
c) nivelul de informaţii al sistemului de hărţi electronice de
navigaţie ce nu poate fi şters;
d) o bază de date cu conţinut, structură şi format
standardizate.

Corect: b
23. Eticheta „Cod Roşu” atribuită unui echipament
ECDIS catalogează respectivul echipament ca fiind:

a) parţial compatibil cu standardele I.M.O. şi I.H.O;

b) total compatibil cu standardele I.M.O. şi I.H.O;
c) incompatibil cu standardele I.M.O. şi I.H.O;
d) parţial compatibil standardelor C.E.E.

Corect: c
24. Hărţile electronice de navigaţie utilizate de
echipamentele ECDIS trebuie să fie realizate
conform standardului:

a) S-57 adoptat de I.H.O;

b) E-35 adoptat de I.E.E;
c) S-52 adoptat de I.M.O;
d) S-67 adoptat de I.H.O.

Corect: a
25. Printre tipurile de hărţi electronice Raster
se numără şi:

a) BSB;
b) UKHO-ARCS;
c) AHO;
d) toate cele enumerate anterior.

Corect: d
26. În comparaţie cu lucrul pe pe harta de navigaţie
pe suport de hârtie, sistemul ECDIS trebuie să
asigure:

a) indicarea în mod continuu şi în timp real a poziţiei

navei;
b) afişarea echerelor de navigaţie în format electronic;
c) indicarea în mod automat a direcţiei şi vitezei
curentului în zona de navigaţie tranzitată de navă;
d) afişarea în permanenţă a datelor nautice ale
navelor din vecinătate.

Corect: a
27. Printre datele transmise în mod automat
de echipamentul A.I.S de la bordul navei
se numără şi cele referitoare la:

a) portul de înregistrare al navei;

b) poziţia navei conform informaţiei furnizate
de echipamentul GPS;
c) naţionalitatea membrilor de echipaj;
d) numărul de rotaţii al elicei.

Corect: b
28. Printre funcţiile echipamentelor AIS
referitoare la monitorizarea ţintelor se numără
şi:

a) sortarea ţintelor funcţie de valoarea TCPA;

b) posibilitatea de activare a unei singure ţinte;
c) alarme şi atenţionări bazate pe caracteristicile
CPA configurat;
d) a), b), c).

Corect: d