IMPACTUL ACTUAL AL BOLILOR DE

NUTRITIE ASUPRA SANATATII PUBLICE

An V
Sesiunea 2019-2020
Seria II
Grupa 20
Studenți
• Jeleriu Bogdan Florin
• Konig Arina Mara
• Manda Raluca Ioana
• Marinescu Gabriel
• Militaru Gabriela
• Florica-Șerban Mădălina Elena
• Mortu Andreea Denisa
• Galagan Gabriel Cătălin
• Krastev Daniel
 Introducere
• Nutriția sănătoasă este una din bazele stării de sanatate, prevenind apariția mai
multor boli de tip NCD.
• Alegerile multor oameni in legatura cu alimentatia, in prezent, au dus la o crestere
a numarului de patologii asociate
• Sanatatea publica ajuta la promovarea starii de sanatate a tarii si prin moderarea
sistemului de sanatate, concentrandu-se pe verificarea alimentelor si pe informarea
populatiei
• Nutriția necorespunzătoare, în ziua de astăzi, are interes interdisciplinar
• Într-o eră a socializării, dictată de imagini, a crescut prevalența tulburărilor de
alimentație, mai ales la populația adolescentă.
• Este cunoscut faptul că mâncarea de proastă calitate afectează indivizii
• Obișnuințele alimentare influențeaza mulți factori de risc pentru sănătatea
cardiometabolică
• Statutul material al populației dicteaza uneori și obișnuințele alimentare, deci
exista o corelație între starea materială a unei persoane si posibilitatea de a
dezvolta boli de tip cardiometabolic
• Oms a dezvoltat un plan de acțiune global cu scopul de a reduce mortalitatea
prematură (cauzată de bolile NCD)
• În ultimele două decenii disponibilitatea alimentelor procesate a crescut marcat
• Între anii 1990 si 2010 consumarea de alimente procesate s-a triplat
• Acestea au valoare nutrițională scazută, nivel crescut de energie, zahăr si sare,
conțin derivati, aditivi si conservanți care să mascheze calitatea scazută
• Asociat cu creșterea consumului de astfel de alimente a crescut si rata mortalității
premature asociate NCD
Hipercolesterolemia
• Hipercolesterolemia este o condiție medicală și reprezintă creșterea cantității de
colesterol din sânge care se poate acumula la nivel arterial determinând apariția
plăcilor de aterom.
 Cauze

Această creștere a cantității de colesterol

din sânge este cauzată de o combinație de
factori de mediu precum obezitatea,
stresul sau dieta și factori genetici.

Nivelul ridicat al colesterolului seric și

nivelul de colesterol lipoprotein cu
densitate mică (LDL-C) sunt printre
factorii de risc cauzal primar al bolilor
cardiovasculare.
Prevalența
• Hipercolesterolemia afectează aproape 39% din populația lumii, cu mai mult de
jumătate din această incidență din țările în curs de dezvoltare.

• În Europa de Est, cele mai mari cazuri de hipercolesterolemie necunoscută se

regăsesc în Bulgaria (72%), Letonia (70%) și Croația (70%)
• Anual aproximativ 2,6 milioane de decese sunt datorate colesterolului crescut la
nivel global.
• Europa este continentul cu cea mai mare prevalență a hipercolesterolemiei.
• În România, cele mai multe decese se înregistrează din cauza bolilor
cardiovasculare care sunt determinate de colesterolul crescut.
• Un studiu realizat în 2019 în SUA arată că aproximativ 90% dintre persoanele cu
hipercolesterolemie familială rămân nediagnosticate.
• Pacienții care nu primesc tratament pentru această boală au un risc de 50% de a
suferi un infarct miocardic până la vârsta de 50 de ani.[
OBEZITATEA
Obezitatea este una dintre principalele tulburări de nutriție
caracterizată prin acumularea de grăsimi în țesutul adipos sau în alte țesuturi și organe,
că rezultat al dezechilibrului balanței energetice.
Studii realizate de OMS arată că la nivel global, în 2016, peste 1,9 miliarde de adulți,
cu vârsta de 18 ani și peste, erau supraponderali. Dintre aceștia, peste 650 de milioane
au fost obezi.
Principalele pericole
Se crede că, la nivel individual, majoritatea cazurilor de obezitate se explică printr-o
combinație de consum excesiv de calorii și lipsa activității fizice.

Dacă tendințele seculare continuă, până în 2030 se estimează că 38% din populația
adultă a lumii va fi supraponderală și alți 20% vor fi obezi.
Indicele de MasĂ CorporalĂ - IMC
Pentru a putea aprecia dacă este vorba despre exces de greutate (supraponderalitate)
sau obezitate, cea mai folosita metoda este calcularea IMC.
Obezitatea in România
• În anul 2016 România a avut o prevalenţă a obezităţii la adulții de ambe sexe
între 20 - 29,9 %. Urmărind evoluția prevalenței obezității la adulți la noi în țară în
perioada 1975-2016, se observă o tendință anuală de creștere a acesteia.
DIABETUL

• Diabetul este o boală în cadrul căreia organismul nu poate folosi glucidele din
alimentație. Glucoza este sursa principală de energie a organismului insa, pentru a
putea fi utilizata, ea trebuie sa pătrundă in celule. Acest lucru se face cu ajutorul
insulinei, un hormon secretat de pancreas, care are rolul de a menține nivelul
glucozei in sânge in limitele normale.
De câte tipuri este diabetul?
• Tipul 1 (Diabet juvenil, Diabet insulino-dependent)
• Tipul 2 (Diabet non-insulinodependent)
• Diabetul gestational (Diabetul de sarcina)
Statistici
• În întreaga lumea avem de-a face cu aproximativ 422 milioane de diabetici.
• Diabetul este o afecțiune cronică de care suferă peste 11% dintre romani
Nutriție
Se recomandă în special consumul legumelor proaspete
(in special cele verzi), neprocesate, fructe (mere,
capsuni), cereale integrale și evitarea celor nocive
precum băuturile acidulate, mancarea procesata,
dulciurile bogate in grasimi etc.
Deficiențele nutriționale
• Vitaminele şi mineralele sunt substanțe necesare
pentru varioase funcţii fiziologice, dar care nu pot fi
sintetizate în cantităţi suficiente în corpul uman.
Deficienţa unuia din micronutrienții esenţiali poate
rezulta probleme de sănătate majore. Mai mult de o
treime din populaţia lumii suferă de consecinţele
deficienţelor acestor micronutrienți. Relativ recent au
fost conştientizate dimensiunile globale şi spectrul
larg al efectelor nocive ale acestor deficiențe. Soluţiile
acestor probleme sunt cunoscute, efective, ieftine şi
uşor de implementat.
Deficitul de fier
Deficitul de fier este una din cele mai răspândite deficienţe
alimentare din lume. Conform datelor OMS peste 30% din
populaţia lumii este anemică, principala cauză fiind deficienţa
de fier. Defecienţa de fier este pe larg răspîndită în ţările în curs
de dezvoltare, dar rămâne, de asemenea, o problemă şi în ţările
dezvoltate. Cele mai afectate grupe de populaţie sunt copiii şi
femeile de vârstă fertilă.
În prezent este cunoscut faptul că defecienţa medie până la
moderată de fier are consecinţe funcţionale adverse pentru
toate vârstele chiar şi în lipsa anemiei. Ea afectează în felul
următor:
• la copiii mici ea stopează dezvoltarea fizică, cognitivă;
• la copiii de vârstă şcolară ea afectează performanţa de
studiu;
• scade imunitatea în toate grupele de vârstă;
• la adulţi ea cauzează oboseala şi reduce capacitatea de
lucru;
• la femeile gravide anemia poate cauza retard de creştere a
fătului ori greutate redusă
Deficitul de iod
• Maladiile iododeficitare se dezvoltă atunci când consumul de iod este sub nivelul
recomandat şi glanda tiroidă nu mai sintetizează cantitatea suficientă de hormoni
tirodieni. Nivelul scăzut de hormoni tirodieni în sânge duce la rândul său la
afectarea creerului în decurs de dezvoltare şi la multe alte efecte nocive. Studiile
recente despre prevalenţa guşei endemice au demonstrat că mulţi oameni în
Regiunea Europeană suferă de o deficienţă moderată a iodului.
Deficitul de vitamina A

• Afectarea adaptării la întuneric sau cunoscut în limbajul comun “orbul găinii” este
primul simptom al carenţei. În afară de manifestările oculare pot fi întâlnite şi
manifestări extraoculare care includ hipercheratoza perifoliculară, ce poate fi
întâlnită în cazuri de foamete, Alte schimbări includ schimbarea gustului, pierderea
poftei de mâncare, tulburări vestibulare, majorarea tensiunii intracraniene,
infertilitatea şi pot fi întâlnite malformaţii congenitale. În multe ţări în decurs de
dezvoltare, copii mici nu primesc o cantitate adecvată de vitamina A, din această
cauză milioane de copii fac xeroftalmie în fiecare an şi mii de copii devin orbi.
Deficitul de acid folic
• Acidul folic joacă un rol important în patogeneza unor maladii şi procese
patologice, care includ: anemia macrocitară, maladiile cardio-vasculare, procesele
tromboembolice disfuncţii neuropsihice, defectele tubului neural (DTN) şi alte
defecte congenitale. Suplimentele cu fier şi acid folic sunt recomandate în perioada
sarcinii.
• În multe țări ale lumii, instituțiile de sănătate publica recomandă utilizarea zilnică
a suplimentelor cu acid folic pentru toate femeile de vârstă fertilă.
Deficitul de vitamina D

• Deficienţa de vitamina D este o problemă majoră de sănătate publică.

Provoacă retard de creştere şi rahitism la copii, osteomalacia şi
osteoporoza la adulţi, dar poate avea efecte de lungă durată. Copiii mici
constituie populaţia cu risc major din cauză că creşterea rapidă a
scheletului necesită o cantitate mare de vitamina D şi cantitatea ei în
laptele matern este mică. Este recomandat ca toţi copiii mici să primească
minimum 200 UI de vitamina D pe zi începînd cu primele două luni de
viaţă.
Strategiile de prevenire a deficiențelor de micronutrienți

• 1.Suplimentarea

• 2.Fortificarea produselor alimentare

• 3.Diversificarea alimentară
Intoleranta la lactoza
• Ce este lactoza?
• Lactoza este un compus care nu poate fi absorbit la nivelul
intestinului ca atare, ci este nevoie ca ea să fie scindată de către lactaza proprie
organismului. Când această enzimă lipsește, procesul de scindare nu poate avea
loc și, după circa 30-120 de minute de la consumul de alimente
care conțin lactoză, apar semnele intoleranței
Intoleranța:
• Intoleranța la lactoză, cea mai frecventă formă de
intoleranță alimentară, este o afecțiune caracterizată
prin incapacitatea de a digera și absorbi lactoza, care
se manifestă clinic prin simptome gastrointestinale
induse de consumul de lapte și de derivați ai acestuia

 Agitație periombilicală
 Balonare
 Crampe migrante
 Eventual în asociere cu amețeli, tahicardie,
transpirație, paloare
 Urmează evacuări imperioase, cu scaune apoase,
aerate, asociate cu flatulență
Tratament
•Se referă în principal la modificarea alimentației. Simptomele sunt ameliorate
prin reducerea consumului de alimente bogate în lactoză. Însă, nu este obligatorie
o dieta complet fără lactoză. Majoritatea pacienților cu intoleranță la lactoza pot
consuma cantități mici de lactoză (<12 g lactoză, reprezentând aproximativ 240 ml
lapte) fără simptome majore.

•Corecția enzimatică recurge la administrarea de preparate de lactază – galactază,

Lactaid, ultimul asigurând o hidroliză a 80% din cantitatea de lactoză aflată în lapte,
dar se recomandă doar în cazuri severe.
Probleme asociate intoleranței și tratmentului

• Calciul și vitamina D se găsesc preponderent în lactate. Carența conduce la

instalarea osteoporozei, oase slab mineralizate cu risc crescut de fracturi, uneori
deficit de mineralizare a structurilor dure dentare, susceptabilitate crescută la
infecții gingivale
Prevalența
Anorexia
• Anorexia mentală este afecţiunea caracterizată prin pierderea deliberată în greutate,
tulburări de imagine corporală şi o tulburare endocrină generalizată, care include
axul hipotalamo-hipofizo-gonadal, care determină întârzierea menarhei sau
amenoree secundară
Cauzele și urmările anorexiei
Anorexia in Europa si Romania
În Europa, această boală de nutriție afectează între <1- 4% din numărul total al
persoanelor de sex feminin și între 0.3- 0.7% din numărul total al persoanelor de sex
masculin din Europa.
În cazul României, una din 100 de adolescente suferă de anorexie, iar raportându-ne
la totalul populației României, se estimează că între 0.5 - 2% ar suferi de anorexie.
Pentru persoanele de sex masculin ce sunt afectate de anorexie, se estimează un
procent de 10 -15% din totalul populației României.
Indicele de masă corporală

• Diagnosticul de anorexie nervoasă se pune în funcţie de Indicele de masă

corporală (IMC = Greutatea (kg) / Înălțimea^2 (m)). Un IMC este
considerat normal când se situează în intervalul 18,5 - 24,9 kg/m^2. [2]
Bulimia nervoasa
• Bulimia nervoasă, denumită în mod obișnuit bulimie, reprezintă o problema cu
caracter psihic, aflată în categoria tulburărilor de alimentație

• Caracteristici:
• Necesitate necontrolabilă de a mânca
Þ sentimente de vinovăție și regret
Þ metode extreme (vărsatul/exerciții fizice excesive)
Epidemiologie si mortalitate
• Studii epidemiologice contradictorii
• 1%-2% dintre femeile cu vârstă cuprinsă între 15-40 de ani
• De 5 ori mai frecventa urban față de rural
• Izbucnirea mass-mediei in 1980

• Mortalitatea bulimiei este de aproximativ 3.9%

• Vărsatul => dezechilibru electrolitic => stop cardio-respirator
• Sufocarea
• Rupturi de esofag sau stomac
• Insuficientă hepatică dată de deficitul de fier pe termen lung
• Suicidul
Etiologie si factori de risc
• istoricul familial
• aspirațiile sociale
• anumite tipuri de personalitate
• încărcatura psihică și emoțională
• presiune pusa de societate asupra aspectului fizic (tip model)
• altă cauză: tulburările psihologice (anxietate, bipolaritate, OCD, depresie, traume din
copilărie)
• familie cu tulburări de alimentaţie
• supraponderalitate sau obezitate
• tulburări psihice precum depresia
• abuz de substanţe medicamentoase
Semne si simptome
• Reflux gastroesofagian
•   Deshidratare (buze crăpate, piele și gură uscată)
•   Dezechilibru hidroelectrolitic
•   Hipotensiune
•   Hipoglicemie
•   Esofagita
•   Leziuni dentare          
• Tahicardie, palpitații
Tratament si profilaxie
Profilaxie:
• o bună educație
• importanta sănătății, a nutriției și a unui stil alimentar adecvat
Tratament:
• 2 componente: consiliere psihologică și consiliere nutritionala
• Alimentaţie echilibrată
• Diminuarea grijilor în legătură cu propriul aspect fizic
• Serviciul de Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului – Spital Prof. Dr. Al.Obregia
• Centrul Mindcare
Educație în vederea dobâdirii unui stil de
Viață sănătos

Există o asociere mare și persistentă între educație și sănătate. Dreptul la sănătate este
unul fundamental, așa cum este și dreptul la educație.
Pentru a preveni bolile nutriționale, este necesar un program de intervenție care să
integreze educația nutrițională și mediul alimentar sănătos școlar, care să ofere
informații nutriționale și să consolideze abilitățile privind comportamentele alimentare
sănătoase
Mens sana in corpore sano

Nutritie
Contolul
stresului
Activitate
fizica
Relatiile
sociale

Autocontrol

Alcool
Tigari si
droguri
Educația nutrițională
În sala de clasă- Educația nutrițională poate avea loc în clasă, fie printr-o clasă de
educație de sănătate de sine stătătoare sau combinată cu alte discipline
Grădini școlare- Elevii pot pregăti solul pentru grădină, pot planta semințe, de
asemenea pot recolta fructele și legumele și pot gusta mâncarea din grădină
Alte oportunități în timpul zilei școlare- Școlile pot adăuga mesaje despre nutriție și
alimentație sănătoasă
• Farm to School este un program din Statele Unite prin intermediul căruia școlile
cumpără și prezintă produse alimentare locale proaspete, precum lactate, fructe și
legume, ouă, miere, carne și fasole din meniurile lor.