120 Caracter Epid B

Boli infecţioase aerogene
Caracteristica epidemiologică şi
profilaxia bolilor infecţioase
aerogene
1
Incidenţa prin infecţiile aerogene în Republica Moldova (a.2007)

_____________________________________________________
Incidenţa
Forma nozologică Numărul de Cazuri la 100000
cazuri raportate populaţie
Gripa şi infecţiile respiratorii virale acute 268098 6362,2

Tuberculoza 4092 97,1
Difteria - -
Pertusis 36 0,9
Rujeola 10 0,2
Rubeola 3 0,07
Oreionul 1757 41,7
Infecţia meningococică 52 1,2
Varicela 9447 224,2
Scarlatina 309 7,3
Total 283804 6734,9 2
_____________________________________________________
În structura morbidităţii prin

infecţiile aerogene în Moldova
(a.2005) gripei şi infecţiilor
respiratorii virale acute le-au
revenit 93,8%.
3
___________________________________________________________
Cota morbidităţii prin infecţiile

aerogene în morbiditatea generală
prin bolile infecţioase înregistrate
în Moldova în a.2005 a fost 74,1%
4
___________________________________________________________
Impactul social-economic
- Nivelul incidenţei
- Prejudiciul economic
● cheltuielile directe pentru tratament
● cheltuielile pentru realizarea măsurilor antiepidemice
şi profilactice
● numărul de zile de lucru pierdute
● cheltuielile din fondul social
- Severitatea
● cronicizarea
● complicaţiile
● invaliditatea
● litalitatea 5
__________________________________________________________
- Atitudinea organelor
administraţiei publice,
populaţiei, mass-media
- Importanţa internaţională a
bolilor infecţioase
6
__________________________________________________________
2. Caracteristica epidemiologică
generală a infecţiilor aerogene
7
__________________________________________________________
Mecanismul aerogen de răspândire

care se realizează
pe 2 căi:
● cu aerosoli lichizi - (rujeola, rubeola,
oreionul, gripa, varicela, pertusis).
● cu aerosoli solizi (tuberculoza, difteria,
variola).
8
__________________________________________________________
-Nivelul incidenţei este determinat

de nivelul protectiv al imunităţii
populaţionale.
- Receptivitatea neuniformă a
populaţiei (neimune) la diferite
infecţii aerogene
9
__________________________________________________________
- Periodicitatea procesului epidemic

- Sezonalitatea de toamă-iarnă sau
iarna-primăvara
10
__________________________________________________________
-Incidenţa sporită prin infecţiile

aerogene în grupele populaţiei cu risc
epidemiologic înalt de molipsire
- În combaterea infecţiilor aerogene
rolul principal aparţine
imunoprofilaxiei.
11
__________________________________________________________
În grupul infecţiilor aerogene

sunt maladii emergente şi
re-emergente
12
__________________________________________________________
Conform clasificaţiei
epidemiologice în dependenţă de
sursa de agenţi patogeni
infecţiile aerogene sunt incluse în
grupul antroponozelor.
13
3. Difteria
__________________________________________________________
Boală infecţioasă acută cauzată de

C.difteriae, care se manifestă prin inflamaţie
membranoasă a căilor respiratorii superioare
şi afectarea altor organe inclusiv miocardul,
sistemul nervos, rinichii
14
4. Caracteristica epidemiologică a
agentului patogen
______________________________
Populaţie eterogenă:
- 3 tipuri biologice care includ circa 70 de serovariante
● gravis
● mitis
● intermedius
- toate biotipurile de corinebacterii se împart în două
grupuri
● toxigene
● atoxigene
15
__________________________________________________________
Agenţii patogeni ai difteriei sunt

rezistenţi la acţiunea diferitor factori ai
mediului ambiant:
● în lapte, apă – 20 zile
● la acţiunea razelor solare rezistă câteva ore
● la acţiunea temperaturii de +600 – rezistă 10
minute.
● sunt rezistenţi la uscăciune
● sunt sensibili la acţiunea soluţiilor de dezinfectanţi
în concentraţii obişnuite.
● sunt sensibili la acţiunea antibioticelor 16
5. Mecanismul de dezvoltare a
procesului epidemic
_________________________
- Sursa de agenţi patogeni
● omul bolnav
● purtătorii de corinebacterii
√ reconvalescenţi
√ sănătoşi
- Mecanismul de transmitere.
● cu aerosoli lichizi şi solizi
● prin produse alimentare (foarte rar)
● prin contact cu obiecte contaminate cu agentul
patogen
- Receptivitatea populaţiei nu depăşeşte de regulă 40%.
17
6.Manifestările procesului epidemic

________________________
Nivelul incidenţei prin difterie

corelează cu nivelul imunităţii
populaţionale.
18
Incidenţa prin difterie Republica Moldova, 1944-2005
________________________
45.00
40.00
35.00
30.00
Numar cazuri la100000populatie
25.00
20.00
15.00
10.00
5.00
0.00
1944
1947
1950
1953
1956
1959
1965
1968
1971
1974
1977
1980
1983
1986
1992
1995
1998
2001
1962
1989
2004
19
Răspândirea epidemică a difteriei în Moldova în anii 1994-1996

______________________________________________________
12.00
10.00
8.00
nr.cazuri la100.000 populatie
6.00
4.00
2.00
0.00
1995
1997
1999
1979
1981
1983
1985
1987
1989
1991
1993
2001
2003
20
Cuprinderea cu vaccinări şi morbiditatea prin difterie
în anii 1990-2005
________________________
100 450
400
80
Nr. Cazuri de imbolnavire

350
Cuprindere cu vaccinari
300
60 250
200
40
150
20 100
50
0 0
DTP3 Difteria
21
7. Măsurile antiepidemice
_____________________________
- Depistarea precoce a cazurilor de îmbolnăvire şi informaţia
de urgenţă despre fiecare caz de boală şi stare de purtător de
corinebacterii toxigene. Confirmarea cazurilor prin investigaţii
de laborator cu scop:
● diagnostic
● indicaţii epidemiologice
● profilactic
- Spitalizarea bolnavilor
- Externarea bolnavului
22
Măsuri de lichidare a focarului de

infecţie difterică:
___________________________
● dezinfecţia terminală
● supravegherea medicală timp de 7 zile
23
Criteriile de vaccinare conform

indicaţiilor epidemiologice
___________________________
● cota înaltă a formelor toxice la bolnavii cu diferite
(> 15%)
● înregistrarea cazurilor letale în mediul copiilor
vaccinaţi
● nivelul insuficient de acoperire a populaţiei cu
vaccinări (< 70%).
24
__________________________________________________
8. Profilaxia difteriei include imunizarea

grupurilor ţintă ale populaţiei conform PNI
(calendarului vaccinărilor)
● acoperirea vaccinală de minimum 95% cu 4 doze
DTP a copiilor până la vârsta de 3 ani
● acoperirea vaccinală de minimum 95% cu
vaccinările diftero-tetanice a grupelor ţintă copii şi
adulţi.
25
9. Rujeola
______________________
Este o boală infecţioasă acută pentru care

sunt caracteristice febra, tusea,
conjuctivita, rinita, erupţii cutanate
maculo-populoase şi enantema specifică
(petele Koplik)
26
________________________
Complicaţiile rujeolei
● diarea (≈ 8%)
● otita medie (≈ 7%)
● pneumonia (≈ 6%)
● encefalita (≈ 0,1%)
● crize epileptice (0,6-0,7%, cu sau fără febră)
● deces (1-2 cazuri la 1000 bolnavi cu risc mai înalt la copiii
mai în vârstă de 5 ani şi adulţi. În ≈ 60% cazuri decesul
survine din cauza pneumoniei)
● panencefalita sclerozantă subacută
27
10. Caracteristica epidemiologică a

agentului patogen
________________________
- structura antigenică stabilă (un singur serotip)

- sensibil la acţiunea factorilor de mediu
● uscăciune
● lumină (se inactivează în 8-10 minute)
● temperatură (rezistă la 370C până la 2 ore, iar la 560C –
până la 30 minute)
● mediu acid (pH – 2,0-4,0)
28
11.Mecanismul de dezvoltare a
procesului epidemic
__________________________
- Sursa de agenţi patogeni

● omul bolnav - elimină agenţi patogeni în ultimele zile a
perioadei de incubaţie, perioada prodromală (catarală) şi
perioada apariţiei erupţiilor cutanate
Mecanismul de transmitere
● cu aerosoli lichizi
Receptivitatea populaţiei
● absolută.
29
12. Manifestările procesului epidemic

_____________________________________________________
1600
1400
Numar cazuri la 100000 populatie
1200
1000
800
600
400
200
0
1948
1952
1956
1960
1964
1968
1972
1976
1980
1984
1988
1992
1996
2004
1944
2000
Incidenta multianuala prin rujeola in Republica Moldova
1950- 2005
30
_____________________________________________________
1200.00
1000.00
nr.cazuri la 100000 populaţie
800.00
600.00
400.00
200.00
0.00
1979
1981
1983
1985
1987
1989
1991
1993
1995
1997
1999
2001
2003
2005
Incidenta multianuala prin Rujeola la copii si adulti
in Republica Moldova 1979-2005
31
13. Măsurile antiepidemice

_____________________________________________________
- Depistarea precoce şi spitalizarea bolnavilor;

- Informaţia de urgenţă a CMP teritoriale;
- Depistarea activă a bolnavilor în focar;
-Evaluarea stării de imunizare a populaţiei în
localităţile unde a fost înregistrat cazul de
boală;
32
Măsurile antiepidemice
__________________________________________________
Supravegherea medicală a persoanelor din focar

(care au avut contact cu bolnavul) timp de 21 zile:
● examinarea mucoaselor căilor respiratorii
● conjunctivei
● tegumentelor
● palparea ganglionilor limfatici
● vizita focarului de către lucrătorul medical odată în 3-4 zile
● administrarea în timp de 72 ore de la depistarea bolnavului
a unei doze suplimentare de vaccin
● administrarea imunoglobulinei în primele 5 zile de contact
33
14. Profilaxia rujeolei

_____________________________________________________
- Stoparea transmiterii (răspândirii)

epidemice a rujeolei în regiunea europeană
- Planul Naţional de eliminarea a rujeolei,
combatere a rubeolei şi oreionului,
prevenire a rubeolei congenitale pentru anii
2002-2007.
34
Profilaxia rujeolei
________________________________________________________
Strategia de eliminare a rujeolei se

bazează pe:
● acoperirea vaccinală a copiilor peste 95% cu
două doze (la vârsta 12 luni şi 6-7 ani);
● instituirea şi funcţionarea unui sistem
eficient de supraveghere şi control
35
Gripa
36
Caracteristica epidemiologică a
agentului patogen
• Sunt 3 tipuri de virusuri gripale: A, B, şi C
care
– au diferite proprietăţi de modificare a
structurii antigenice;
– au diferite particularităţi de răspândire
în populaţia umană
37
TIPURILE, SUBTIPURILE
VIRUSURILOR GRIPALE
• Virusul gripal A
• 16 tipuri de HA, 9 NA, multiple combinaţii (până la 268)
• Toate combinaţiile cunoscute se întâlnesc la păsări, unele la
animale (cai, porci, balene, tigri)
• În populaţia umană circulă la moment doar A(H1N1), A(H3N2),
A(H1N2), A(H2N2) şi ocazional A(H5N1)
• Variantele A(H1N1) şi A(H3N2) pot cauza infecţie gripală la porci
• Variantele A(H7N7) şi A(H3N8) – cauzează gripă la cai
• Variantele A(H9N2) şi A(H5N1) – cauzează gripă la păsări
• Virusul gripal B
• Nu are subtipuri
• Afectează oamenii, cauzează epidemii anuale sezoniere medii
• Virusul gripal C
• Produce boală cu simptomatică minoră
• Nu este antrenat în epidemii anuale sezoniere
38
Structura antigenică a virusului

gripal A
39
Modificările structurii antigenice
–De tip shift

–De tip drift
40
Formele de gripă
• În dependenţă de unele particularităţi ale
virusurilor gripale, manifestarea procesului
epidemic, particularităţile supravegherii şi
controlului, deosebim:
– gripa epidemică (sezonieră);
– gripa pandemică;
– gripa aviară
41
Caracteristica comparativă a unor

proprietăţi ale virusurilor gripale A, B, C
Proprietăţi Virusul gripal A Virusul gripal B Virusul gripal C
Virulenţa (severitatea +++ ++ +
îmbolnăvirilor)
Rezervorul în populaţia da nu nu
animalelor
Răspândirea pandemică da nu nu
Răspândirea epidemică da da nu
Modificări ale structurii shift, drift drift drift

antigenice
Sensibilitatea la amantadină, sensibil nesensibil nesensibil
rimantadină
Sensibilitatea la sensibil sensibil nesensibil

zanamavir
42
Gripa epidemică (sezonieră)
– Provocată de virusuri A şi B cu structura

cunoscută
– Nivelul incidenţei este determinat de nivelul
imunităţii populaţionale (natural sau artificial)
– Cota populaţiei generale afectate poate atinge
10-30%
– Periodicitate 2-3 ani (virusul A) şi 4-6 ani (virusul
B)
– Sezonalitate iarnă-primăvară
43
Incidenţa lunară a gripei în

Republica Moldova
40000
30000
Număr cazuri
20000
10000
0
I II III VI V VI VII VIII XI X XI XII
44
Lunile
Imunoprofilaxia gripei sezoniere

• Măsura principală de profilaxie. Se
efectuează în 2 direcţii:
– vaccinarea gratuită a grupurilor cu risc sporit
de îmbolnăvire;
– asigurarea accesului populaţiei la vaccinurile
antigripale
45
Gripa pandemică
• Afectează majoritatea ţărilor lumii şi un

număr mare de populaţie:
– pînă la 25% din populaţia expusă riscului de
molipsire (1830-1833);
– ≈ 50 mln decese sau 2,5-5% din numărul
total a populaţiei de pe Glob (1918-1919)
– rata letalităţii – 2-20%
46
UNELE PARTICULARITĂŢI ALE

PANDEMIILOR DE GRIPĂ DIN SEC. XX
Denumirea Anii Numărul Tipul
pandemiei înregistrării estimativ de antigenic al
decese virusului
Gripa spaniolă 1918 – 1919 50 milioane A H1N1
Gripa asiatică 1957 – 1958 1,0-1,5 milioane A H2N2
Gripa Hong Kong 1968 – 1969 0,75-1,0 milion A H3N2
47
Particularităţile generale ale

manifestării pandemiilor
– Înregistrarea la intervale neregulate de timp
(39,10 şi ≈ 40 ani) în sec. XX
– Riscul e mare, prognozarea imposibilă
– Impactul social-economic foarte mare
– Durată răspândirii globale 6-7 luni, iar în
perioada actuală – 3-5 luni
48
Manifestarea pandemiei de gripă

asiatică în anul 1957
Februarie-Martie
Aprilie-Mai
Iunie-August
49
Gripa aviară
• În ultimii 30 ani sunt documentate cazuri
de molipsire de gripă de la animale:
– În anii 1976-1993 – cazuri unice de gripă
porcină cu virusuri gripale AH1N1 şi AH3N2
– Din anul 1995 se înregistrează cazuri de
îmbolnăvire în populaţia umană provocate de
virusuri gripale aviare
50
Particularităţile răspîndirii gripei

aviare
– Virusul gripal AH5N1 în ultimii ani este
dominant, provocând mai frecvent cazuri severe
cu letalitate înaltă
– În anii 2003-2006 au fost înregistrate peste
3000 focare în aproape 60 de ţări
51
Gripa aviară în populaţia umană
– Activizarea procesului epizootic cu afectarea

păsărilor domestice şi altor specii de animale
(rozătoare, feline, porcine) a condiţionat la
agravarea procesului epidemic.
– În anii 1997-2006 au fost înregistrate 276 cazuri
de gripă cu virusul AH5N1inclusiv 162 cazuri
letale (58,7%) în 10 ţări.
52
Gripa cu subtipul nou A(H1N1)
• este o afectiune respiratorie acuta, cu

contagiozitate ridicata, cauzata de o
varietate nouă a unui virus A (H1N1), ce
reprezintă o combinaţie dintre virusurile
gripale umane şi animale (porcine,
păsări).
53
Particularităţile pandemiei cu
subtipul nou A(H1N1)
• Viteza de răspândire a virusului
• Apariţia cazurilor noi de la cele precedente:
- în gripa sezonieră =1,2 – 1,4
- în gripa pandemică A(H1N1) 2009= 1,4 – 3,5
• Circulaţia intensă a virusului în perioada intersezonieră
• Afectarea preponderentă a copiilor şi persoanelor adulte
de vârstă tânără (până la 45 de ani)
• Eterogenitatea formelor clinice, de la forme uşoare până
la grave (4 - 5%)
• Predispoziţia la pneumonie şi insufucuenţă renală
• Până la 50-80% din formele grave au loc pe fondalul
patologiilor cronice
• Forme grave şi decese se întâlnesc mai frecvent la
tineri 54
Numărul cazurilor de maladii respiratorii înregistrate pe parcursul

perioadei 2009 – 2011 în Republica Moldova
Total M F 0-4ani 5-14ani 15-64ani >65ani

Denumirea
2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011
Gripă 16082 10728 4467 1118 3955 2035 1247 4898 2432 1192 1016 471 4016 1473 870 10639 7737 2985 235 502 141
Gripa
A(H1N1)
1846 116 360 26 41 103 24 56 257 222 17 76 403 25 27 1206 69 251 15 5 6
2009
confirmată
Gripa
0 0 88 0 0 28 0 0 60 0 0 23 0 0 9 0 0 54 0 0 2
A(H3N2)
Gripa B 0 0 163 0 0 44 0 0 119 0 0 22 0 0 18 0 0 120 0 0 3
Coinfecție
(A(H1N1) 0 0 4 0 0 0 0 0 4 0 0 0 0 0 0 0 0 4 0 0 0
2009) + B
IACRS 97840 142969 137778 2423 65967 63858 2673 72917 73920 17279 54779 33113 34284 33246 38354 4484 51977 62714 1436 2967 3597
Pneumonii 6801 24011 16215 359 12045 8094 409 11132 8121 2346 10751 5494 1066 3166 2520 2888 7561 6508 501 2533 1693
Total 120723 177708 158460 3900 81967 73987 4329 88947 84473 20817 66546 39078 39366 37885 41744 18011 67275 72207 2172 6002 5431
55
Contingentele cu risc major

• Lucrătorii din sistemul de sănătate
• Gravidele
• Persoanele vulnerabile (copiii şi adulţii cu
patologii cronice)
56
Rezistenţa la agenţii fizici şi chimici

• Virusul gripal nou A(H1N1) pare a fi mai
rezistent la mediul extern în comparaţie cu cel
sezonier (precedent). Poate supravieţui în
mediul extern până la 10 ore. Este mai
rezistent la frig, mai puţin rezistent la cald. La t
60ºC este distrus în timp de câteva minute,
poate fi distrus şi de un spectru larg de
dezinfectanţi chimici, inclusiv clorurile, apa
oxigenată, antisepticele pe bază de iod şi
alcool.
57
Măsuri administrative (organizatorice) de prevenire

a gripei umane cu virusul nou A(H1N1)
1. Prevenirea importului gripei cu virus nou A(H1N1).
• Depistarea persoanelor bolnave cu suspecţie la gripă la trecerea
frontierei
• Limitarea călătoriilor după hotarele republicii, în special în ţările
afectate de gripă nouă.
• Informarea persoanelor care pleacă după hotarele republicii,
privitor la situaţia epidemiologică,
inclusiv în ţara de destinaţie şi măsurile de prevenire (Îndrumar
pentru călători).
• Supravegherea medicală a persoanelor sosite în ţară din ţările
afectate de gripă, pe parcurs a 7 zile.
• Intensificarea supravegherii epidemiologice a infecţiilor
respiratorii virale acute şi a gripei umane
în toate localităţile, instituţiile şi unităţile economice din ţară.
58
Măsuri administrative (organizatorice) de prevenire

a gripei umane cu virusul nou A(H1N1)
2. Autorităţile administraţiei publice locale, conducătorii de întreprinderi vor

asigura procurarea echipamentelor individuale de protecţie pentru angajaţi
(măști de unică folosinţă, respiratoare) şi crearea condiţiilor necesare pentru
respectarea igienei personale şi a celei comunitare.
3. Instituţiile medicale prin intermediul Campaniei Naţionale pentru asigurări în
medicină vor asigura cu mijloace de protecţie individuală personalul medical
implicat în acordarea asistenţei medicale bolnavilor (măști, respiratoare,
ochelari, bonete, mănuşi de cauciuc, şerveţele cu alcool) şi cu substanţe
dezinfectante.
4. Tot instituţiile medicale vor asigura instruirea lucrătorilor medicali în problema
etiologiei, epidemiologiei, tabloului clinic, diagnosticului, tratamentului şi
profilaxiei gripei umane provocată de noul virus A(H1N1).
5. Informarea populaţiei. În acest scop autorităţile administraţiei publice locale,
instituţiile medicale, instituţiile mass-media vor asigura informarea sistematică
a populaţiei privitor la situaţia epidemiologică şi măsurile de precauţie contra
gripei, prin intermediul mass-media şi distribuirea bucletelor cu material
informativ (Îndrumar pentru populaţie).
59
Camerele termografice in infrarosu FLIR pentru detectarea

bolnavilor cu gripa sau alte infectii virale
Camerele in infrarosu:
• sunt instrumente performante care pot evalua temperatura corpului
• permit scanarea unui numar mare de persoane intr-un timp scurt
• afiseaza si detecteaza variatii mici de temperatura in timp real
• activeaza o alarma sonora si vizuala la depasirea limitelor
prestabilite
• sunt usor de instalat si utilizat
• pot fi simplu de integrat in locuri publice
• sunt capabile sa salveze rezultate pentru o analiza ulterioara
• protejeaza sanatatea publica 60
Măsuri antiepidemice în focarul de gripă cu noul

virus A(H1N1)
Imediat ce este diagnosticat cazul de gripă A(H1N1) (în baza definiţiilor de caz
standard) indiferent de forma sa de manifestare, medicul de familie cu sprijinul
epidemiologului şi eventual şi al infecţionistului, va iniţia următoarele măsuri:
1. Izolarea pacientului şi dotarea cu echipament individual de protecţie (mască);
2. Informarea CMP teritorial;
3. Efectuarea anchetei epidemiologice;
4. Depistarea activă a altor bolnavi şi a persoanelor care au contactat cu ei cu
izolarea lor temporară la domiciliu sau în izolatoare speciale, cu internarea
ulterioară obligatorie;
5. Limitarea contactului membrilor de familie cu bolnavul; asigurarea lor cu
echipament individual de protecţie (masca);
6. Persoanele care au contactat cu bolnavul vor fi supravegheate medical pe durata a
7 zile de la ultima expunere la sursa de infecţie şi supuse tratamentului profilactic;
7. O atenţie deosebită se va acorda persoanelor cu risc crescut de a face boală: copii,
vârstnici, persoanele cu imunodeficienţă, maladii preexistente, în special cronice,
diabet zaharat, etc;
8. Se vor lua măsuri generale igienico-sanitare: ventilarea încăperilor, evitarea
aglomerărilor, dezinfectarea încăperilor şi suprafeţelor cu substanţe dezinfectante.
61
Dozele recomandate în medicaţia antivirală pentru

tratament sau profilaxie în Gripa tip A (H1N1)
Agent, grupa Taratament Chimioprofilaxie

Oseltamivir
Adulţi 75 mg capsule x 2 ori/zi 75 mg capsule o dată în zi
până la 15 kg 60 mg pe zi divizată în 2 doze 30 mg odată în zi
15-23 kg 90 mg pe zi divizată în 2 doze 45 mg odată în zi

Copii ≥ 12 luni
24-40 kg 120 mg pe zi divizată în 2 doze 60 mg odată în zi
> 40 kg 150 mg pe zi divizată în 2 doze 75 mg odată în zi
Zanamivir
2 inhalaţii a cîte 5 mg 2 inhalaţii a cîte 5 mg
Adulţi (10 mg total) de 2 ori/zi (10 mg total)
odată în zi
2 inhalaţii a cîte 5 mg 2 inhalaţii a cîte 5 mg
Copii (10 mg total) de 2 ori/zi (10 mg total) de 2 ori/zi
(vârsta de 7 ani si mai mult) (vârsta de 5 ani si mai mult)
62
Măsuri de protejare individuală a

personalului medical
Personalul va fi dotat cu echipamente personale de protecţie
adecvate, inclusiv:
• mănuşi (nesterile);
• mască (mască de mare eficienţă, preferabil respirator N-95);
• halat cu mâneci şi manşete lungi sau costum de unică

folosinţă;
• port de protecţie a ochilor (ochelari / vizoare / ecrane);
• bonetă;
• şorţ de plastic dacă se anticipează împroşcarea de sânge,
fluide ale corpului, secreţii şi excreţii;
63
• 2. Personalul antrenat în prelevarea şi manipularea probelor pentru

confirmarea diagnosticului de laborator în gripă cu A(H1N1) trebuie să
cunoască şi să respecte următoarele precauţii:
să considere toate materialele prelevate ca potenţial infectate;
să folosească obligatoriu echipamentul de protecţie personală (EPP)
la fiecare manipulare;
să respecte igiena mâinilor prin spălarea cu antiseptice;
să nu pipeteze cu gura;
să fie prudent şi să prevină accidentele şi expunerile care pot
conduce la contaminarea virusului;
să dezinfecteze suprafeţele zonei de lucru;
să arunce toate materialele utilizate în containere cu indicaţia „pericol
biologic”;
să dezinfecteze şi să autoclaveze toată vesela şi materialele utilizate.
64

120 Caracter Epid B

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

120 Caracter Epid B

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Boli infecţioase aerogene

Incidenţa prin infecţiile aerogene în Republica Moldova (a.2007)

Gripa şi infecţiile respiratorii virale acute 268098 6362,2

În structura morbidităţii prin

Cota morbidităţii prin infecţiile

Mecanismul aerogen de răspândire

-Nivelul incidenţei este determinat

- Periodicitatea procesului epidemic

-Incidenţa sporită prin infecţiile

În grupul infecţiilor aerogene

Boală infecţioasă acută cauzată de

Agenţii patogeni ai difteriei sunt

6.Manifestările procesului epidemic

Nivelul incidenţei prin difterie

Incidenţa prin difterie Republica Moldova, 1944-2005

Răspândirea epidemică a difteriei în Moldova în anii 1994-1996

Nr. Cazuri de imbolnavire

Măsuri de lichidare a focarului de

● supravegherea medicală timp de 7 zile

Criteriile de vaccinare conform

8. Profilaxia difteriei include imunizarea

Este o boală infecţioasă acută pentru care

10. Caracteristica epidemiologică a

- structura antigenică stabilă (un singur serotip)

- Sursa de agenţi patogeni

12. Manifestările procesului epidemic

13. Măsurile antiepidemice

- Depistarea precoce şi spitalizarea bolnavilor;

Supravegherea medicală a persoanelor din focar

14. Profilaxia rujeolei

- Stoparea transmiterii (răspândirii)

Strategia de eliminare a rujeolei se

Structura antigenică a virusului

Modificările structurii antigenice

–De tip shift

Caracteristica comparativă a unor

Modificări ale structurii shift, drift drift drift

Sensibilitatea la sensibil sensibil nesensibil

Gripa epidemică (sezonieră)

– Provocată de virusuri A şi B cu structura

Incidenţa lunară a gripei în

Imunoprofilaxia gripei sezoniere

• Afectează majoritatea ţărilor lumii şi un

UNELE PARTICULARITĂŢI ALE

Gripa spaniolă 1918 – 1919 50 milioane A H1N1

Gripa asiatică 1957 – 1958 1,0-1,5 milioane A H2N2

Gripa Hong Kong 1968 – 1969 0,75-1,0 milion A H3N2

Particularităţile generale ale

Manifestarea pandemiei de gripă

Particularităţile răspîndirii gripei

Gripa aviară în populaţia umană

– Activizarea procesului epizootic cu afectarea

Gripa cu subtipul nou A(H1N1)

• este o afectiune respiratorie acuta, cu

Numărul cazurilor de maladii respiratorii înregistrate pe parcursul

Total M F 0-4ani 5-14ani 15-64ani >65ani

Gripa B 0 0 163 0 0 44 0 0 119 0 0 22 0 0 18 0 0 120 0 0 3

Contingentele cu risc major

Rezistenţa la agenţii fizici şi chimici

Măsuri administrative (organizatorice) de prevenire

Măsuri administrative (organizatorice) de prevenire

2. Autorităţile administraţiei publice locale, conducătorii de întreprinderi vor

Camerele termografice in infrarosu FLIR pentru detectarea