UNIVERSITATEA “VASILE GOLDIS” ARAD

BOALA DIAREICĂ

Conf. Dr. Mirandolina Prisca

  BDAI

 boală infecţioasă cu poartă de intrare digestivă

 mare diversitate de germeni

 a doua cauză de morbiditate specifică, după infecţiile respiratorii

 cea mai mare frecvenţă- la sugar şi copilul mic

ETIOLOGIE – bacterii, virusuri, paraziţi, fungi, etiologii mixte

Bacterii implicate în diareile de tip noninvaziv:

1. ETEC - Escherichia coli entero-toxigen 1. 2.

2. Stafilococcus aureus

3. Clostridium perfringens 3. 4.

4. Vibrio cholerae

5. Yersinia
5. 6.
6. Salmonella

7. Aeromonas
7. 8.
8. Bacillus cereus

9. Coliformi
Bacterii ce determină diareile de tip invaziv :

1. Shigella spp

2. EIEC-Esc. Coli entero-invaziv

1. 5.
3. Salmonela enteridis

4. Campylobacter jejuni

5. Clostridium difficile

6. Yersinia

4.
Virusuri :

Rotavirus

1. Rotavirus

2. Astrovirus

3. Virus Norwalk Astrovirus

4. Coronavirusuri

5. Enterovirusuri- Coxackie, Echo

6. Adenovirusuri

7. Calicivirusuri
Virus Norwalk
Protozoare :

1. Entamoeba hystolitica

2. Giardia

3. Cryptosporidium - prim plan ca agent oportunist în diareea din SIDA

1. 2. 3.

Fungi :

1. Candida
PATOGENIE
Agentul patogen acţionează - local
- general - dezechilibre hidroelectrolitice
- tulburări umorale
- tulburări circulatorii

Mecanisme de apărare naturală ale tractului gastro intestinal:

• aciditatea gastrică
• integritatea mucoasei intestinale
• imunitatea umorală- secreţia locală de IgA
• imunitatea celulară- limfocite sensibilizate la antigenele bacteriene
• existenţa unei microflore normale

Agenţii patogeni se fixează prin adezine determinând :

• producere de enterotoxine
• infiltraţia invazivă a mucoasei intestinale- leziuni
• producere de citotoxine- fără invazie
Diareea noninvazivă de tip enterotoxinic

produsă de enterotoxinele citotonice ale bacteriilor secretoare - Esc.coli,

Vibrio cholerae, Clostridium perfringens, Stapfilococus aureus
colonizează intestinul subţire
nu pătrund în mucoasă
nu provoacă leziuni distructive
nu determină inflamaţie
diarei secretorii - diaree apoasă, voluminoasă, fără leucocite în scaun - cu
instalare rapidă a deshidratării severe - dezechilibru electrolitic - pierdere de
Na, K, Ca
prototipul de mecanism patogenetic-toxina holerică
Enterotoxina - stimulează formarea de adenilciclază celulară - acumulare de
AMPc adenozin monofosfat ciclic -nucleotid sintetizat din ATP(moleculele
care inmagazineaza energia necesara organismelor, ca raspuns la o
stimulare hormonala a receptorilor suprafetei celulare - declanşează
hipersecreţia lichidului izotonic în lumenul intestinal, cu apariţia diareei
Diareea invazivă
leziuni inflamatorii- modificări de tip ulcerativ
leziuni distructive- adesea sângerânde
afectat colonul, sigmoidul, rectul
microorganismele şi citotoxinele lor determină în mucoasa intestinală-
modificări ulcerative - transudare crescută a lichidelor intestinale- scăderea
absorbţiei - apariţia diareei
tipul reprezentativ- dizenteria bacteriană
unele tipuri de salmonela, yersinia enterocolitica, campylobacter foetus-boală
diareică cu potenţial invaziv sistemic - bacteriemie, septicemie, diareea poate
lipsi - infecţii penetrante – străbat mucoasa intactă şi se multiplică în formaţiuni
limfatice şi sistemul reticuloendotelial

Virusurile - diaree prin tip invaziv - afectează numai intestinul subţire

Protozoare- diaree prin tip invaziv - leziuni distructive ale micoasei în diferite
segmente ale mucoasei intestinale
Diareea prin citotoxine

 se produc citotoxine ce lezează mucoasa intestinală — eroziuni, necroze —

enterocolita necrotică — frecvent - <clostridium difficile

Epidemiologie

- izvor de infecţie - cel mai frecvent - omul

- extrauman în infecţii cu oportunişti - animale

- calea de transmitere - indirectă--- fecal - oral

- receptivitatea-- generală
 Tablou clinic
Este diferit în funcţie de tipul de
enterocolită : Sindrom
 enterocolita şi gastroenterocolita
stafilococică - diaree de tip  diareic
 enterotoxinic
enterocolita cu clostridium difficile-  infecţios
diaree prin citotoxine  dispeptic
 diareea indusă de antibiotice - pot fi  dureros abdominal
forme uşoare, grave, chiar enterocolită  de deshidratare acută—grad I, II, III
pseudomembranoasă
 enterocolita necrotică - gravă, apare la nn
 de gastroenterită
 holeriform
 enterocolita cu clostridium
perfringens- este TIA
 dizenteric

 enterocolite determinate de protozoare-

dizenteria amoebiană, lambliaza
 diareea cu cryptosporidium- frecventă în SIDA
 diareea turiştilor- germeni diferiţi din zonă
 Diagnostic
Diagnostic pozitiv :
 aprecierea formei clinice, a etiologiei
 corelarea datelor epidemiologice, clinice şi paraclinice
Diagnostic etiologic :
 examenul materiilor fecale —direct pe lamă
---frotiuri examinate la microscop
---frotiuri colorate prin diverse metode
---examinare la microscop electronic
---tehnici de imunofluorescenţă
---coprocitograma
---testul lactoferinei fecale
 izolarea bacteriilor prin culturi
---se poate determina diagnosticul etiologic
---identificarea bacteriilor prin caracterele
biochimice şi morfologice
---testarea chimiosensibilităţii- antibiograma
 izolarea virusurilor în culturi
 diagnosticul serologic – RFC, RIA, ELISA

Diagnostic diferenţial :
 diarei de neinfecţioase
Tratament

 Obiective
 corectarea pierderilor hidroelecrolitice şi acidobazice – oral / iv
 dacă este cazul, cu antibiotic, anihilarea agentului infecţios
 corectarea simptomelor digestive supărătoare
 dietă adecvată

Soluţia Gesol conţine la 1litru de apă fiartă şi răcită

- clorură de sodiu 3,5g
- bicarbonat de sodiu 2,5g
- clorură de potasiu 1,5g
- glucoză 20g
Se administreză oral, iniţial ad libitum, ulterior în raport cu pierderile
În deshidratări de grad II, III se indică administrare iv

 soluţii cristaloide - ser fiziologic 9%

- glucoză 5%, 10%
- bicarbonat de sodiu
- clorură de potasiu 7,5%
- gluconat de calciu 10%
- sulfat de magneziu

 soluţii macromoleculare
- Dextran
- Rheomacrodex
- Plasmă umană
 Reechilibrare hidroelectrolitică şi acidobazică

Grad de deshidratare
I II III
Pierderi 5% 8% 10%
Soluţia folosită Gesol Gesol 5000-5500ml/zi iv
Calea de administrare po po iv
Doză 50ml/kgc 80ml/kgc 100ml/kgc
Ritm 60% în primele 40% în ¼ din durată restul in
2 ore restul în ¾ din durată urmat. 2 ore
Durata administrării 4 ore 2 ore la adult 4 ore la copil şi
vârstnici
Dieta

- iniţial regim hidric 24 h, apoi supe de zarzavat, pâine prăjită, orez fiert,
brânză de vaci
- regimul se diversifică după normalizarea scaunelor

Tratament patogenetic şi simptomatic

- adsorbante - fixează toxinele bacteriene

- smecta- normalizează tranzitul
- antiprostaglandinice- favorizează absorbţia lichidelor- aspirină, indometacin-
doar la adult
- anticolinergice- atropina, loperadina- nu se indică în forme acute ale diareei
invazive- favorizează retenţia intestinală a microorganismelor patogene
- săruri de calciu- diminuează secreţia de lichide în intestin
Tratament etiologic

 Se indică în cazurile de:

 gastroenterocolite la copii
- cu salmonela- pentru prevenirea bacteriemiei
- în colectivităţi
- forme mai grave ce nu răspund la tratament
nespecific şi dietă
 enterocolite la adult
- dizenterie
- holeră
- salmoneloze cu persistenţa febrei
- cu campylobacter, Yersinia
- diareea postantibioticoterapie
- diareea turiştilor
- diareea la imunocompromişi
 Ca tratament de primă intenţie – eubiotice intestinale
 Chimioterapice utilizate – fluorochinolone, cotrimoxazol, rifamicină
(Normix), aminopeniciline, colimicina (po)
 ROTAVIRUS
 Este un virus frecvent întâlnit în diareea sugarilor şi a copilului mic până
la vârsta de 5 ani. Se apreciază în literatura de specialitate că acest
virus afectează peste 95% din copii până la vârsta de 5-6 ani.
 Contagiozitate
 - de la debut şi încă 10 zile după dispariţia simptomelor
 Transmitere
 fecal-orală, prin mâini murdare şi obiecte contaminate
 se transmite foarte rar prin aer sau apă
 virusul trăieşte o lună pe suprafeţe sau obiecte şi devine inactiv cu
alcool etilic 95%
 este mai frecvent iarna, fiind responsabil de 85% din diareile copilului
mic din acest sezon
 Debut
 - brusc, după 48h de la contact
 - diaree
 - febră
 - vărsături
 - ameţeli
 Perioada de stare
 diareea apoasă urât mirositoare cu până la 10
scaune/zi ce poate dura până la 10 zile
 febra şi vărsăturile dispar după 2 zile
 Tratament
 nespecific
 hidratare orală şi parenterală
 antitermice şi antispastice intestinale
 NU se dau antibiotice pentru a nu se distruge
microflora intestinală
 spitalizare 3-8 zile