MUSCHI (BRIOFITE)

• Cuprinde textul integral al lecţiei

• Caractere generale
• Muşchii sunt primele plante verzi de uscat.
• Ei sunt răspândiţi pe toată suprafaţa
pământului, fiind întâlniţi mai frecvent în
locuri umede şi umbroase.
• Ei sunt plante avasculare, neavând ţesuturi
specializate pentru transportul apei şi a
substanţelor.
• Apa circulă prin difuziune, iar substanţele,
minerale sau organice – prin osmoză.
• Corpul este un tal care se fixează de
substrat cu ajutorul unor firişoare mici,
alungite (rizoizi).
• Muşchii prezintă atât cractere de algă verde
cât şi caractere noi, datorate adaptării la
viaţa de uscat (vezi tabelul de mai jos).
 Caractere de algă verde
Prezenţa talului lăţit la muşchii inferiori
Anterozoizi(celule sexuale barbatesti) mobili
fecundaţia cu ajutorul apei
prezenţa protonemei (seamănă cu o alg verde)
în celulă se află un cloroplast mare ca la unele alge
verzi
 Caractere noi de adaptre la viaţa de uscat
corpul s-a diferenţiat în rizoizi, tulpinită şi frunzișoare

organele sexuale sunt pluricelulare

Anteridiile(organ sexual barbatesc) şi arhegoanele(organ

sexual femeiesc) sunt protejate de un perete ca o adaptare la
mediu
în partea centrală a tulpiniţei se găsesc celule alungite cu rol
conducător
apare epiderma cu rol apărtor
 Înmulţirea
• Asexuată (vegetativă)
• Sexuată
 Înmulţirea asexuată (vegetativă)
• Înmulţirea vegetativă este rară; ea se face
prin grupe de celule (propagule) care dau
naştere la noi plante.
 Înmulţirea sexuată
• Înmulţirea sexuată se realizează prin unirea
-anterozoizilor(gameti barbatesti)
-mici şi
-biflagelaţi, cu
-oosferele(gameți femeiești)
-mari şi
-imobile.
Înmulţirea sexuată

• Gameţii se găsesc în organe de reproducere

pluricelulare numite
-anteridii, (produc anterozoizi, gameţi
masculini) respectiv
-arhegoane (produc oosfere, gameţi
feminini)
Înmulţirea sexuată

• În urma fecundaţiei (în apă) rezultă zigotul

din care se formează sporogonul cu spori.
Înmulţirea sexuată

• Din spor se dezvoltă un tal verde, ramificat

- protonemă pe care se formează muguraşi
care vor da naştere unor noi plante de
muşchi, unele purtând anteridii, altele
arhegoane. (fig.1).
 Înmulţirea sexuată Schemă

 ↓ ↓
 Anteridii Arhegoane
 Anterozoizi Oosfere mari
 (mici biflagelaţi) ( imobile)
  
 fecundare
 
 sporogonul cu spori
 
 tal verde, ramificat - protonemă cu muguraşi
 
 plante de muşchi, unele purtând anteridii, altele arhegoane.
 

• Clasificare
Briofitele sunt grupate în două clase:
-hepatici şi
-frunzoşi (v. tabelul)
 Muşchi hepatici
sunt muşchi inferiori, cu tal lăţit,
târâtor şi ramificat dihotomic
(bifurcat)
răspândiâi mai ales, în pădurile
montane, pe locuri umede şi
umbrite (lângă izvoare şi mlaştini)
reprezentant:fierea-pământului
(Marcantia polimorfa) (fig.2)
Muşchi frunzoşi
sunt muşchi mai evoluaţi, având
corpul diferenţiat în rizoizi,
tulpiniţă şi frunzişoare dispuse
spiralat
sporogonul poate fi terminal, aşezat
la vârful tulpiniţei (muşchiul de
pământ – Politrichum comune)
(fig.3) sau lateral (muşchiul de
fântână – Frontinalis)
 Importanţă
• Muşchii micşorează acţiunea de coroziune a
solului prin reţinerea apei şi, şi împreună cu
lichenii, îngroaşă pătura de sol de pe roca-
mamă.
Importanţă

• Mişchiul de turbă (Sphagnum) formează

turba, prin carbonificarea părţii inferioare
de sub nivelul apei; ea este folosită drept
combustibil, îngrăşământ în agricultură etc.
• Sfârşit