Sunteți pe pagina 1din 7

Biochimie

Ungureanu Oana Diana


Anul I AMG
Clasificare si
beneficiile vitaminelor
Vitaminele reprezinta compusi organici de care organismul are nevoie in cantitati variate si pe
care nu ii poate sintetiza in cantitati suficiente sau pe unii deloc. Prin urmare, necesarul de
vitamine poate fi completat din alimentatie sau prin administrare de suplimente alimentare.

Vitaminele reprezinta compusi organici care se regasesc in mod natural in alimente, in


cantitati variabile. Acestea ajuta la reglarea metabolismului si sustin buna functionare a
organismului. In cazul in care nu este acoperit necesarul zilnic de vitamine, pot sa apara
anumite probleme de sanatate.

Descoperirea vitaminelor a reprezentat, de altfel, o importanta realizare in domeniul


medicinei. In anul 1912, biochimistul polonez Casimir Funk a dezvoltat pentru prima data
conceptul de vitamine. In perioada urmatoare au fost descoperite treptat diferite tipuri de
vitamine, iar in prezent sunt recunoscute 13.

La descoperirea vitaminelor au contribuit mai multi factori. De exemplu, s-a observat ca


marinarii erau des afectati de scorbut (deficit de vitamina C), din cauza consumului de
alimente uscate, iar citricele, in special portocalele si lamaile, erau de ajutor la reducerea
manifestarilor.

De asemenea, la jumatatea secolului 19, un studiu a aratat ca soarecii hraniti cu lapte se


dezvoltau mai bine decat cei care nu consumau acest aliment. Tot in secolul 19, boala beriberi
(deficit de vitamina B1) a fost asociata cu un consum ridicat de orez alb (decorticat). Orezul
brun (nedecorticat), in schimb, a ajutat la reducerea cazurilor de beriberi.
Este important de retinut ca fiecare vitamina in parte are rolul sau si ca ele sunt necesare organismului in cantitati variate. Cele mai multe vitamine sunt furnizate organismului prin alimentatie.
In unele cazuri, medicul poate recomanda consumul de suplimente, pentru a se ajunge la doza zilnica recomandata.
Ar mai fi de mentionat si faptul ca o cantitate importanta de vitamina D o producem prin expunerea la soare, organismul uman avand capacitatea de a sintetiza vitamina D in urma contactului
cu razele ultraviolet, UVB.
Tipuri de vitamine
Vitaminele sunt compusi organici care contin carbon, fiind clasificate in doua grupe principale: liposolubile si hidrosolubile. Acestea se diferentiaza astfel:
Vitamine liposolubile - acestea se pot depozita in tesuturile grase si in ficat, fiind mult mai usor de stocat in organism comparativ cu cele hidrosolubile 1. Vitaminele liposolubile sunt absorbite
la nivelul tractului intestinal cu ajutorul grasimilor (lipidelor). Organismul poate stoca rezerve de vitamine liposolubile timp de cateva zile si, uneori, cateva luni. Vitaminele A, D, E si K fac
parte din categoria celor liposolubile.
Vitamine hidrosolubile - acestea nu raman in organism un timp indelungat, fiind eliminate destul de repede 2. Vitamina C si toate tipurile de vitamina B sunt hidrosolubile.
Asa cum am mentionat anterior, sunt recunoscute 13 vitamine:
Vitamina A - este liposolubila, fiind o denumire generica pentru mai multe substante, printre care retinol, retinal, acid retinoic, retinoizi si carotenoizi;
Vitamina B (B1) - este hidrosolubila, fiind regasita/cunoscuta si sub denumirea de tiamina;
Vitamina B2 - este hidrosolubila, fiind cunoscuta si sub denumirea de riboflavina;
Vitamina B3 - este hidrosolubila, cu denumirile de niacina, niacinamida;
Vitamina B5 - este hidrosolubila, cu denumirea de acid pantotenic;
Vitamina B6 - este hidrosolubila, fiind cunoscuta sub denumirea de piridoxina;
Vitamina B7 - este hidrosolubila, cu denumirea de biotina;
Vitamina B9 - este hidrosolubila, cu denumirile de acid folic;
Vitamina B12 - este hidrosolubila si se regaseste sub mai multe forme: cianocobalamina, hidroxocobalamina sau metilcobalamina;
Vitamina C - este hidrosolubila, fiind cunoscuta si sub denumirea de acid ascorbic;
Vitamina D - este liposolubila si se regaseste sub doua forme: ergocalciferol si colecalciferol;
• Vitamina E - este liposolubila, fiind cunoscuta si sub denumirea de tocoferol;

• Vitamina K - este liposolubila si se regaseste sub trei forme: vitamina K1 (filochinona), vitamina K2 (menachinona) si vitamina K3 (menadiona).

• Care sunt beneficiile vitaminelor

• Fiecare vitamina in parte contribuie in mod diferit la mentinerea sanatatii organismului, astfel:

• Vitamina A

• Carotenoizii au proprietati antioxidante si ajuta la reducerea actiunii radicalilor liberi, contribuind la mentinerea sanatatii pielii si a tesuturilor;

• Sustine sanatatea sistemului imunitar;

• Beta carotenul este un compus care sustine mentinerea vederii si lupta impotriva aparitiei cataractei si a degenerescentei maculare 3.

• Vitamina B1

• Ajuta la transformarea compusilor din mancare in energie;

• Sustine metabolizarea glucidelor si functionarea normala a celulelor nervoase, avand un rol important in buna functionare a sistemului nervos 4;

• Sustine sanatatea pielii, a parului si a muschilor si functionarea normala a inimii.

• Vitamina B2

• Sustine procesele enzimatice si absorbtia nutrientilor;

• Ajuta la descompunerea proteinelor, grasimilor si carbohidratilor si mentine metabolismul energetic normal;

• Mentine sanatatea membranei mucoase de la nivelul sistemului digestiv 5;

• Sustine sanatatea ficatului;

• Ajuta la o mai buna absorbtie a fierului, a acidului folic si a vitaminelor B1, B3 si B6.

• Vitamina B3

• Ajuta la mentinerea concentratiilor normale de colesterol din sange, oferind suport in reducerea nivelului colesterolului „rau” LDL (lipoproteine cu densitate scazuta si in cresterea nivelului colesterolului „bun” HDL (lipoproteine cu densitate mare);

• Ajuta la mentinerea unui nivel normal al trigliceridelor;

• Contribuie la mentinerea sanatatii psihice si la reducerea oboselii sau extenuarii;

• Contribuie la mentinerea sanatatii pielii.

• Vitamina B5

• Contribuie la sinteza coenzimei A, compus care are rolul de a descompune grasimile, carbohidratii si proteinele din alimente, transformandu-le in energie 6;

• Sustine buna functionare a sistemului digestiv;

• Contribuie la mentinerea profilului lipidic normal;

• Cremele pe baza de vitamina B5 pot ajuta la procesul de regenerare a pielii, oferind tenului un aspect catifelat 7.
IVitamina B5

Contribuie la sinteza coenzimei A, compus care are rolul de a descompune grasimile, carbohidratii si proteinele din alimente, transformandu-le in energie 6;

Sustine buna functionare a sistemului digestiv;

Contribuie la mentinerea profilului lipidic normal;

Cremele pe baza de vitamina B5 pot ajuta la procesul de regenerare a pielii, oferind tenului un aspect catifelat 7.

Vitamina B6

Contribuie la reducerea simptomelor depresiei prin reglarea nivelului unor hormoni prezenti in organism, cum ar fi serotonina si dopamina 8;

Sustine buna functionare a sistemului nervos si poate ajuta la prevenirea bolilor neurodegenerative9;

Contribuie la formarea normala a globulelor rosii (hemoglobina) si poate preveni aparitia anemiei;

Ajuta la echilibrarea manifestarilor asociate sindromului premenstrual;

Poate ajuta la reducerea starilor de greata din timpul sarcinii;

Sustine functionarea normala a sistemului imunitar.

Vitamina B7

Contribuie la metabolizarea nutrientilor;

Ajuta la mentinerea sanatatii pielii, unghiilor si parului si ofera suport in reducerea caderii parului;

Poate contribui la mentinerea unui nivel normal de glucoza in sange in cazul persoanelor care au diabet.

Vitamina B9

Contribuie la prevenirea defectelor de tub neural care pot sa apara in timpul sarcinii10;

Contribuie la metabolismul normal al homocisteinei, molecula cu caracter inflamator care, in cantitati ridicate, poate favoriza aparitia bolilor cardiovasculare.
Vitamina B12

Contribuie la formarea normala a globulelor rosii si la reducerea riscului de aparitie a anemiei feriprive;

In timpul sarcinii, sustine dezvoltarea si mielinizarea sistemului nervos central al fatului, putand chiar ajuta la reducerea riscului de aparitie a defectelor la nastere, a nasterilor premature si a avorturilor spontane11;

Contribuie la reducerea riscului de aparitie a degenerescentei maculare;

Sustine functionarea normala a sistemului nervos.

Vitamina C

Are proprietati antioxidante si poate contribui astfel la mentinerea sanatatii aparatului cardiovascular;

Ofera suport in controlul presiunii arteriale/mentinerea presiunii arteriale in parametrii normali12;

Ajuta la mentinerea unui nivel normal de acid uric din sange si poate interveni in reducerea aparitiei atacurilor de guta13 ;

Contribuie la o mai buna absorbtie a fierului in organism;

Sustine functionarea sistemului imunitar.

Vitamina D

Contribuie la mentinerea nivelurilor normale de calciu si fosfor din sange;

Contribuie la absorbtia si utilizarea normala a calcului;

Poate contribui la mentinerea sanatatii psihice, echilibrarea dispozitiei si a manifestarilor asociate depresiei14

Sustine buna functionare a aparatului cardiovascular;

Ofera suport in mentinerea greutatii corporale normale15.

Vitamina E

Are proprietati antioxidante si ofera protectie celulelor impotriva radicalilor liberi;

Ofera suport in prevenirea pielii uscate si contribuie la vindecarea ranilor16;

Poate contribui la atenuarea pruritului si altor simptome asociate cu dermatita atopica si psoriazis17;

Ofera suport in protectia pielii de razele UV;

Mentine sanatatea unghiilor18 .


• Vitamina K
• Contribuie la mentinerea sanatatii sistemului osos;
• Sustine buna functionare a sistemului nervos, in special a functiilor cognitive 19;
• Ajuta la mentinerea elasticitatii vaselor de sange si sustinerea reducerii riscului de afectare cardiovasculara 20

Dozele necesare de vitamine le putem lua din alimentatie, dar si din administrarea de suplimente. In cazul alimentatiei, principalele surse de vitamine sunt urmatoarele:
•Vitamina A - ficat, ulei de ficat de cod, morcovi, broccoli, cartofi dulci, spanac, dovleac, varza kale, oua, lapte, caise, unt, branza cheddar, mango;
•Vitamina B1 - drojdie, seminte de floarea-soarelui, orez brun, secara integrala, sparanghel, varza kale, cartofi, portocale, ficat, oua, lapte din soia, cereale integrale;
•Vitamina B2 - sparanghel, banane, curmale, lapte, iaurt, carne, oua, peste, fasole verde, branza, legume verzi;
•Vitamina B3 - ficat, inima, rinichi, carne de pui si vita, ton, somon, oua, lapte, avocado, curmale, verdeturi, morcovi, cartofi dulci, broccoli, sparanghel, nuci, cereale
integrale, ciuperci, rosii, unt de arahide;
•Vitamina B5 - carne, cereale integrale, broccoli, avocado, icre, albusuri, ciuperci, rosii;
•Vitamina B6 - carne, banane, cereale integrale, nuci, peste, branza tofu, soia, pepene rosu;
•Vitamina B7 - albusuri, ficat, cereale integrale, peste, soia;
•Vitamina B9 - legume verzi, ficat, cereale fortifiate, seminte de floarea-soarelui, sparanghel, spanac, broccoli, naut, suc de portocale, suc de rosii;
•Vitamina B12 - peste, fructe de mare, carne, oua, lapte si produse lactate, produse pe baza de soia, unele cereale fortifiate;
•Vitamina C - citrice, kiwi, varza kale, spanac, broccoli, sparanghel, mazare, varza rosie, ardei rosu, verde si iute, capsune, varza de Bruxelles, pepene, papaya, ananas,
fructe de padure, suc de rosii, cartofi dulci;
•Vitamina D - este produsa prin expunerea la soare, dar poate fi regasita si in pestele gras precum somonul, ficat de vita, ciuperci, albusuri;
•Vitamina E - kiwi, migdale, avocado, oua, lapte, nuci, verdeturi, germeni de grau, cereale integrale;
•Vitamina K - varza, broccoli, spanac, varza kale, sparanghel, avocado, kiwi, patrunjel, ficat.
E important de mentionat ca majoritatea fructelor si legumelor isi pierd din cantitatea de vitamine daca sunt fierte in apa sau preparate la abur. De asemenea, laptele
congelat isi pierde aproximativ jumatate din cantitatea de vitamina B6.

S-ar putea să vă placă și