ANALIZA ŞI FUNCŢIONAREA

CONTURILOR

CONTURILE DE ACTIVE
CIRCULANTE
 CONTURILE DE ACTIVE CIRCULANTE
 Activele circulante pot exista în întreprindere sub diferite forme:
1) stocuri de materii prime, materiale consumabile, materiale de natura
obiectelor de inventar, producţia în curs de execuţie, produse, stocuri aflate
la terţi, animale, mărfuri, ambalaje;

2) creanţe în relaţiile cu terţii (în curs de decontare sau în curs de

transformare în bani): clienţi, debitori, decontări cu asociaţii privind capitalul;

3) investiţii financiare pe termen scurt (titluri de plasament);

4) disponibilităţi în lei şi devize, valori de încasat.

 Acestor stocuri de active circulante le corespund:

- conturile de stocuri şi producţie în curs de execuţie;
- conturi de creanţe;
- investiţii financiare pe termen scurt;
- casa şi conturi în lei.
 CONTURILE DE ACTIVE CIRCULANTE
 1. Conturile de stocuri şi producţie în curs de execuţie
 Inregistrează bunurile şi serviciile din întreprindere destinate a fi vândute
în starea iniţială de la cumpărare sau după prelucrarea lor în procesul de
producţie sau consumate la prima utilizare. Preţul de înregistrare în conturi
este egal cu costul de achiziţie pentru bunurile procurate din afară şi costul
de producţie pentru stocurile obţinute din producţie proprie.

 Metoda de înregistrare în contabilitate a stocurilor poate fi:

 a) Metoda inventarului permanent constă în înregistrarea în contabilitate,
în conturile de stocuri a tuturor mişcărilor (intrări – ieşiri) cantitate şi valoare,
utilizând una din următoarele forme: operativ – contabilă (pe solduri), forma
cantitativ – valorică (pe fişe de cont analitice) sau forma global – valorică. La
sfârşitul perioadei de gestiune, soldurile din conturile de stocuri se compară
cu stocurile faptice constatate prin inventariere, diferenţele regularizându-se.
 b) Metoda inventarului intermitent este folosită de unităţile mici şi mijlocii,
şi presupune stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate la sfârşitul
fiecărei luni, pe baza inventarierii stocurilor.
 CONTURILE DE ACTIVE CIRCULANTE
 Relaţia de calcul este: E = S + I – Sf
unde: E = ieşiri; Si = sold iniţial; I = intrări; Sf = sold final
 Conturile de stocuri se folosesc numai la începutul şi la sfârşitul lunii.
 Soldul iniţial este egal cu soldul final al perioadei precedente, intrările de
stocuri se înregistrează pe cheltuieli corespunzătoare, ieşirile nu se
înregistrează, şi soldul final se stabileşte prin inventar şi se regularizează.
 Această metodă se foloseşte şi la producţia finită, în curs de execuţie,
folosindu-se conturile de “Venituri din producţia stocată”.
 Conturile de stocuri şi producţie în curs de execuţie sunt conturi de
bilanţ şi au funcţie contabilă de activ.
 Se debitează cu valoarea stocurilor intrate în gestiunea unităţii prin achiziţie
de la furnizori, aportată în natură de către asociaţi, realizate din producţie
proprie şi alte surse.
 Se creditează cu valoarea stocurilor ieşite din gestiunea unităţii prin
consum, vânzare şi alte destinaţii.
 Soldul debitor reprezintă valoarea contabilă de intrare a bunurilor şi
serviciilor aflate în stoc.
 CONTURILE DE ACTIVE CIRCULANTE
 Reflectarea în contabilitate se realizează cu ajutorul conturilor din clasa 3
“Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”, prin grupele 30 “Conturi
de materii prime şi materiale”, 33 “Produse în curs de execuţie”, 34
“Produse” şi 37 “Mărfuri”.
 Mecanismul de funcţionare al acestor conturi se prezintă astfel:
401 3 “Conturi de stocuri si 6
D “Furnizori” C D Productie in curs de executie” C D “Conturi de cheltuieli” C
Valoarea de cost Valoarea la cost de
la achizitie a achizitie a stocurilor
stocurilor consumate sau
cumparate de la vandute
furnizor

711 Sold debitor:

711 “Venituri din
D “ Venituri din productia stocata” C Valoarea stocurilor D productia stocata” C
Valoarea la cost de Valoarea la cost
existente la inventar
productie a stocurilor de productie a
obtinute din productie stocurilor
proprie fabricate, vandute
sau consumate
 CONTURILE DE ACTIVE CIRCULANTE
 Exemplu:
 a) O societate se aprovizionează cu materii prime de la furnizori în valoare
de 100.000 lei plus T.V.A. 19%.
Această operaţie produce o creştere a stocurilor de materii prime (+A) în
debitul contului 301 „Materii prime”, o creştere a creanţelor prin debitul
contului 4426 “TVA deductibilă” şi, concomitent, o creştere a obligaţiei faţă
de furnizori (+P) în creditul contului 401 „Furnizori”.

% = 401 119.000 lei

301 „Furnizori” 100.000
„Materii prime”
4426 19.000
„TVA deductibilă”

 b) Se dau în consum în producţie materii prime în valoare de 50.000 lei.

Totodată, se repartizează şi cota parte din diferenţele de preţ 5.000 lei.
Modificările produse de această operaţie sunt creşterea cheltuielilor cu
materiile prime (+A) înregistrate în debitul contului 601 „Cheltuieli cu materiile
prime” şi micşorarea valorii stocului de materii prime (-A) prin creditul
contului 301 „Materii prime”.
 CONTURILE DE ACTIVE CIRCULANTE
 Formula contabilă este:

601 = 301 50.000 lei

„Cheltuieli cu materiile prime” “Materii prime”

 Schematic, înregistrarea operaţiunilor în conturi este:

401 301 601

„Furnizori” „Materii prime” „Cheltuieli cu materii prime”
D C D C D C

100.000 100.000 50.000 50.000

 CONTURILE DE ACTIVE CIRCULANTE
 Exemplul 2. - produse finite
 Se obţin din procesul de producţie, produse finite 50.000 lei
 a. la preţ prestabilit Operaţia determină o creştere a valorii stocurilor de
produse finite (+A) înregistrată în debitul contului 345 „Produse finite” şi
concomitent o creştere a valorii variaţiei stocurilor (+P) prin creditul contului
711 „Variaţia stocurilor”.

345 = 711 50.000 lei

„Produse finite” „Variaţia stocurilor”

 b. la sfârşitul lunii s-a determinat costul efectiv 45.000 lei

Operaţia are ca efect o scădere a diferenţelor de preţ la produse finite (-A)
înregistrată în activul contului 348 „Diferenţe de preţ la produsele finite” în
roşu (cu semnul minus) şi o scădere a veniturilor înregistrate din variaţia
stocurilor, prin creditul contului 711 „Variaţia stocurilor” (-P) (în roşu).5.000

348 = 711 5.000 lei

„Diferenţe de preţ la „Variaţia stocurilor”
produsele finite”
 CONTURILE DE ACTIVE CIRCULANTE
 c) se vând produse finite la preţ negociat 60.000 lei
Modificările determinate de operaţie sunt: creşterea creanţelor clienţi (+A)
înregistrate în debitul contului 411 „Clienţi” şi creşterea veniturilor din
vânzarea produselor finite (+P) prin creditul contului 701 „Venituri din
vânzarea produselor finite”.

411 = 701 60.000 lei

 d) se scad din gestiune produsele finite la preţul la care acestea au intrat,

inclusiv diferenţele de preţ constatate.
În urma acestor operaţii se produc modificările: scăderea variaţiei stocurilor (-
P) înregistrată în debitul contului 711 „Variaţia stocurilor” şi scăderea valorii
stocurilor de produse finite (-A) oglindite în creditul contului 345 „Produse
finite”, alături de o creştere a diferenţelor de preţ la mărfuri în creditul contului
3485 „Diferenţe de preţ la produsele finite” (-A) în roşu.

711 = % 45.000 lei

345 50.000
348 5.000
 CONTURILE DE ACTIVE CIRCULANTE
 Schematic, operaţiunile sunt prezentate în conturi:

711 345 701 411

”Variaţia stocurilor” „Produse finite” ”Venituri din vânzarea „Clienţi”
produselor finite”
D C D C D C D C

50.000 50.000 50.000 60.000 60.000

5.000

45.000
348
“Diferenţe de preţ la produse finite”
D C
5.000 5.000
 CONTURILE DE ACTIVE CIRCULANTE
 Exemplul 3. – mărfuri
 a. Se achiziţionează cu factură mărfuri în valoare de 500.000 lei
Modificările produse sunt: creşteri de stocuri mărfuri (+A) înregistrate în
debitul contului 371 „Mărfuri” şi creşterea obligaţiei faţă de furnizori (+P)
prin creditul contului 401 „Furnizori”.

371 = 401 500.000 lei

„Mărfuri” „Furnizori”

 b. Se încarcă gestiunea prin Notă intrare recepţie şi constatarea de

diferenţe, cu adaos comercial 100.000 lei.
Operaţia are ca efect creşterea valorii stocului de mărfuri (+A) înregistrată
în debitul contului 371 „Mărfuri” şi creşterea valorii diferenţelor de preţ la
mărfuri (+P) prin creditul contului 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri.

371 = 378 100.000 lei

„Mărfuri” „Diferenţe de preţ la mărfuri”
 CONTURILE DE ACTIVE CIRCULANTE
 c. Se vând mărfuri de 200.000 lei la preţ de vânzare (50% din stoc existent
la punctul a şi b).
Modificările determinate sunt: creşterea numerarului din casă (+A)
înregistrat în debitul contului 5311 „Casa” şi creşterea veniturilor din
vânzarea mărfurilor (+P) înregistrată în creditul contului 707 „Venituri din
vânzarea mărfurilor”.

5311 = 707 200.000 lei

 d. Se scade gestiunea de marfă vândută

Acest fapt produce creşterea cheltuielilor cu mărfurile (+A) înregistrată în
debitul contului 607 „Cheltuieli cu mărfurile” şi scăderea valorii stocurilor de
mărfuri (-A) în creditul contului 371 „Mărfuri” şi scăderea valorii adaosului
comercial (-P) în debitul contului 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”.

% = 371 300.000 lei

607 250.000
378 50.000
 CONTURILE DE ACTIVE CIRCULANTE
 Schematic, înregistrarea operaţiunilor este:
401 371 607
”Furnizori” ”Mărfuri” “Cheltuieli privind mărfurile”
D C D C D C

300.000 300.000 150.000 150.000

100.000
50.000

378 707 5311

„Diferenţe de preţ “Venituri din vânz.mărfuri” “Casa”
la mărfuri”
D C D C D C

100.000 200.000 200.000

50.000
 CONTURILE DE ACTIVE CIRCULANTE
 2. Conturile de creanţe
 Contul de creanţe evidenţiază relaţiile de decontare cu clienţii şi alte
terţe persoane privind creanţele întreprinderii. Sunt conturi de activ.
 În debitul lor se înregistrează crearea creanţelor asupra terţilor privind
bunurile vândute, efectele comerciale primite, avansurile şi aconturile
acordate, precum şi cele asupra acţionarilor referitoare la operaţiunile
privind capitalul social subscris şi nevărsat.
 Se creditează la decontarea creanţelor prin încasare sau anulare.
 Soldul debitor reprezintă creanţele întreprinderii emitente.
 Conturile aferente sunt cele din clasa 4 „Conturi aflate la terţi” prin
grupele 41 ”Clienţi şi conturi asimilate” şi 45 “Grup de asociaţi”.
 Taxa pe valoare adăugată de recuperat este diferenţă între taxa pe
valoare adăugată deductibilă şi taxa pe valoare adăugată colectată (când
taxa pe valoare adăugată deductibilă este mai mare decât taxa pe
valoare adăugată colectivă).
 CONTURILE DE ACTIVE CIRCULANTE
 Taxa pe valoare adăugată colectată reprezintă sumele datorate bugetului
şi este taxa pe valoare adăugată aferentă vânzărilor de mărfuri, prestărilor
de servicii şi reprezintă o datorie.
 Taxa pe valoare adăugată deductibilă reprezintă o creanţă (taxă) pe
valoarea bunurilor şi serviciilor intrate.
 Taxa pe valoare adăugată de plată este diferenţa între taxa pe valoare
adăugată colectată şi taxa pe valoare adăugată deductibilă (când taxa pe
valoare adăugată colectată > decât taxa pe valoare adăugată deductibilă).
 Mecanismul de funcţionare al conturilor de creanţe îl putem exemplifica cu
ajutorul contului 411 „Clienţi”.
707 411 5 Conturi 4427
D venit din vinz marfuri C D Clienti C D de trezorerie C D TVA colectat C
Val. la pret de vanzare Sumele incasate de Taxa de
a prod. si marfurilor clienti in conturile de valoare
livrate si serviciilor trezorerie adaugata
prestate Soldul debitor
sumelor datorate
clientilor
 CONTURILE DE ACTIVE CIRCULANTE
 Exemplu 1. Funcţionarea conturilor de creanţe clienţi:
 a) Se vând clienţilor pe credit comercial mărfuri în valoare de 20.000 lei.
Operaţia determină o creştere a creanţelor clienţi (+A) înregistrată în debitul
contului 411 „Clienţi” concomitent cu creşterea veniturilor din vânzări de
mărfuri (+P) în creditul contului 707 „Venituri din vânzări de mărfuri”.

411 = 707 20.000 lei

 b) Se primeşte efectul de comerţ de 20.000 lei cu scadenţă în 10 zile.
Modificările produse de operaţie sunt creşterea efectelor de primit (+A)
înregistrate în debitul cont. 413 „Efecte de primit de la clienţi”, concomitent
cu scăderea creanţelor clienţi (-A) prin creditul contului 411 „Clienţi”.

413 = 411 20.000 lei

 c) La scadenţă se decontează efectul de comerţ.
Operaţia produce creşterea de numerar în cont curent (+A) înregistrată în
debitul contului 512 „Conturi curente la bănci” şi scăderea valorii efective de
primit (-A) prin creditul contului 413 „Efecte de primit de la clienţi”.
 CONTURILE DE ACTIVE CIRCULANTE
512 = 413 20.000 lei

 Schematic, operaţiunile se înregistrează în conturi astfel:

707 411 413 512

„Venituri din vânz. “Clienţi” „Efecte de primit „Conturi curente
D de mărfuri” C D C D de la clienţi” C D la bănci” C
20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000
 CONTURILE DE ACTIVE CIRCULANTE
 3. Conturi de investiţii financiare şi disponibilităţi băneşti
 Această grupă cuprinde toate conturile care evidenţiază existenţa şi
mişcarea investiţiilor financiare, disponibilităţilor în conturi curente la bancă
şi în casă şi alte valori financiare.
 Operaţiile determinate de mişcările elementelor de investiţii financiare şi
disponibilităţi băneşti sunt intrări de valori prin achiziţie, intrări de numerar –
încasări şi ieşiri ca cedări de valori sau plăţi în numerar cont curent.
 Conturile din această clasă au funcţie contabilă de activ.
 Se debitează cu intrările de investiţii financiare sau alte valori financiare, cu
depunerea la bancă a valorilor de încasat, cu dobânzile de încasat şi cu
încasările de sume băneşti.
 Se creditează cu ieşirile de investiţii financiare, valori financiare, decontarea
valorilor şi a dobânzilor de încasat şi plăţile de sume băneşti.
 Soldul debitor evidenţiază existentul, la un moment dat, al investiţiilor
financiare, al disponibilităţilor băneşti aflate în inventarul întreprinderii.
Conturile utilizate sunt cuprinse în clasa 5 “Conturi de trezorerie” din Planul
general de conturi.
 CONTURILE DE ACTIVE CIRCULANTE
 Redăm, cu ajutorul contului 5121 „Conturi curente la bănci”, mecanismul de
funcţionare al conturilor de trezorerie:

D 456 C D 512 C D 401 C

Sumele depuse Sume platite
ca aport in bani la furnizorilor
capital social

D 519 C D 462 C
Incasarile din Platile priv.
credite datoriile la
bancare creditori diversi

D 7 C D 519 C
Incasari din Platile priv.
dobanzi, rambursarea
vanzari, creditelor pe
dividende termen scurt
D 411 C D 6 C

Incasari de la Plati directe

clienti privind cheltuielile
societatii

D 44 C
Plati privind
impozitele si
taxele datorate
bugetului de stat si
organismelor
publice
 CONTURILE DE ACTIVE CIRCULANTE
 Exemplu:
 1) Se procură titluri de plasament sub formă de acţiuni, cu plata directă prin
cont 5.000 lei.
Operaţia determină o creştere a valorii acţiunilor (+A) înregistrată în debitul
contului 503 „Acţiuni” şi concomitent o micşorare a disponibilităţilor din
contul de la bancă (–A) evidenţiată în creditul contului 5121 „Conturi curente
la bănci”.
503 = 5121 5.000 lei
 2) Se vând acţiunile la bursa de valori, preţul de vânzare fiind de 5.200 lei.
Operaţia produce o creştere a disponibilităţilor băneşti din contul de bancă
(+A) reflectată în debitul contului 512 „Conturi curente la bănci” şi, totodată,
o micşorare a valorii titlurilor de plasament (-A), evidenţiată în creditul
contului 503 „Acţiuni”. Diferenţa de 200 lei dintre preţul de vânzare şi cel de
cumpărare reprezintă un venit financiar (+P) care se înregistrează în creditul
contului 764 „Venituri din titluri de plasament cedate” astfel:
512 = % 5.200 lei
503 5.000
764 200
 CONTURILE DE ACTIVE CIRCULANTE
 Prezentarea în ordine sistematică a înregistrărilor cronologice de mai sus se
face astfel:

D 5121 C D 503 C D 764 C

5.2000 5.000 5.000 5.000 200