Sunteți pe pagina 1din 80

Ereditatea de tip

autozomal recesiv
Trăsăturile mecanismului de
transmitere AR
Bolile AR
Ereditatea de tip AR

 
Notarea alelelor:

Genotip Fenotip
a – alela recesivă
(patologică) aa – homozigot bolnav
recesiv
Aa – heterozigot sănătos
A – alela recesiv
dominantă AA – homozigot sănătos
dominant
  (normală)
GENOTIPURILE GENOTIPURILE RAPORTUL DE
DESCENDENŢILOR SEGREGARE
PARENTALE FENOTIPICĂ LA
DESCENDENŢI
aa x aa  4 aa 4 homozigoţi recesivi
100% bolnavi

Aa x aa  2 Aa + 2 heterozigoţi recesivi +2
homozigoţi recesivi
50% sănătoşi
2 aa 50% bolnavi
AA x Aa  2 AA + 2 homozigoţi dominanţi +2
heterozigoţi recesivi
100% sănătoşi
2 Aa

AA x aa  4 Aa 4 heterozigoţi recesivi
100% sănătoşi

 
Aa x Aa  1 homozigot dominant +2
heterozigoţi recesivi +1
75% sănătoşi
1 AA + 2 Aa + homozigot recesiv 25% bolnavi
1aa
AA x AA  4 AA 4 homozigoţi dominanţi
100% sănătoşi
Trăsăturile mecanismului de
transmitere AR
 RR 25%,
 Boala apare frecvent după:
 căsătorii consangvine,
 în izolate genetice

Consanguinitatea
Def = consanguini dacă au cel puţin un
strămoş comun până la generaţia a treia
în ascendenţă
Consanguinitatea
 Se întîlneşte în izolate genetice
 Comunităţi închise,
 Provenite dintr-un număr mic de fondatori,
 Cu concentraţii înalte de afecţiuni ereditare.

 Factori determinanţi:
 Geografici: lacul St. Jean –Canada,
 Etnici: Africa de Sud, evrei Ashkenazi ,
 Religioşi: Amish,
 Sociali,
 Economici.
Bolile AR - exemple
1. Fenilcetonuria,
2. Fibroza chistică,
3. Boala Wilson
4. Amiotrofia spinală
5. Galactozemia,
6. Alcaptonuria,
7. Albinismul,
8. Boala Gaucher,
9. Mucopolizaharidoza tip I
10. Ataxia Freidreich
11. Hipotiroidismul congenital
Fenilcetonuria
Fenilcetonuria reprezintă
o afecţiune autozomal-
recesivă, cauzată de
mutaţia genei de pe
cromozomul 12 (12q22-
12q24.1), responsabilă de
sinteza enzimei
fenilalanin-hidroxilaza,
esenţială pentru
hidroxilarea aminoacidului
fenilalanina (Phe) în
tirozină (Tyr).
Mecanism patogenic
Simptomele
Copiii cu fenilcetonurie se nasc sănătoşi, dar în primele săptămâni după
naştere, în legătură cu pătrunderea fenilalaninei în organism cu
laptele matern şi cu lipsa totală sau parţială a fenilalanin-
hidroxilazei, responsabile de metabolismul Phe, se dezvoltă
manifestările clinice:
 hiperexcitabilitatea;
 hiperreflexia;
 mărirea tonusului muscular;
 tremorul;
 convulsiile epileptiforme;
 mirosul specific „de şoarece” al urinei;
 comportamentul anormal cu episoade de agitaţie, legănatul repetat;
 retardul mental, microcefalia secundară;
 retardul creşterii şi dezvoltării;
 hipopigmentaţia tegumentelor, părului, irisului.
Simptomele
Simptomele pot deveni severe în jurul vîrstei de 8
saptamîni şi pot include:
 comportament anormal ca episoade de
agitaţie, legănat repetat, lovirea capului şi
muscarea mâinilor (frecvente la copiii mai
mari)
 pierderea abilitatilor şi a indemînării legată
de retard mental sever
 retard al creşterii şi dezvoltării
 episoade de crize epileptice.
 PKU afectează de asemenea sinteza melaninei
care este sursa pigmentului pielii, ochilor şi
părului.
 Aproximativ 90% dintre copiii cu PKU au păr
blond, pielea deschisă la culoare şi ochii
albaştri.
Investigaţii
 La cateva zile de la nastere (3-5 zi) toţi copiii din
Republica Moldova sunt testaţi pentru (PKU) –
screening neonatal.
 Testul pentru fenilcetonurie utilizeaza 2 - 3 picături
de sange prelevat din calcîiul copilului pentru
măsurarea nivelului fenilalaninei.
 Centrul de Sanatate a Reproducerii şi Genetică
Medicală recomandă trimiterea sîngelui pentru
analize în interval de 24 de ore de la colectare şi
obţinerea rezultatelor la 7 zile după naştere.
Deoarece poate lua cîteva zile pentru acumularea
fenilalaninei în corpul nou-născutului (dupa
alimentaţia la sîn), retestarea poate fi
recomandată.
 Important diagnosticul la naştere – screening-ul
bolii în primele 3 zile de viaţă:
 testul Gŭthrie – se bazează pe inhibiţia creşterii
coloniilor de Bacillus subtilis de către FA din sînge.
 teste fluorimetrice: mai exacte 
stabilirea diagn. în 99,9%
Investigaţii

La copiii diagnosticaţi PKU se


recomandă, de asemenea,
măsurarea periodică a
fenilalaninei din sange:
 în timpul primului an de viata
testarea pentru fenilalanină ar
trebui facută săptămînal
 între un an şi 12 ani testarea ar
trebui făcută de 2 ori pe lună
 după 12 ani - o data pe lună,

La femeile însărcinate care au PKU


de două ori pe săptămînă.
Tratament
 Dietă cu conţinut redus de fenilalanină, baza căruia este
hidrolizatul cazeinei laptelui.
 Vitaminele şi sărurile minerale se introduc sub formă de
preparate farmacologice.
 Tratamentul cu dietă decurge sub controlul biochimic
regulat al concentraţiei fenilalaninei în sânge: până la
vârsta de 1 lună – 2 ori pe săptămână; până la vârsta de 6
luni – 1 dată pe săptămână; 6 luni – 1 an de 2 ori pe lună;
după 1 an – 1 dată pe lună.
 O dietă cu conţinut redus de proteine trebuie urmată
consecvent, toată viaţa.
 Pe masură ce copilul creşte dieta este individualizată şi
ajustată în funcţie de nevoile specifice.
 Nivelul crescut de fenilalanină la adolescenţi şi adulţi
afectează în mod negativ IQ (indicele de inteligenţa) şi
funcţiile cognitive.
Tratament
Hidrolizate proteice:
 NutrientsPer Sachet
14.3 gCalories41Protein Equivalent, g10Amino Acid Profile,
g11.4Fat, g 0.03Carbohydrate, g 0.14Dietary Fiber, g0.1
Amino Acid, gPer Sachet
14.3 gL-Alanine0.47L-Arginine0.83L-Aspartic Acid 0.77L-
Cystine0.31L-Glutamic Acid NoneGlycine0.73L-Histidine0.47L-
Isoleucine0.73L-Leucine1.24L-Lysine0.84L-Methionine0.20L-
PhenylalanineNoneL-Proline0.89L-Serine0.54L-Threonine0.61L-
Tryptophan0.24L-Tyrosine1.12L-Valine0.80L-
Carnitine0.01Taurine0.02L-Glutamine0.56
se diluează 1:5
 VitaminsPer Sachet
14.3 gVitamin A, mcg R.E.167Vitamin D, mcg2.1Vitamin E, mg
α T.E.3.1Vitamin K, mcg20.4Thiamine, mg0.23Riboflavin,
mg0.24Vitamin B6, mg0.4Vitamin B12, mcg0.79Niacin,
mg1.4Folic Acid, mcg123Pantothenic Acid, mg1.2Biotin,
mcg6.1Vitamin C, mg15.7Choline, mg103Inositol, mg20
 MineralsPer Sachet
14.3 gCalcium, mg296Phosphorus, mg285Magnesium,
mg76.5Iron, mg3.7Zinc, mg2.3Manganese, mg0.44Copper,
mcg204Iodine, mcg32.7Molybdenum, mcg9.3Chromium,
mcg6.6Selenium, mcg14.4Sodium, mg<3Potassium,
mg<6Chloride, mg<1
Fibroza chistică/mucoviscidoza
 Gena CFTR
 Cromozomul 7q31
 27 exoni, 25 kb
 70% din mutaţii în exonul
10: 508delF
 Sunt descrise peste 600 de
mutaţii diferite
 Proteina CFTR - reglatorul
conductanţei trans-
membranare a ionilor de Cl
-1480 AA
CLASELE MUTAȚIILOR CFTR
Simptomatologie
 creşterea vîscozităţii glandelor
exocrine şi obstrucţia
canaliculilor
 Afectarea pulmonară (Infecţii
pulmonare recurente)
 Afectarea pancreatică
(malabsorţie)
50% din pacienţi
 Alte simptome:
depăşesc 26 ani
 Ciroza hepatică
 Ileus meconial tratament intensiv al
 Infertilitate masculină Absenţa bolii pulmonare şi
congenitală bilaterală a ductelor substituţia enzimelor
deferente) pancreatice
 Anomalia sudorală
Manifestările clinice
La nou-născut La copilul sugar
Ileus Manifestări respiratorii (tuse, dispnee)
meconial
cronice şi recurente
Icter neonatal prelungit
Pneumonii cu evoluţie trenantă şi
Bronşiolite, pneumonii recurente
La copiii preşcolari Scaun neoformat, polifecalie, cu miros
Tuse
fetid
cronică cu/fără expectoraţii
de spută Prolaps rectal
Dispnee recidivantă Gust sărat al pielii
Tulburări de creştere Deshidratare severă în condiţii
Prolaps rectal, Invaginaţii climaterice şi de habitat cald, şoc de
căldură
Diaree cronică
Hipoproteinemie/edeme
Semnul de „hipocratism digital”
Malnutriţie,retard statural, eşec
Deshidratare hipotonică staturo-ponderal, aplatizarea sau
Hipoelectrolitemie şi alcaloză stagnarea curbei ponderale
metabolică
Manifestările clinice
La copiii şcolari La adolescenţi şi adulţi
Semne respiratorii cronice Afecţiuni purulente pulmonare de
Identificarea Pseudomonas aeruginosae etiologie neidentificată
în spută Hipocratism digital
Sinuzită cronică, polipoză nazală Pancreatită
Bronşiectazii
Sindromul obstrucţiei intestinale
Hipocratism digital distale
Diaree cronică Asocierea diabetului zaharat cu
Sindromul obstrucţiei intestinale distale manifestări pulmonare persistente

Pancreatită Semne de ciroză hepatică


Prolaps rectal Retard fizic
Asocierea diabetului zaharat cu Sterilitatecu azospermie la bărbaţi,
manifestări pulmonare persistente reducerea fertilităţii la femei
Hepatomegalie, afectare hepatică de
etiologie neclară
Diagnostic
1. Testul sudorii
 Metoda de efectuare – Gibson-Cooke:
- este standardul de aur în protocolul de
diagnostic al fibrozei chistice;
- permite aprecierea concentraţiei ionilor
de clor în transpiratul copilului.
 Etapele testului:
I etapă – stimularea transpiraţiei prin
electroforeză cu pilocarpină (durată de 5
minute)
II etapă – colectarea transpiraţiei timp de
30 minute
III etapă – analiza automatizată a
transpiraţiei colectate
Condiții și rezultate
- Pentru realizarea testului sudorii sunt necesare 100
mg de transpirat
- Pentru confirmarea FC sunt necesare 2-3 teste
positive
- În cazul unui rezultat de limită al testului sudorii se
evaluează semnele clinice caracteristice (ex.
steatoree) şi evaluarea în dinamică a testului sudorii
- Testul sudorii se efectuează nu mai devreme de a 7-
a zi de viaţă a unui copil cu masa > 3000g

Aprecierea rezultatului Concentrtia ionilor de clor


Valori normale <40 mmol/l
Valori echivoce (de limită) 40-60 mmol/l
Valori pozitive >60 mmol/l
Diagnostic genetic
Tehnici de genetică moleculară pentru identificarea
mutaţiilor genei FC:
determinarea mutaţiilor genetice ale genei CFTR
responsabile de dezvoltarea fibrozei chistice
necesită extracţia ADN-ului din limfocite cu fenol şi
chloroform
amplificarea ADN prin reacţia de polimerizare în
lanţ, electroforeza produşilor de amplificare
(electroforeza fragmentelor de ADN pe gel de agaroză
3%)
vizualizarea mutaţiilor
Examinări instrumentale
 Radiografia pulmonară
 Spirografie
- Tulburări obstructive şi restrictive, severe
 Testul de reversibilitate bronşică cu bronhodilatator
 Scintigrafie pulmonară
- Reducerea sau lipsa perfuziei pulmonare în sectoarele cu
pneumofibroză, fibroatelectazii, bronşiectazii sacciforme
 CT pulmonară
- Fenomene cronice bronhopulmonare avansate cu emfizem,
atelectazii, bronşiectazii, fiboză, scleroză pulmonară
- Evidenţierea perioadei de acutizare sau remisie (eficacitatea
tratamentului antibacterian) a procesului pulmonar
Tratamentul manifestărilor
pulmonare
1. Tratament antimicrobian specific agentului patogen
2. Tratament antiinflamator: GCS (Prednisolon) 0,3-
0,5 mg/kg/24 ore (peste o zi)
3. Terapie mucolitica:
- Acetilcisteină - oral în lipsa varicelor esofagiene 20-
30 mg/kg/zi – de 2, 3 ori pe zi. Doza : 200 mg/5 ml.
- Ambroxol clorhodrat - per os (sirop, comprimate) 1-
2 mg/kg/zi. Se administreaza de 2-3 ori pe zi pana
la orele 16. Siropul 30 mg/5 ml.
- Soluţie de clorură de sodiu hipertonă 7% (inhalator)
Tratamentul manifestărilor
digestive
Principiile dietoterapiei la pacienţii cu FC
Meniul zilnic al pacientului cu FC trebuie să fie
bogat în lipide vegetale şi animaliere, proteine,
glucide uşor asimilabile
Cantitatea zilnică de calorii trebuie să constituie
120-150% din cantitatea necesară unei persoane
sănătoase de aceeaşi vârstă
Terapie substitutivă cu enzime pancreatice -
Creon
Suplimentul de vitamine
Dozele zilnice minime necesare de sodiu, clor,
potasiu şi calciu
Boala Wilson
 Boală ereditară, progresivă, cu prognostic grav, determinată de tulburări
ale metabolismului cuprului, în sensul diminuării excreţiei hepatice de
cupru, provocată de deficitul de ceruloplasmină, şi are ca rezultat
acumularea toxică de metal în ficat, creier, corneie, piele, ligamente şi
rinichi.

Inelul Kayser-Fleischer
PATOGENEZA
 Gena ATP7B este situată pe braţul lung
al cromozomului 13 (q14-21).

 Codifică o proteină transportoare a


cuprului, care functionează ca o pompă,
folosind ca sursă de energie ATP.

 Mutaţiile masive care produc o distrucţie


completă a genei, conduc la forme
severe de boală, cu apariţia precoce a
Proteina ATP7B
simptomatologiei, la varsta de 2-3 ani
Manifestări clinice:
 Manifestari de debut: pot fi hepatice (mai frecvente în
copilarie), neurologice (debut mai frecvent după 20 ani) şi
mai rar ambele.

 Manifestările hepatice: hepatomegalie însoţită sau nu de


splenomegalie; hepatită acută, hepatită fulminantă, hepatită
cronică agresivă sau ciroză, HTP, ascită, edeme, sângerări
din varice esofagiene, anemie hemolitică.

 Manifestări extrahepatice: tulburările neurologice şi


psihiatrice (primele semne), acompaniate de inelele Kaiser-
Fleischer (IKF), rareori de cataractă.
Diagnostic:
 Diagnosticul este confirmat de o scădere a concentraţiei serice de
ceruloplasmină sub 20 mg/dl şi prezența inelului Kaiser – Fleischer;

 sau o concentraţie serică de ceruloplasmină sub 20 mg/dl + o concentraţie


de cupru (la biopsia hepatică) peste de 250 mg/gram

Tratamentul nemedicamentos
limitarea aportului de cupru sub 1mg/zi
evitarea medicamentelor hepatotoxice

Tratamentul medicamentos
D-penicillamina: 20 mg/kgc/zi, per os, în 2-3 prize, cu o oră
înainte sau la 2 ore după mese.
Trientina: 20 mg/kgc/zi, în 2-3 prize, cu o oră înainte sau la 2
ore după mese.
Sărurile de zinc: copii < 50 kg: 75 mg, per os, în 3 prize.
Piridoxina: 0,002 g/zi, per os; 0,02 g/zi, s/c, i/m, i/v.
Amiotrofia Spinală (SMA)
 Boală neuromusculară ereditară, care cauzează pierderea
neuronilor motori şi atrofie musculară.

 Boală monogenică autozomal recesivă.

 Ocupă locul doi după letalitate din bolile autozomal


recesive după fibroza chistică.

 Frecvenţa heterozigoţilor în populaţie este de ~1 din 40.

 Incidenţa ~1 in 10,000 naşteri Козлова C., Демикова Н. Наследственные


синдромы и медико-генетическое консультирование. Атлас-справочник. Изд. 3-е
дополн. Москва, 2007.
Tipuri de SMA
Patru tipuri de afecţiuni neuromusculare cu aceeaşi cauză primară

Cu apariţie în copilărie

1. SMA tip I- Sindromul Werdnig Hoffmann- Amiotrofia


Spinala Infantila

2. SMA tip II- Sindromul Werdnig Hoffmann- Amiotrofia


spinala Intermediara

3. SMA tip III- Sindromul Kugelberg -Welander –


Amiotrofia Spinală Juvenilă

Cu apariţie la maturitate

1. SMA tip IV- Amiotrofia Spinală Adultă


SMA tip I- Amiotrofia Spinală Infantilă
Simptome principale

 Atrofierea muşchilor (centurii pelviene, sacrale,


muşchii trunchiului, muşchii axiali)

 Tonus muscular scăzut

 Mişcări reduse: (reducerea mişcărilor


intrauterine a fătului în ultimile luni ale sarcinii,
mişcări agale ale membrelor la nou-născuţi)

Simptome secundare

 Incapacitatea de a sta în poziţie şezândă fără a


fi sprijinit

 Controlul slab în menţinerea capului

 Probleme în alimentaţie: Sugere, înghiţire.


Floppy baby
Tonus muscular

scăzut
SMA tip II- Amiotrofia Spinală
Intermediară
 Apariţie: Postnatal între 6 luni şi 3 ani (cel mai des la
circa 15 luni)

 Durata de viaţă

 Decesul de la 3 ani

 70% supravieţuieasc pînă la 25 ani

 Pot avea o durată de viaţă şi mai lungă: Marc Siegal în


2007 avea 33 ani
Semne clinice
 Achiziţia motorie maximă obţinută este
abilitatea de a ședea independent.
 ROT rotuliene sunt întotdeauna abolite, ROT
achiliene și ale mem brelor superioare pot fi
conservate, dar dispar ulterior.
 Fasciculaţiile la nivelul limbii sunt prezente la
70% dintre pacienţii cu AMS ti p II, ca și
tremurul membrelor.
 Pot apărea deformări scheletale și insuficienţa
respiratorie.
 Afectarea cutiei toracice e constantă.
SMA tip III - Amiotrofia Spinală Juvenilă
 Apariţie: Înre 1 şi 15 ani dar e tipică pentru vârsta de 3 ani

 Simptome:

 Slăbiciune generală în muşchii scheletici, în special a membrelor


inferioare

 La inceputul bolii pot merge (Mers legănat cel mult 25 metri, Nu pot
alerga, cad cu uşurinţă, se ridică greu, dificultate în coborârea scărilor)

 Disfuncţii pulmonare

 Pot apărea scolioza şi contracţiile încheieturilor

 Pot apărea rar fasciculaţii ale limbii

 Spazme involuntare ale mîinilor, Tremur al degetelor

 Membrele inferioare sunt mai afectate ca cele superioare


SMA tip IV- Amiotrofia Spinală Adultă

 Apariţie între 15 şi 50 ani

 Fenotip:

 Tremur al degetelor

 Slăbiciunea muşchilor membrelor

 Atrofia muşchiului cuadriceps

 Grad de neputinţă blând

 Perspective de viaţă neafectate

 Prognostic: Durată de viaţă- normală, Progresia bolii- lentă


Козлова C., Демикова Н. Наследственные синдромы и медико-генетическое консультирование. Атлас-
справочник. Изд. 3-е дополн. Москва, 2007.
Galactozemia
PATOGENIE
-deficitul enzimatic de galactozo-1-fosfat uridil
transferază, acumularea galactozo-1-fosfatului şi
metaboliţi sec. (galactiolului, acid galactonic)
-galactozo-1-fosfat (toxic pentru ficat, creier şi rinichi)
-Galactiol (depunere în cristalin)
 Simptome iniţiale:
 vărsături şi dificultăţi de hrănire

 Simptomatologie tardivă:
 Retard în creştere,
 Cataractă,
 Septicemie,
 Retard în dezvoltarea neuro-motorie.

 Screening neonatal - într-o picătură uscată de


sînge.

 Tratament:
 Restricţia aportului de galactoză pe viaţă.
 Diagnostic de certitudine: teste biochimice
 ↑ galactozurie,
 valori ↑ ale galactozei serice
 activitatea redusă a galactozo-1-fosfat uridil
transferazei plasmatice

 TRATAMENT
 dietetic - eliminarea aportului de galactoză
şi lactoză
 nu influenţează instalarea disfuncţiei
cerebrale şi a insuficienţei ovariene.
 formule speciale de lapte praf
 evitarea produselor lactate
Semne clinice
 Pete pigmentare – sclera, Coloraţie brună a urechilor,
Artrită, Tratament: doze mari de vitamina C, dietă cu
restricţie de Phe, Tyr.
Albinismul

 Frecvenţă
1:100 000
 Deficitde
tirozinază
–absenţa
melaninei
Semne clinice
 Iris translucid
 Pupile roşii
 Păr depigementat,
 Piele de culoare roz
  Acești pacienți trebuie să evite
expunerea îndelungată la razele
solare, să folosească permanent
creme puternice de protecție solară,
ochelari care să le apere ochii și
haine cu mâneci lungi.

 Toate formele de albinism cauzează


probleme ale dezvoltării și
funcționării ochilor:
 strabism
 fotofobie
 mișcări rapide si involuntare ale
ochilor
 diferite deficiențe de vedere (de
exemplu miopie sau hipermetropie
avansată, astigmatism, putându-se
ajunge chiar până la orbire)
Boala Gaucher
 lipoidoza cu cerebrozide
 deficienţa
glucocerebrozidazei
 1/50000 – 1/200000
locuitori
 răspândită la evreii
așchenazi (1/500 –
1/1000 nou-nascuti)
 acumularea în lizozomii
macrofagelor a
glucocerebrozidei 
celule Gaucher.
 Enzima localizata la nivelul lizozomilor are rolul de a
descompune glicozilceramidele in glucoza si ceramide

 Acumulare de glicozilceramide în special in ficat,


splina si maduva osoasa, dar depozitele pot fi gasite de
asemenea in sistemul limfatic, piele, plamani, ochi,
rinichi, inima si in sistemul nervos central.

Gena GBA
 Gena care codifica sinteza β–glucozidazei acide (GBA)
este localizata pe bratul lung al cromozomului 1 (1q.21)
 Pana in prezent la nivelul genei s-au descris peste 200
mutatii: mutatii punctiforme, insertii, deletii sau alele
complexe si recombinante
 Cele mai frecvente mutatii observate sunt: doua mutatii
punctiforme (N370S; L444P) si o mutatie jonctionala (84
GG)
Simptomatologie
 Hepatosplenomegalie

 Anemie, trombocitopenie
 Afectare pulmonară
 Osteopatie

 Umflarea nodulilor limfatici


 Suferinţă neurologică:
 Convulsii

 Strabism

 Opistotonus

 Tulburări de deglutiţie
 paralizie bulbară
 retard mental
Mucopolizaharidoza tip I
 Boală lizozomală rară, multisistemică.
 Deficitul de -L-iduronidază – cu depunere de GAG
Mucopolizaharidoza tip I

Simptomatologie:
 boala obstructivă a căilor
respiratorii,
 hepatosplenomegalie,
 hernii, disostoză şi
contracturi articulare în
flexie,
 opacitatea corneei,
 facies gargoilic,
 retard mintal şi al creşterii,
(variabil).
Dismorfismul craniofacial:
 trăsături grosolane, gargolitice,
 craniu macrocefal, scafocefal,
 frunte bombată,
 hipertelorism, exoftalmie, cu opacități
corneene, pigmentare retiniană,
 nas în şa, cu rădăcina aplatizată, vârful
nasului lățit, cu narinele eversate şi mari,
 arcadele sprâncenoase proeminente,
sprâncene groase,
 buze mari, răsfrânte,
 macroglosie,
 dinți mici, malformați, diasteme,
 hipertrofia arcadelor dentare şi a gingiilor,
 urechi cu pavilioane deformate, jos
implantate,
 firul de păr gros, des.
Ataxia Freidreich
Este o boală neurologică evolutivă, rară, de origine
genetică.
 Ataxia înseamnă lipsa de coordonare a
mişcărilor, determinată de atingerea cerebelului
şi a sensibilităţii profunde.
 Rară: aproximativ un caz la 50 000 de persoane.
 Genetică: determinată de o mutaţie genică care
se transmite autozomal recesiv.

Debutează adesea în adolescenţă, uneori în


copilărie sau la vârsta adultă.
Evoluţia este progresivă, variabilă, de la o persoană
la alta.
Cauza
 Ataxia Friedreich este datorată unei mutaţii
homozigote la nivelul genei FXN localizată
pe braţul lung al cromozomului 9.
 Codifică o proteină mitocondrială, numită
frataxina.
 Mutaţia constă într-o expansiune a
trinucleotidului GAA la nivelul primului
intron al genei frataxinei.
 În cazul cromozomilor normali trinucleotidul
GAA se repetă de până la 40 ori, iar la cei
asociaţi bolii se poate repeta de 70 până la
1000 ori.
Gena FXN
 Locus: 9q21.11, brațul  lung (q) din cromozomul
9 la poziția 21.11
 Codifica o proteina numita frataxina
Tabloul Clinic
 Simptomele apar, de obicei, la vȃrste
cuprinse ȋntre 4 și 16 ani. Printre
primele semne ale bolii sunt
instabilitatea ȋn mers și apariția unor
deformǎri la nivelul piciorului.
 De asemenea, pe timp de noapte pot
aparea spasme musculare și crampe.
 Alte simptome includ apariția
modificărilor ȋn vorbire, dificultăți de
înghițire, pierderea reflexelor și apariția
mișcărilor spasmodice ale ochilor.
Alte simptome:
Pierderea echilibrului
Scoliozǎ
Slǎbiciune muscularǎ și lipsa tonusului muscular
Apariția spasmelor la nivelul membrelor dar și al
organismului
Amorțealǎ
Mers anormal
Lipsa reflexelor la nivelul membrelor inferioare

Aproximativ 10 % din copiii care suferǎ de ataxia


Friedreich pot dezvolta diabet zaharat în etapele
ulterioare ale bolii.
De asemenea, pierderea auzului apare la aproximativ
10% din copii.
Mai bine de jumǎtate din pacienți pot dezvolta
incontinențǎ urinarǎ.
 
Evolutie si Prognostic
În evoluţia bolii pot apare diverse complicaţii:
tulburări de micţiune sau constipaţie
cifoscolioza este frecventă, dacă apare devreme va induce
restricţie cardiorespiratorie severă care poate provoca
moartea
tulburări de ritm cardiac
25% din pacienţi pot prezenta atrofie optică
surditatea, uneori cu sindrom vertiginos (tulburări de
echilibru)
10% din pacienţi pot dezvolta un diabet zaharat
uneori apar tulburări psihice cognitive, dar rareori se
asociază retardul mintal şi psihoze.
Prognosticul este rezervat. Boala evoluează progresiv pentru
o durată de 15-20 ani. 95% din pacienţi ajung în scaunul cu
rotile până la 45 ani. De obicei pacienţii supravieţuiesc 25-30
ani, dar există cazuri când ajung la 60-70 ani, mai ales dacă
nu au făcut complicaţii cardiace sau diabet.
Deficenţa hormonilor tiroidieni

 Incidenţă 1:3000
 Etiologie:
 Agenezie sau ectopie tiroidiană,
 Hipopitiutarism,
 Defecte ale hormonogenezei tiroidiene. Ex:
 Deficenţă de peroxidază tiroidiană,
 Anomalii ale receptorului pentru TSH.
 Boli materne, iatrogenie, lipsă de iod.
Deficenţa hormonilor tiroidieni

Simptomatologie
 Mixedem,
 Macroglosie,
 Retard în dezvoltarea
neuro- motorie,
 Retard al creşterii.

Screening neonatal
Tratament substitutiv
Mixedem congenital prin
agenezie de glanda
tiroida
Bibliografie:
1. Cemortan I., Capcelea S., Ţaranov L., Amoaşii D. Curs de biologie moleculară. 2000

2. Covic M., Ştefănescu D., Sandovici I. Genetica Medicală, 2011

3. Gorduza E. V. Compendiu de genetică umană şi medicală. Iaşi, 2007

4. Bănescu C. Noţiuni de genetică în asistenţă medicală, Tîrgu-Mureş, 2013

5. Sprincean M. Bolile genetice. Elaborare metodică. Chişinău, 2013

6. Бочков, Н.П. Клиническая генетика / Н.П. Бочков. Мocквa, 2006

7. Джонс К. Наследственные синдромы по Дэвиду Смиту. Атлас-справочник. Пер с англ. Москва , 2011

8. Козлова C., Демикова Н. Наследственные синдромы и медико-генетическое консультирование. Атлас-


справочник. Изд. 3-е дополн. Москва, 2007

 http://genetica.meduniver.com/
 http://www.britannica.com/EBchecked/topic/720739/connective-tissue-disease
 http://www.ctds.info/connective_disorders1.html
 http://www.scientific.ru/journal/
 http://sifxpert.net/glava-13/page/29/
 http://www.medscape.org/viewarticle/744153
 http://www.eurolab.ua/encyclopedia/505/4295/
 http://medicalplanet.su/Patfiz/59.html