CONTABILITATEA

CAPITALULUI PROPRIU
ELABORAT: VRABIE VADIM BA-191
CAPITALUL PROPRIU REPREZINTĂ O TOTALITATE DE
SURSE PROPRII DE FINANŢARE A ACTIVITĂŢII
ECONOMICO-FINANCIARE A ENTITĂŢII ŞI POATE FI
DETERMINAT CA MĂRIMEA RĂMASĂ ÎN ACTIVELE
ENTITĂŢII DUPĂ SCĂDEREA DATORIILOR.
Elementele care formează capitalul propriu sunt:
1. Capitalul
statutar
(social).
2.Capitalul
suplimentar.
3. Rezervele.
4. Profitul
nerepartizat.
Elementele care reduc mărimea capitalului 5. Capitalul
propriu sunt: secundar.
1. Capitalul nevărsat.
2. Capitalul retras.
3.Piederea
neacoperită.
4.Profitul utilizat al
anului de gestiune.
 Capitalul statutar
CAPITALUL PROPRIU (SOCIAL) reprezintă aporturile
proprietarilor entităţii la patrimoniul acesteia depuse în contul
achitării acţiunilor pentru asigurarea activităţii statutare a
entităţii. Mărimea aporturilor fondatorilor la capitalul statutar
al entităţii, la crearea acesteia este determinată de actele de
constituire. De exmplu, drept aporturi la capitalul statutar pot
servi: a) Mijloacele băneşti;
b) Patrimoniul nebănesc, adică orice bunuri aflate în circuitul
civil, inclusiv valorile mobiliare achitate integral;
c) Drepturile patrimoniale, de exemplu, drepturile de folosinţă
a patrimoniului (mijloacelor fixe, terenurilor, resurselor naturale
etc.).
EVIDENŢA ANALITICĂ a capitalului statutar se ţine pe
proprietari (acţionari) ai entităţii, fie persoane fizice sau
juridice. Pentru evidenţa sintetică a capiatalului statutar este
destinat contul de pasiv
 ,,CAPITAL STATUTAR”
,,Capital statutar”, în credit are loc formarea şi majorarea
capitalului statutar iar în debit micşorarea acestuia.

La formarea capitalului statutar în urma depunerii mijloacelor băneşti de către

fondatori, s-a reflectat următoarea formulă contabilă : Debit contul 242
,,Conturi curente în valută naţională’’, subcontul 2421 ,,Mijloace băneşti
nelegate’’ – la suma mijloacelor băneşti depuse în cont curent– 6 739 976,00
lei; Credit contul 311 ,,Capitalul statutar’’, subcontul 3112 ,,Acţiuni simple’’ – la
suma capitalului format

Exemple convenţionale:
 CAPITALUL SUPLIMENTAR
REPREZINTĂ DIFERENŢA DINTRE VALOAREA NOMINALĂ A ACŢIUNILOR ŞI PREŢUL DE
VÂNZARE A ACESTORA PRECUM ŞI DIFERENŢELE DE CURS VALUTAR AFERENTE
DECONTĂRILOR CU FONDATORII.
CAPITALUL SUPLIMENTAR SE FORMEAZĂ LA EFECTUAREA MULTIPLELOR OPERAŢIUNI
ECONOMICE CUM SUNT:
• ACHITAREA COTELOR DIN CAPITALUL STATUTAR AL ENTITĂŢII LA VALOAREA CE DIFERĂ
DE CEA NOMINALĂ;
• DEPUNEREA APORTURILOR LA CAPITALUL STATUTAR ÎN VALUTĂ STRĂINĂ;
• ACHITAREA CAPITALULUI NEVĂRSAT ÎN VALUTĂ STRĂINĂ ETC.
Pentru generalizarea informaţiei privind capitalul
suplimentar este destinat contul de pasiv 312 ,,Capital
suplimentar”, în debit se reflectă diferenţa negativă de
curs valutar cît şi atunci cînd valoarea nominală a
acţiunilor este mai mare ca preţul de piaţă iar în credit
diferenţa pozitivă de curs valutar cît şi în cazul cînd
diferenţa dintre valoarea nominală a acţiunilor şi preţul Exemple convenţionale:
de piaţă este pozitivă.
 CAPITALUL NEVĂRSAT
CAPITALUL NEVARSAT REPREZINTĂ DATORIILE FONDATORILOR AFERENTE
APORTURILOR LA CAPITALUL STATUTAR.
EVIDENŢA ANALITICĂ A CAPITALULUI NEVĂRSAT SE ŢINE PE FIECARE
PROPRIETAR AL ENTITĂŢII, IAR ÎN CADRUL ACESTORA PE FIECARE TIP DE
APORT NEVĂRSAT.
PENTRU EVIDENŢA SINTETICĂ A DATORIILOR FONDATORILOR AFERENTE
APORTURILOR LA CAPITALUL STATUTAR ESTE DESTINAT CONTUL DE ACTIV
313 ,,CAPITAL NEVĂRSAT”.
ÎN DEBITUL ACESTIU CONT SE REFLECTĂ DATORIILE PROPRIETARILOR
ENTITĂŢII AFERENTE APORTURILOR LA CAPITALUL STATUTAR, IAR ÎN CREDIT
ACHITAREA ACESTOR DATORII.
SOLDUL CONTULUI ESTE DEBITOR ŞI SE REFLECTĂ ÎN RAPOARTELE
FINANCIARE CU CIFRE NEGATIVE. Exemple convenţionale:
 CAPITALUL RETRAS
CAPITALUL RETRAS REPREZINTĂ VALOAREA ACŢIUNILOR PROPRII
RĂSCUMPĂRATE DE LA ACŢIONARII SĂI. PENTRU GENERALIZAREA
INFORMAŢIILOR PRIVIND CAPITALUL RETRAS ESTE DESTINAT CONTUL DE
ACTIV 314 ,,CAPITAL RETRAS”, ÎN DEBIT SE REFLECTĂ VALOAREA
ACŢIUNILOR RĂSCUMPĂRATE, IAR ÎN CREDIT ANULAREA SAU REVÎNZAREA
LOR. OPERAŢIUNILE ECONOMICE DREPT SCOP A CĂROR ESTE FORMAREA
CAPITALULUI RETRAS SUNT:
-micşorarea capitalului statutar
-revânzarea ulterioară a acţiunilor răscumpărate
-majorarea dividendelor pe o acţiune
-achitarea dividendelor cu noi acţiuni
-prevenirea tentativelor concurenţei de a obţine pachetul de control.

Exemple convenţionale:
 CONTABILITATEA
REZERVELOR
REZERVELE SE TRATEAZĂ CA O MĂSURĂ DE
PRECAUŢIE REZONABILĂ PENTRU
ÎNLĂTURAREA DEREGLĂRILOR ÎN
DESFĂŞURAREA NORMALĂ A ACTIVITĂŢII
FINANCIARE ŞI DE PRODUCŢIE. ÎN ANSAMBLU
REZERVELE ENTITĂŢII DIN COMPONENŢA
CAPITALULUI PROPRIU SE DIVIZEAZĂ ÎN 3
CATEGORII:
- rezerve stabilite de legislaţie
- rezerve prevăzute de statut
- alte rezerve.
 Prima grupa
fac parte rezervele, a căror mărime, surse de formare şi
scopuri de utilizare sunt stabilite de legislaţia în vigoare.

Grupa a II-a
cuprinde rezervele, a căror creare, scop şi mărime sunt
prevăzute de statutul entităţii.
Din categoria altor rezerve fac parte rezervele, a căror
creare nu este prevăzută de statut, dar este efectuată
conform deciziei adunării generale a acţionarilor sau a
altui organ autorizat de conducere.
 EVIDENTA
ANALITICA
• Evidenţa analitică a rezervelor se ţine pe fiecare tip de rezerve, cu reflectarea informaţiei
privind sursele de formare şi direcţiile de utilizare a acestora. Pentru evidenţa sintetică a
fiecărei categorii de rezerve sunt destinate conturile distincte din grupa 32 ,,Rezerve”.
• 321 ,,Rezerve stabilite de legislaţie”
• 322 ,,Rezerve stabilite de statut”
• 323 ,,Alte rezerve”.
Conturile nominalizate mai sus sunt conturi de
pasiv. În creditul acestor conturi se înregistrează
constituirea rezervelor, iar în debit utilizarea lor.

Exemple convenţionale:
 CONTABILITATEA
PROFITULUI NEREPARTIZAT
(PIERDEREA NEACOPERITĂ)
PROFITUL (PIERDEREA) NET REPREZINTĂ REZULTATUL FINANCIAR AL
PERIOADEI DE GESTIUNE DUPĂ IMPOZITARE. SUMA PROFITULUI (PIERDERII)
NET AL ANULUI DE GESTIUNE SE DETERMINĂ ÎN CONTUL
351 ,,REZULTAT FINANCIAR TOTAL”.

În acest caz se întocmesc următoarele formule contabile:

- la suma profitului net obţinut de S.A. ,,Artima” în anul 2008
(Anexa nr.6): Debit contul 351 ,,Rezultat financiar total’’- la
suma rezultatului financiar obţinut- 1 578 637,00 lei; Credit
contul 333 ,, Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune’’ –
la suma profitului obţinut – 1 578 637,00 lei.
Exemplu convenţional:
• Utilizarea profitului nerepartizat (acoperirea pierderii) al anilor precedenţi şi a
profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune se efectuează şi se reflectă în
contabilitate numai în baza deciziei proprietarilor entităţii. În calitate de document
justificativ serveşte extrasul din procesul-verbal al adunării organului autorizat. Dat
fiind faptul că fiecare an financiar nou trebuie să înceapă cu soldul ,,zero” al contului
333 ,,Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”, la reformarea Bilanţului contabil,
soldul contului numit se trece la rezultatele anilor precedenţi.

Astfel, pentru anul 2007, la suma profitului net trecut

la profitul nerepartizat pentru anul 2008, se
întocmeşte următoarea formulă contabilă la S.A.
,,Artima”(Anexa nr.6): Debit contul 333 ,, Profit net
(pierdere) al perioadei de gestiune’’ – la suma
profitului net trecut la profitul nerepartizat – 3 090
421,00 lei; Credit contul 332 ,,Profit nerepartizat
(pierdere neacoperită) al anilor precedenţi’’ – la
suma profitului nerepartizat al anului precedent – 3
090 421,00 lei. Exemple convenţionale: